9 intrări

98 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIÁ2, viez, vb. I Intranz. (Înv.) A avea viață; a trăi, a viețui, a exista. ♦ (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A dura, a dăinui. – Lat. vivere.

VÍA1 prep. (Indică o rută, un itinerar) Pe drumul, pe direcția; (trecând) prin... – Din fr., lat. via.

VÍA1 prep. (Indică o rută, un itinerar) Pe drumul, pe direcția; (trecând) prin... – Din fr., lat. via.

via3 [At: PSALT. HUR. 11v/20 / V: (înv) vie (Pzi: 1 viu, 2 vii, 3 vie, 4 viem, 5 vieți, 6 viu / Ps: 1 viș(u), 2 viseși, 3 vise, 4 visem(u), 5 viset(u), 6 viseră / C-o: 4 viseremu / Par: vis / Grz: viind) / Pzi: viez, (înv) viu / E: ml vivere] 1-2 vi (Asr; d. ființe) A viețui (1-2). 3 vi (La conjunctiv) Formulă prin care se urează cuiva viață lungă. 4 vi (Bis; de obicei urmat de determinări ca „în veac”, „în veacul veacului” etc.) A dobândi viața veșnică Si: a se mântui. 5 vi (Bis; d. Dumnezeu) A exista veșnic. 6-7 vi (Înv; cu determinări modale) A viețui (5-6). 8 vi (Îvr; construit de obicei cu pp „după”) A proceda conform cu... 9 vi (Înv; de obicei cu determinări în dativ) A-și dedica viața (cuiva sau pentru ceva). 10 vi (Înv; de obicei cu determinări nume de persoane sau cu echivalente ale acestora introduse prin pp „cu”) A viețui (9). 11 vi (Înv; îe) A ~ bine (sau în pace) cu... A fi în relații bune cu cineva. 12 vi (Înv; cu determinări locale) A viețui (11). 13 vi (Îvr; udp „cu” sau „de”) A se hrăni. 14 vi (Asr) A dăinui (1). 15 vi (Bis; înv) A se scula din morți Si: a învia. 16 vtf (Bis; înv) A ține în viață.

via2 sf [At: BOJINCĂ, A. II, 163/7 / E: lat via] 1 (În antichitatea romană) Drum pavat în interiorul unei localități. 2 (În antichitatea romană) Cale de comunicație principală, special amenajată, care lega două localități sau două provincii. 3 (Ltî) Mijloc de a acționa.

via1 pp [At: ENC. ROM. / E: fr via, ger via] 1 (Indică o rută2, un itinerar) Pe direcția. 2 (Indică o rută2, un itinerar) (Trecând) prin. 3 (Pex) Prin intermediul (cuiva sau a ceva).

via3 vb. I. intr. 1 A trăi, a viețui; a exista. ♦ (despre sentimente, gesturi, atitudini etc. ale oamenilor) A dăinui, a dura, a se menține. ♦ (bis.) A dobîndi viața veșnică. Va via sufletul nostru în veci (PETROV.). 2 (înv.) A viețui într-un anumit fel, în anumite condiții. 3 (înv.) A viețui împreună cu cineva sau în preajma cuiva. • sil. vi-a. prez.ind. -iez. /lat. vivĕre.

via2 s.f. 1 (în antic. romană) Drum pavat în interiorul unei localități sau între localități. 2 Cale de comunicație principală. • /<lat. vĭa, -ae, it. via.

via1 prep. (indică o rută, un itinerar) Pe drumul, pe direcția, pe ruta; (trecînd) prin... ♦ Ext. Prin intermediul (cuiva sau a ceva). S-a adresat instanței via – comisia de judecată (PER.). • /<fr., germ. via.

VIÁ2, viez, vb. I. Intranz. (Astăzi livr.) A avea viață; a trăi, a viețui, a exista. ♦ (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A dura, a dăinui. – Lat. vivere.

VIÁ2, viez, vb. I. Intranz. 1. (Astăzi rar; despre ființe) A avea viață, a fi viu, a exista, a trăi, a viețui. Foamea îi dete în știre că el viază încă. ISPIRESCU, L. 147. Inima ei, ce se hrănea de dragoste, nu putea via fără amor. NEGRUZZI, S. I 25 Gînganie fără suflare, Umblă făr-astîmpărare; N-are duh, nici nu viază, Toată lumea îndreptează (Ceasornicul). GOROVEI, C. 68. 2. (Despre sentimente, gesturi, atitudini) A trăi (în continuare), a continua să existe; a dăinui. Sînt alte lumi de care nu-mi dau samă, Viază-n noi, trăiesc în altă parte? Ah, nu-s iluzii, nu-s păreri deșarte! E doina ta cea dulce, dulce mamă! IOSIF, P. 42. În poporul romînesc de rînd viază un simțimînt al datorințelor sale către țeară. ODOBESCU, S. III 559. [Lăpușneanu] ca să tragă inimile norodului, în care via încă pomenirea lui Rareș, se însura și luă... pre fiica lui. NEGRUZZI, S. I 144.

VÍA1 prep. (Numai în fraze indicînd o rută, un itinerar) Pe drumul, pe direcția; (trecînd) prin... Cluj-București via Sibiu.

VIA prep. Pe drumul, în direcția. // s.f. (Tehn.; în forma vie) Drum, rută. [< lat., fr., it. via].

VIÁ2 vb. intr. a trăi, a viețui; a exista. ◊ a dăinui, a dura. (< lat. vivere)

VÍA1 I. s. f. drum pavat, destinat circulației interne, la romani. II. prep. pe drumul, pe ruta, prin... (< fr., lat. via)

A VIÁ ~éz intranz. înv. 1) A se afla în viață; a fi viu; a viețui; a trăi; a exista. 2) (despre sentimente, atitudini) A continua să existe; a dura; a dăinui; a trăi; a persista. /<lat. vivere

vià v. a viețui: tot ce simte și viază AL. foamea ii dete știre că el viază încă ISP. [V. viu].

via prep. prin, direcțiune de cale ferată: via Ițcani. [Lat. abl. via].

*vía adv. (lat. viâ, ablativu din via, cale, drum, adică „pe drumu, pin, pe la”). Pin, pe la (în călătoriĭ): Bucureștĭ-Ĭașĭ via Vasluĭ (Bucureștĭ-Ĭașĭ pe la Vasluĭ).

VÍE, vii, s. f. 1. Teren plantat cu viță (I); plantație de viță. 2. Viță (I). – Lat. vinea.

VÍE, vii, s. f. 1. Teren plantat cu viță (I); plantație de viță. 2. Viță (I). – Lat. vinea.

VIȚĂ, vițe, s. f. I. (Adesea determinat prin „de vie”) Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică, cu tulpina lipsită de susținere proprie, cu lăstari subțiri și frunze mari, lobate și cu fructele în formă de ciorchine, care se cultivă într-un număr mare de soiuri și de varietăți pentru producția de struguri și de vin; vie (Vitis).Viță de Canada sau viță sălbatică = arbust agățător din familia vitaceelor, cu frunze verzi care se colorează toamna în roșu, cultivat ca plantă decorativă (Vitis hederacea). ♦ Fiecare dintre lăstarele lungi și flexibile ale viței (I); p. gener. curpen, vrej. ♦ Compus: viță-albă = plantă agățătoare din familia ranunculaceelor, cu flori albe mirositoare (Clematis vitalba). II. 1. (Pop.) Șuviță de păr. ♦ Fiecare dintre firele, șuvițele etc. din care se confecționează, prin împletire sau răsucire, un obiect. ♦ (Mar.) Parâmă de sârmă. 2. Fig. Descendent, urmaș, vlăstar; p. ext. neam; soi, fel. ◊ Loc. adj. De viță = a) de calitate superioară; b) de origine aleasă, nobil. – Lat. *vitea (= vitis).

arată toate definițiile

Intrare: via (prep.)
via1 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • via
Intrare: via (s.f.)
substantiv feminin (F163)
Surse flexiune: MDN '00
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • via
  • via
plural
genitiv-dativ singular
  • via
  • viei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: via (vb.)
verb (V211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • via
  • viere
  • viat
  • viatu‑
  • viind
  • viindu‑
singular plural
  • via
  • viați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • viez
(să)
  • viez
  • viam
  • viai
  • viasem
a II-a (tu)
  • viezi
(să)
  • viezi
  • viai
  • viași
  • viaseși
a III-a (el, ea)
  • via
(să)
  • vieze
  • via
  • vie
  • viase
plural I (noi)
  • viem
(să)
  • viem
  • viam
  • viarăm
  • viaserăm
  • viasem
a II-a (voi)
  • viați
(să)
  • viați
  • viați
  • viarăți
  • viaserăți
  • viaseți
a III-a (ei, ele)
  • via
(să)
  • vieze
  • viau
  • via
  • viaseră
Intrare: apă-vie
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apă-vie
  • apa-vie
plural
  • ape-vii
  • apele-vii
genitiv-dativ singular
  • ape-vii
  • apei-vii
plural
  • ape-vii
  • apelor-vii
vocativ singular
plural
Intrare: argint-viu
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • argint-viu
  • argintul-viu
plural
genitiv-dativ singular
  • argint-viu
  • argintului-viu
plural
vocativ singular
plural
Intrare: sturzul-viilor
  • silabație: -vi-i-lor info
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sturzul-viilor
plural
  • sturzii-viilor
genitiv-dativ singular
  • sturzului-viilor
plural
  • sturzilor-viilor
vocativ singular
plural
Intrare: vie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vie
  • via
plural
  • vii
  • viile
genitiv-dativ singular
  • vii
  • viei
plural
  • vii
  • viilor
vocativ singular
plural
Intrare: viță-de-vie
viță-de-vie substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viță-de-vie
  • vița-de-vie
plural
  • vițe-de-vie
  • vițele-de-vie
genitiv-dativ singular
  • vițe-de-vie
  • viței-de-vie
plural
  • vițe-de-vie
  • vițelor-de-vie
vocativ singular
plural
Intrare: viu (adj.)
viu2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viu
  • viul
  • viu‑
  • vie
  • via
plural
  • vii
  • viii
  • vii
  • viile
genitiv-dativ singular
  • viu
  • viului
  • vii
  • viei
plural
  • vii
  • viilor
  • vii
  • viilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

via (prep.)

  • 1. (Indică o rută, un itinerar) Pe drumul, pe direcția; (trecând) prin...
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: prin attach_file un exemplu
    exemple
    • Cluj – București via Sibiu.
      surse: DLRLC

etimologie:

via (s.f.)

  • 1. Drum pavat, destinat circulației interne, la romani.
    surse: MDN '00 sinonime: drum rută
  • comentariu Variantă: vie.
    surse: DN

etimologie:

via (vb.)

  • 1. învechit A avea viață.
    surse: DEX '09 DLRLC MDN '00 sinonime: exista trăi viețui attach_file 3 exemple
    exemple
    • Foamea îi dete în știre că el viază încă. ISPIRESCU, L. 147.
      surse: DLRLC
    • Inima ei, ce se hrănea de dragoste, nu putea via fără amor. NEGRUZZI, S. I 25.
      surse: DLRLC
    • Gînganie fără suflare, Umblă făr-astîmpărare; N-are duh, nici nu viază, Toată lumea îndreptează (Ceasornicul). GOROVEI, C. 68.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A continua să existe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: dura (ține) dăinui persista attach_file 3 exemple
      exemple
      • Sînt alte lumi de care nu-mi dau samă, Viază-n noi, trăiesc în altă parte? Ah, nu-s iluzii, nu-s păreri deșarte! E doina ta cea dulce, dulce mamă! IOSIF, P. 42.
        surse: DLRLC
      • În poporul romînesc de rînd viază un simțimînt al datorințelor sale către țeară. ODOBESCU, S. III 559.
        surse: DLRLC
      • [Lăpușneanu] ca să tragă inimile norodului, în care via încă pomenirea lui Rareș, se însură și luă... pre fiica lui. NEGRUZZI, S. I 144.
        surse: DLRLC

etimologie:

argint-viu

etimologie:

sturzul-viilor

  • 1. Sturzul-viilor = specie de sturz care trăiește vara în ținuturile nordice și care toamna, în timpul migrației, trece prin țara noastră (Turdus musicus musicus).
    surse: DLRLC

etimologie:

vie

  • 1. Teren plantat cu viță; plantație de viță.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: viișoară attach_file 3 exemple
    exemple
    • Casa bătrînească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite și multe păseri alcătuiau gospodăria babei. CREANGĂ, P. 3.
      surse: DLRLC
    • Cîntă cucu-n deal la vie, Inima ca să-mi învie. BELDICEANU, P. 95.
      surse: DLRLC
    • Nu mi-au venit încă buțile cu vin de la viile din jos. NEGRUZZI, S. I 82.
      surse: DLRLC
    • surse: NODEX
    • 1.2. expresie A se duce la vie cu struguri în poală = a pleca undeva luând cu sine lucruri ce pot fi găsite acolo.
      surse: NODEX
  • 2. Viță.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: viță viță-de-vie attach_file 3 exemple
    exemple
    • Vița de vie tot învie, Iară vița de boz, tot răgoz. CREANGĂ, P. 210.
      surse: DLRLC
    • Să trăiască moș Noe, cel care-o discoperit via! ALECSANDRI, T. 843.
      surse: DLRLC
    • Bine-a zis frunza de vie Că dragostea nu-i moșie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 219.
      surse: DLRLC

etimologie:

viță-de-vie

  • 1. Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică, cu tulpina lipsită de susținere proprie, cu lăstari subțiri și frunze mari, lobate și cu fructele în formă de ciorchine, care se cultivă într-un număr mare de soiuri și de varietăți pentru producția de struguri și de vin (Vitis).
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: vie attach_file 3 exemple
    exemple
    • Din crengi de viță să-mpletim cununi. BENIUC, M. 110.
      surse: DLRLC
    • Uluci năpădite de viță de vie despărțeau grădina cu plopi de locul unei fierării. CĂLINESCU, E. 67.
      surse: DLRLC
    • Bată-l vîntul și seninul P-ăl de tot samănă inul Și nu sădește la viță. TEODORESCU, P. P. 333.
      surse: DLRLC

etimologie:

viu (adj.)

  • 1. adesea substantivat Care se află în viață, care trăiește; înzestrat cu viață.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: viuleț, viuliță attach_file 5 exemple
    exemple
    • Mediul pune la dispoziția ființei vii materia din care se compune, energiile pe care le cheltuiește și excitanții care o pun în mișcare. MARINESCU, P. A. 44.
      surse: DLRLC
    • Să nu mai știu De sînt mort sau de sînt viu. ALECSANDRI, P. 102.
      surse: DLRLC
    • Cîți i-au mai lăsat vii, numai frica morții îi mai ține. NEGRUZZI, S. I 138.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Cu viii nu mai am de-a face de mult. MACEDONSKI, O. I 32.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Părintele Isaia, în loc să umble morțiș, ca alți popi, după cerșitorit, luînd și de pe viu și de pe mort... el, dimpotrivă, zicea că este de altă părere. CREANGĂ, A. 138.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială De viu = fiind încă în viață.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
      exemple
      • Chinul ăsta cum se cheamă, Cînd de viu ești în mormînt? COȘBUC, P. II 10.
        surse: DLRLC
      • Amîndoi se pierd de vii În codri merei pustii. ALECSANDRI, P. II 90.
        surse: DLRLC
      • Cine face orz din grîu, Să-l mînce viermii de viu. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 281.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. expresie Îl mănâncă viermii de viu, se spune despre cineva extrem de leneș sau de neîngrijit, de murdar.
        surse: DLRLC
      • 1.1.2. expresie A mânca (1.14.) (pe cineva) de viu (1.14.).
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială Pe viu = în mod direct.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: nemijlocit
    • 1.3. expresie Prin (sau cu) viu grai = oral
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. expresie A jupui (2.) pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fără milă față de cineva, a cere cuiva mai mult decât poate da.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: jecmăni jefui
    • 1.5. expresie A îngropa (1.22.) (pe cineva) de viu (1.22.) sau a băga (1.22.) (pe cineva) de viu (1.22.) în mormânt (1.22.) (sau în groapă, în pământ).
      surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Viu-viuț (sau viu-viuleț)= chiar viu, într-adevăr viu.
      exemple
      • Porunci lui Ercule să-i aducă din Arcadia vie-viuliță, cerboaica. ISPIRESCU, U. 37.
        surse: DLRLC
      • Căprioara ce-o împușcase fugea vie-viuliță. ȘEZ. VII 50.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie Viu sau mort = în orice stare s-ar afla, în viață sau nu; cu orice preț.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.8. expresie Mai mult mort (?) decît viu (?) sau nici viu, nici mort = extrem de slăbit (din cauza oboselii, fricii, bolii etc.).
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.9. (și) substantivat expresie A fi mort între vii = a fi ca și mort.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.10. (și) substantivat expresie Nici cu viii, nici cu morții, se spune despre un bolnav care nici nu moare, nici nu se înzdrăvenește.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.11. (și) substantivat expresie Morții cu morții și viii cu viii, se spune ca îmbărbătare celor care se consolează greu de moartea unei persoane dragi.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Morți cu morți și vii cu vii, Și pînă ne-om învoi, Amîndoi că vom cinsti. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 487.
        surse: DLRLC
    • 1.12. Care este dotat cu simțire.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: însuflețit attach_file 3 exemple
      exemple
      • Noi sîntem adevărata uzină, sîntem uzina vie. SAHIA, N. 36.
        surse: DLRLC
      • Harabagia... e mai bună: că ai a face tot cu marfă vie, care la deal să dă pe jos. CREANGĂ, P. 107.
        surse: DLRLC
      • Eu sînt vie, tu ești mort Și ochiul tău mă-ngheață. EMINESCU, O. I 171.
        surse: DLRLC
    • 1.13. Care persistă, care dăinuie încă.
      surse: DEX '09 NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Tradiție vie. Amintire vie.
        surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
      • 1.13.1. Limbă vie = limbă care se vorbește și evoluează, care este în circulație.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Limba vie nu poate fi stăvilită; încercările artificiale n-au avut nici un sorț de a se statornici. SADOVEANU, E. 35.
          surse: DLRLC
        • Amintirile și povestirile lui Creangă sînt însăși limba vie a poporului, ridicată la un înalt potențial artistic. SADOVEANU, E. 97.
          surse: DLRLC
    • 1.14. În concepția creștină:
      exemple
      • Mă jur pe viul dumnezeu și pe stema mea de împărat că... îi voi da pe fata mea. ISPIRESCU, L. 378.
        surse: DLRLC
  • 2. Plin de viață, de neastâmpăr; cu mișcări iuți, vioaie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • Admiram cele patru animale subțiri și vii ca jocul de izvor. CAMIL PETRESCU, U. N. 383.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Cu reacțiuni viguroase, prompte, firești; plin de vitalitate.
      exemple
      • Duduie, să știi că de data asta te admir eu, pentru că urăști, iubești, disprețuiești, ești vie și limpede. IBRĂILEANU, A. 75.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Discuție vie.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Mesenii încîntați Rămas-au... Atît era de vie și de atrăgătoare Vorbirea lui. ALECSANDRI, T. II 100.
        surse: DLRLC
    • 2.3. (Despre ochi) Care denotă vioiciune, inteligență.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: ager vioi attach_file 2 exemple
      exemple
      • Privea țintă numai cu ochii lui vii și zîmbea cu zîmbetul lui misterios. SADOVEANU, O. VII 77.
        surse: DLRLC
      • Pe figura lui negricioasă, cu privirea vie de diamant negru a ochilor, a trecut un surîs. CAMIL PETRESCU, O. I 283.
        surse: DLRLC
  • 3. (Despre plante) Plin de sevă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: sănătos verde (adj.) viguros attach_file un exemplu
    exemple
    • Unde-s tufele mai vii, Tot mormînturi de copii. ALECSANDRI, P. P. 35.
      surse: DLRLC
    • 3.1. (Despre ape) Care curge repede.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Iată punțile de bîrne... Morile, izvorul viu. MACEDONSKI, O. I 8.
        surse: DLRLC
      • Izvoară vii murmură și saltă de sub piatră. EMINESCU, O. I 93.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Stătură toți trei în picioare în aerul viu, trezit, tare, desprimăvărat. DUMITRIU, N. 21.
        surse: DLRLC
    • 3.3. (Despre foc) Care arde bine, cu flăcări mari.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Lelița Ileana hrănea un foc viu sub șopron. SADOVEANU, O. VIII 214.
        surse: DLRLC
  • 4. Despre sunete:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: puternic răsunător attach_file 4 exemple
    exemple
    • A prins să sune sunet viu De treasc și trîmbiți și de chiu. COȘBUC, P. I 56.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Un sunet de argint răsună viu. DUNĂREANU, CH. 122.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Și-n creasta coifului înalt Prin vulturi vîntul viu vuia. COȘBUC, P. I 56.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Tunetul prin bubuire viu răspunde la urare. BELDICEANU, P. 65.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Despre (surse de) lumină:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: orbitor puternic tare (adj.) attach_file 4 exemple
      exemple
      • O lumină vie se deschisese într-o clipă cătră sate în ceață, cătră apele împrăștiate ale Moldovei. SADOVEANU, O. IV 486.
        surse: DLRLC
      • Era un soare viu ca de cristal apos. CAMIL, PETRESCU, U. N. 199.
        surse: DLRLC
      • Se văzu în lumina vie că ochii lui erau plini de lacrimi. EMINESCU, N. 55.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Și cît de viu s-aprinde el [luceafărul] în orișicare sară. EMINESCU, O. I 168.
        surse: DLRLC
    • 4.2. Despre culori:
      exemple
      • Îmi aduc aminte de fluturii pe care i-am prins și de culorile vii și minunate pe care le-am șters, în glumă, de pe aripile lor. STANCU, D. 24.
        surse: DLRLC
      • Pe jos sînt covoare țesute-n flori vii. EMINESCU, O. IV 165.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Raze de soare scînteiau în mătăsuri și dantele viu colorate, răspîndite în neorînduială pe mese. SADOVEANU, O. VIII 39.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Sînt păduri de portocale Ce s-acoper viu cu flori. ALECSANDRI, P. III 130.
        surse: DLRLC
  • 5. Despre abstracte:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: intens puternic attach_file 6 exemple
    exemple
    • Durere vie.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • În oglinda închipuirii se păstrează vii și neșterse unele amintiri ale trecutului. HOGAȘ, M. N. 107.
      surse: DLRLC
    • Aici amintirile istorice sînt vii. VLAHUȚĂ, R. P. 63.
      surse: DLRLC
    • Aceasta trăda viul interes ce trebuia să-l poarte pentru Dionis. EMINESCU, N. 77.
      surse: DLRLC
    • El aleargă plaiul fără să-o-ntîlnească, Via lui durere crește nencetat. BOLINTINEANU, O. 87.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial E Ileana Cosînzeana!... la ea privesc uimit, Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit. ALECSANDRI, P. III 20.
      surse: DLRLC

etimologie: