11 definiții pentru nemijlocit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nemijlocit, ~ă [At: (a. 1818) GCR II, 228/8 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + mijlocit] 1-2 a, av (Care se face) fără mijlocirea vreunei persoane, fară interpunerea vreunei fapte, întâmplări etc. din afară, pe o cale neocolită Si: direct. 3 a Care urmează imediat în timp sau în spațiu. 4 a Care se succede fără pauză sau interval. 5 av Fără întârziere Si: imediat, îndată, numaidecât.

NEMIJLOCÍT, -Ă, nemijlociți, -te, adj., adv. (Care se face) fără mijlocirea vreunei persoane, fără interpunerea vreunei fapte, întâmplări etc. din afară, pe o cale neocolită, direct. – Pref. ne- + mijlocit.

NEMIJLOCÍT, -Ă, nemijlociți, -te, adj., adv. (Care se face) fără mijlocirea vreunei persoane, fără interpunerea vreunei fapte, întâmplări etc. din afară, pe o cale neocolită, direct. – Ne- + mijlocit.

NEMIJLOCÍT, -Ă, nemijlociți, -te, adj. Direct, pe o cale neocolită, fără ceva intermediar. (Adverbial) Am văzut că lucrul nu se mai poate tracta nemijlocit în parlament. GHICA, A. 165.

NEMIJLOCÍT ~tă (~ți, ~te) și adverbial (negativ de la mijlocit) Care se face direct, fără nici o mijlocire. /ne- + mijlocit

nemijlocít, -ă adj. Imediat. Adv. A urma nemijlocit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nemijlocít adj. m., pl. nemijlocíți; f. nemijlocítă, pl. nemijlocíte

nemijlocít adj. m., pl. nemijlocíți; f. sg. nemijlocítă, pl. nemijlocíte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEMIJLOCÍT adj., adv. 1. adj. v. direct. 2. adv., adj. v. personal. 3. adj. direct, imediat. (Cauza ~ a unui fenomen; succesor ~.)

NEMIJLOCIT adj., adv. 1. adj. direct, (rar) nemediat. (Comunicație, legătură ~.) 2. adv., adj. direct, personal. (Tratează ~ cu el; are relații ~ cu el.) 3. adj. direct, imediat. (Cauza ~ a unui fenomen; succesor ~.)

Intrare: nemijlocit
nemijlocit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemijlocit
  • nemijlocitul
  • nemijlocitu‑
  • nemijloci
  • nemijlocita
plural
  • nemijlociți
  • nemijlociții
  • nemijlocite
  • nemijlocitele
genitiv-dativ singular
  • nemijlocit
  • nemijlocitului
  • nemijlocite
  • nemijlocitei
plural
  • nemijlociți
  • nemijlociților
  • nemijlocite
  • nemijlocitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nemijlocit

  • 1. (Care se face) fără mijlocirea vreunei persoane, fără interpunerea vreunei fapte, întâmplări etc. din afară, pe o cale neocolită.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: direct un exemplu
    exemple
    • (și) adverbial Am văzut că lucrul nu se mai poate tracta nemijlocit în parlament. GHICA, A. 165.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix ne- + mijlocit.
    surse: DEX '09