20 de intrări

school Articole pe această temă:

247 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PAS4 subst. Substanță medicamentoasă antibiotică, cu aspect de pulbere albă, puțin solubilă în apă, folosită în tratamentul tuberculozei. – Din fr. P.A.S. (abr. din acide para-aminosalicylique).

PAS3, (I) pași, s. m., (II) pasuri, s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre mișcările alternative pe care le fac picioarele în mers obișnuit; p. ext. distanță astfel parcursă; p. gener. distanță mică. ◊ Loc. adv. Pas cu pas = a) încetul cu încetul, treptat; b) mereu, neîncetat. La tot pasul sau la fiecare pas = la orice mișcare; pretutindeni, necontenit. Nici (un) pas = deloc, nicidecum. ◊ Expr. (A face) primul pas = (a face) începutul, primele încercări; (a avea) inițiativa. A avea (sau a da cuiva) pas (să...) = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea, îngăduința să facă ceva. A face un pas greșit = a) a se poticni în mers; b) a săvârși o greșeală. A ceda pasul = a lăsa pe altul să treacă înainte; a se lăsa depășit (în mers, în acțiuni, în realizări). ♦ Zgomot produs de cel care merge pe jos. Se aud pași.Fig. Stadiu, etapă. ♦ Fig. Înaintare, propășire, progres. ♦ Fig. Acțiune, act, faptă; hotărâre. 2. Mod de a umbla pe jos; mers, umblet, călcătură. ◊ Pas alergător = mers în fugă. Pas de front (sau de defilare) = mers ostășesc de paradă, cu cadență bine marcată. Pas de marș (sau de voie, de manevră) = mers ostășesc obișnuit, fără efortul de a păși energic. ◊ Loc. adv. În pasul calului sau la pas = în ritm de mers obișnuit; fără să fugă. ◊ Expr. A ține pasul = a) a păstra cadența, ritmul de mers cu cineva; b) a se menține la același nivel cu cineva sau cu ceva. A merge în pas (cu cineva) = a avea aceeași cadență (cu cineva). (Rar) A se ține de pasul cuiva = a urmări pe cineva. (Rar) A da pas = a se grăbi. A-și iuți pasul = a-și mări viteza de deplasare pe jos; a fugi. ♦ Mișcare ritmică a picioarelor, caracteristică pentru fiecare dans. 3. Unitate de măsură de lungime egală cu distanța dintre cele două picioare ale omului depărtate în cursul mersului obișnuit; p. ext. distanță reprezentată de această unitate de măsură. 4. Urma lăsată de talpa piciorului sau a încălțămintei în mers. ◊ Expr. (Înv.) A călca (sau a urma, a merge) pe pașii cuiva = a urma exemplul cuiva, a continua activitatea cuiva. 5. (Biol.; în sintagma) Pas genetic = distanță creată între unul dintre părinți și unul dintre copii, astfel încât posibilitatea acestuia de a primi o genă oarecare se înjumătățește datorită meiozei. II. S. n. 1. Distanță între două elemente alăturate identice ale unui sistem tehnic, măsurată în direcția în care se repetă elementele. ◊ Pas de filet sau pasul filetului = distanța dintre laturile paralele a două spire consecutive, măsurată de-a lungul axei filetului. ♦ Distanță dintre doi dinți consecutivi ai unei roți dințate. 2. (Înv. și reg.) Unealtă de lemn asemănătoare cu un compas, folosită în dulgherie, dogărie etc. – Lat. passus.

PAS2, pasuri, s. n. 1. Drum, loc îngust și mai coborât, de-a lungul unei văi, între munți sau dealuri, prin care se trece dintr-o parte în alta; trecătoare. 2. (Înv.) Pașaport. – Din germ. Pass, fr. pas.

PAS2, pasuri, s. n. 1. Drum, loc îngust și mai coborât, de-a lungul unei văi, între munți sau dealuri, prin care se trece dintr-o parte în alta; trecătoare. 2. (Înv.) Pașaport. – Din germ. Pass, fr. pas.

PAS1 interj. Cuvânt folosit de un jucător de cărți pentru a arăta că nu vrea sau nu poate să deschidă jocul, să participe la joc (în turul respectiv). – Din fr. [je] passe.

PAS1 interj. Cuvânt folosit de un jucător de cărți pentru a arăta că nu vrea sau nu poate să deschidă jocul, să participe la joc (în turul respectiv). – Din fr. [je] passe.

pas2 [At: DOSOFTEI, PS. 21/9 / V: (îrg) paș / Pl: (1-50) pași, (51-53) ~uri / E: ml passus] 1 sm Mișcare pe care o face un om sau un animal punând un picior înaintea celuilalt, pentru a se deplasa. 2 sm Distanță efectuată cu asemenea mișcare. 3 sm (Pex) Distanță mică. 4 sm (Ccr) Picior văzut în mișcare. 5 sm (Ccr; prc) Talpă a piciorului văzut în mișcare Si: (îrg) pășituri. 6 sm (Fig; îls) ~ înainte Progres. 7 sm (Fig; îls) ~ înapoi Regres. 8 sm (Îlav) ~ cu (sau, rar, de, înv, la, din) ~ (În legătură cu verbe de mișcare) Încetul cu încetul. 9 sm (Îal) Din aproape în aproape. 10 sm (Îal) Rând pe rând. 11 sm (Îal) Mereu. 12 sm (Îlav) La tot ~ul sau la fiecare ~ La orice mișcare. 13 sm (Îal) Pretutindeni. 14 sm (Îal) Necontenit. 15 sm (Îlav) Nici (un sau, pop, de-un) ~ Deloc. 16 sm (Îrg; îlv) A da ~ (sau ~ul) A merge. 17-18 sm (Îlv; îls) (A face) primul (sau cel dintâi, cel întâi) ~ (A face) începutul. 19-20 sm (Îal) (A avea) inițiativă. 21-24 sm (Îe) A (nu) da (cuiva) ~ A (nu)-i da cuiva (voie sau) posibilitatea să facă ceva Si: a (nu) permite, a (nu) îngădui. 25-28 sm (Îe) A (nu) avea ~ A (nu) avea (voie sau) posibilitatea să facă ceva. 29 sm (Îe) A da (sau a ceda) ~ul A se lăsa depășit de cineva în mers, într-o acțiune etc. 30 sm (Fig) Stadiu. 31 sm (Fig) Înaintare. 32 sm (Fig) Acțiune. 33 sm (Fig) Hotărâre. 34 sm Mod de a umbla. 35 sm Mers1. 36 sm (Mil; îs) ~ alergător Mers în fugă. 37 sm (Mil; îs) ~ de front (sau de defilare) Mers de paradă, cu cadență bine marcată. 38 sm (Înv; îla) Bun de pași Care merge repede. 39 sm (Îlav) La ~ sau (rar) în ~ (ori pași) sau în ~ul calului în ritm de mers obișnuit. 40 sm (Îal) Domol. 41 sm (Îe) A se ține de ~ul cuiva A urmări pe cineva. 42 sm (Îe) A ține ~ul (sau, reg. paș) A păstra cadența într-un grup organizat. 43 sm (Îe) A ține ~ul (sau ~) cu cineva ori a fi, a merge etc. în ~ cu cineva A avea același mers, ritm, cadență etc. cu cineva. 44 sm (Îae) A se menține pe același plan, la același nivel cu cineva sau cu ceva. 45 sm (Îlv) A da ~ sau a-i da drumul (ori vânt, brânci etc.) ~ului (sau la ~) A se grăbi. 46 sm (Îlv) A-și iuți (sau lua) ~ul A fugi. 47 sm Mișcare ritmică a picioarelor, caracteristică unui anumit dans. 48 sm Unitate de măsură a lungimii folosită în trecut pentru terenuri, distanțe etc., care variază între patru și șase palme și reprezintă distanța dintre cele două picioare depărtate în mersul obișnuit al unui om. 49 sm (Pex) Distanță reprezentată de această unitate de măsură. 50 sm Urmă lăsată de talpa piciorului sau a încălțămintei în mers. 51 smn (Înv; îe) A călca (sau a urma, a merge) pe pașii (sau ~urile) cuiva A urma exemplul cuiva. 52 sn (Pan) Distanță între două elemente consecutive identice ale unui sistem tehnic, măsurată în direcția în care se repetă elementele. 53 sn (Îs) ~ de filet sau ~ul filetului Distanță dintre laturile paralele a două spire consecutive, măsurată de-a lungul axei fîletului. 54 sn (Îrg) Unealtă de lemn în formă de compas, folosită în dulgherie, rotărie, dogărie etc. Si: (îrg) pasnic (5), (reg) pășari.

pas3 sn [At: AR (1829) 79/21 / S și: pass / Pl: ~uri / E: ger Pass] 1 (Îrg) Pașaport. 2 (Reg) Autorizație pentru vânzarea-cumpărarea vitelor. 3 Loc mai coborât, de obicei de-a lungul văii unei ape, care permite trecerea peste o creastă sau o culme de munte ori de deal Si: trecătoare, (reg) obârșie Si: chei, defileu.

pas1 i [At: BUL. FIL. V, 192 / E: fr (je) passe] 1 (La diferite jocuri de cărți) Cuvânt pe care îl rostește un jucător pentru a arăta că nu vrea sau nu poate să deschidă jocul. 2 (Șîs ~ parol) Formulă rostită de un jucător care nu vrea sau nu poate să participe la joc în turul respectiv.

PAS4 subst. Substanță medicamentoasă antibiotică, cu aspect de pulbere albă, puțin solubilă în apă, folosită în tratamentul tuberculozei. – Din fr. P.A.S. (formă abreviată din acide para-aminosalicylique).

PAS3, (I) pași, s. m., (II) pasuri, s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre mișcările alternative pe care le fac picioarele în mers obișnuit; p. ext. distanță astfel parcursă; p. gener. distanță mică. ◊ Loc. adv. Pas cu pas = a) încetul cu încetul, treptat; b) mereu, neîncetat. La tot pasul sau la fiecare pas = la orice mișcare; pretutindeni, necontenit. Nici (un) pas = deloc, nicidecum. ◊ Expr. (A face) primul pas = (a face) începutul, primele încercări; (a avea) inițiativa. A avea (sau a da cuiva) pas (să...) = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea, îngăduința să facă ceva. A face un pas greșit = a) a se poticni în mers; b) a săvârși o greșeală. A ceda pasul = a lăsa pe altul să treacă înainte; a se lăsa depășit (în mers, în acțiuni, în realizări). ♦ Zgomot produs de cel care merge pe jos. Se aud pași.Fig. Stadiu, etapă. ♦ Fig. Înaintare, propășire, progres. ♦ Fig. Acțiune, act, faptă; hotărâre. 2. Mod de a umbla pe jos; mers, umblet, călcătură. ◊ Pas alergător = mers în fugă. Pas de front (sau de defilare) = mers ostășesc de paradă, cu cadență bine marcată. Pas de marș (sau de voie, de manevră) = mers ostășesc obișnuit, fără efortul de a păși energic. ◊ Loc. adv. În pasul calului sau la pas = în ritm de mers obișnuit; fără să fugă. ◊ Expr. A ține pasul = a) a păstra cadența, ritmul de mers cu cineva; b) a se menține la același nivel cu cineva sau cu ceva. A merge în pas (cu cineva) = a avea aceeași cadență (cu cineva). (Rar) A se ține de pasul cuiva = a urmări pe cineva. (Rar) A da pas = a se grăbi. A-și iuți pasul = a-și mări viteza de deplasare pe jos; a fugi. ♦ Mișcare ritmică a picioarelor, caracteristică pentru fiecare dans. 3. Unitate de măsură de lungime egală cu distanța dintre cele două picioare ale omului depărtate în cursul mersului obișnuit; p. ext. distanță reprezentată de această unitate de măsură. 4. Urma lăsată de talpa piciorului sau a încălțămintei în mers. ◊ Expr. (Înv.) A călca (sau a urma, a merge) pe pașii cuiva = a urma exemplul cuiva, a continua activitatea cuiva. 5. (Biol.; în sintagma) Pas genetic = distanță creată între unul dintre părinți și unul dintre copiii lui, astfel încât posibilitatea acestuia de a primi o genă oarecare se înjumătățește datorită meiozei. II. S. n. 1. Distanță între două elemente alăturate identice ale unui sistem tehnic, măsurată în direcția în care se repetă elementele. ◊ Pas de filet sau pasul filetului = distanța dintre laturile paralele a două spire consecutive, măsurată de-a lungul axei filetului. ♦ Distanță dintre doi dinți consecutivi ai unei roți dințate. 2. (Înv. și reg.) Unealtă de lemn asemănătoare cu un compas, folosită în dulgherie, dogărie etc. – Lat. passus.

PAS1, pași, s. m. 1. Fiecare dintre mișcările alternative pe care le fac picioarele pentru a înainta. Pînă să facă Huțan un pas, eu făceam trei și totuși mergeam alăturea. HOGAȘ, M. N. 200. ◊ Loc. adv. (Mai ales în construcție cu verbe de mișcare) Pas cu pas = încetul cu încetul, treptat; mereu, neîncetat, necontenit. Se ține pas cu pas de ele. CARAGIALE, O. III 258. Și pas cu pas pe urma ei Alunecă-n odaie, Țesînd cu recile-i scîntei O mreajă de văpaie. EMINESCU, O. I 168. Un paj ce poartă pas cu pas A-mpărătesei rochii, id. ib. 142. La tot pasul sau la fiecare pas = la orice mișcare, pretutindeni; mereu, neîncetat. Toată familia îi repetăm la fiecare pas: e pace, e pace! SAHIA, N. 25. Nici (un) pas (învechit nici de-un pas) = de loc, nicidecum. Nu te las nici chiar de-un pas. Nici chiar morții nu te las. ALECSANDRI, P. III 161. Bădiță, bădiță! Că bărbatul rău mă teme, Nici de-un pas el nu-mi dă vreme. id. P. P. 324. ◊ Expr. A face primul pas în lume = a-și face apariția în societate. (Mai ales în construcții negative) A avea (sau a da cuiva) pas (să)... = a avea (sau a da cuiva) posibilitate, îngăduință, putință să facă un lucru. Voința măriei-tale nu-mi dă pas să voiesc altfel. DELAVRANCEA, A. 129. Cei ce n-au avut pas să intre se trîntesc... la pămînt. CARAGIALE, O.III 144. Voi dați pas unui dușman îngrozit și în risipă a-și aduna puterile. BĂLCESCU, O. II 246. Dar și Costea ce făcea? Pas lui Fulga nu-i dădea, Că la el se repezea. TEODORESCU, P. P. 511. A face (sau a păși cu) pași mari (sau a păși cu pas mare)= a înainta repede, a progresa mult. Iată! Lumea se deșteaptă din adînca-i letargie! Ea pășește cu pas mare către-un țel de mult dorit. ALECSANDRI, P. II 6. A face un pas greșit = a se poticni în mers; fig. a săvîrși o greșeală. A-și îndrepta pasul (sau pașii) v. îndrepta. A ceda pasul = a lăsa pe altul să treacă înainte, a se lăsa depășit (în mers sau în acțiuni). În toate ocaziunile îi cedau pasul. GHICA, A. 38. ♦ Zgomotul produs de cel care merge. Pașii i se mai auziră pe uliță. REBREANU, I. 119. S-aud pași. Vin boierii. DELAVRANCEA, O. II 132. ♦ Fig. (Mai ales în construcție cu verbele «a face», «a întreprinde») Acțiune, act. Te rog să întreprinzi negreșit acest pas, i se adresă președintele. VORNIC, P. 156. Pasul ce făcuse era atît de neașteptat, că toate încercările mele ca să-l explic rămîneau trudă stearpă. GALACTION, O. I 224. Cînd aș da peste o parte bună, aș face poate și eu pasul acesta. CREANGĂ, P. 161. Trebuia un monstru pentru a face un asemenea pas. HASDEU, I. V. 165. 2. Mod de a umbla; mers, umblet. Cu pasul slab, cu ochii beți El a plecat, gemînd p-afară. COȘBUC, P. I 101. Deodat-aud foșnirea unei rochii, Un moale pas abia atins de scînduri. EMINESCU, O. I 119. Mergînd cu un pas repede, curînd a ajuns la portița unei case. NEGRUZZI, S. I 27. Hai, murgule, în pas mai tare, S-ajungem în sat cu soare; Hai, murgule-n pas lupește, Că mi-a dat puica nădejde. ȘEZ. I 10. ◊ Fig. Dar de-ale vieții valuri, de al furtunii pas Abia conture triste și umbre-au mai rămas. EMINESCU, O. I 69. Pas de manevră = mers normal al unei trupe. Pas alergător = mers în fugă. Pornim în pas alergător. SAHIA, N. 121. Pas de front sau de defilare = mers ostășesc de paradă, cu cadență bine marcată. Pas de marș sau pas de voie = mers ostășesc, obișnuit în marșuri lungi, fără efortul de a păși energic, cadențat. Pornim pe drumul lung în pas de voie. SADOVEANU, O. VI 232. A ține pasul (sau cadența) = a nu ieși din ritmul mersului; a păstra cadența. A merge în pas (cu cineva) = a avea același mers, aceeași cadență (cu cineva). În pasul calului (sau cailor) sau la pas = în mersul liber, în voie, al calului. Mergînd noi în pasul cailor, din hop în hop... am ajuns într-un tîrziu, noaptea, în cieriul Socolei. CREANGĂ, A. 128. Caii mergeau la pas, și, în liniște, ascultam freamătul ușor al desișurilor. SADOVEANU, O. VII 321. Am ținut la pas încetinel, fluierind un cîntec de lume, ca pentru mine singur. CARAGIALE, P. 37. Doi tineri mergeau alăturea la pas. Unul, călare pe un armăsar negru, purta un costum arnăuțesc. NEGRUZZI, S. I 30. ◊ Expr. A se ține de pasul cuiva = a se ține de cineva, a urmări pe cineva. Te duci, ș-am înțeles prea bine Să nu mă țin de pasul tău. EMINESCU, O. I 18. A ține pas (sau pasul) cu... = a merge sau, fig., a progresa în aceeași măsură, cu aceeași iuțeală ca altcineva. A da pas = a se grăbi. Fetele grăbesc la rînduiala casei, iar flăcăii dau pas ca să aducă vitele de la pășune. EMINESCU, N. 139. ♦ Mișcare ritmică a picioarelor, caracteristică unui anumit dans. Pas de vals.Trei pași la stînga linișor Și alți trei pași la dreapta lor. COȘBUC, P. I 57. 3. Măsură de lungime (de 4-6 palme) echivalentă cu distanța dintre picioare în mersul obișnuit al unui om. Automobilul ajunsese numai la vreo cincizeci de pași și copilul nu se clintea din loc, în ciuda avertismentelor nervoase ale trompetei. REBREANU, R. II 31. Pămîntul între răzeși se vinde cu pasul, și pasul are 6 palme: un pas se da cu un galben. I. IONESCU, P. 379. Am cerut boi într-un ceas Ca să-mi ar și eu de-un pas, Nevoii să nu mă las. ALECSANDRI, P. P. 285. ◊ Expr. A da cu pasul = a măsura un teren. 4. Urmă lăsată de picior în mers. Totul e în neclintire, fără viață, fără glas; Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă, nici un pas. ALECSANDRI, P. III 18. ◊ Expr. (Învechit) A călca (a urma sau a merge) pe pașii cuiva = a urma exemplul cuiva. (Atestat în forma de pl. păsuri) Părinții noștri... se luptară vitejește și învinseră mai multe stăvili decît am avea noi a întîmpina dacă am avea inimăurmăm pe păsurile lor. BĂLCESCU, O. I 7. După moartea lui Ștefan vv., în Moldova, Bogdan, fiul său, și Petru Rareș calcă pe păsurile lui. id. ib. II 17. 5. (Tehn.) Distanța dintre două puncte consecutive ale unei elice geometrice situate pe o paralelă la axa acesteia. ◊ Pas de filet = distanță axială dintre o spiră a unui filet și prima, a doua, a treia spiră, după cum filetul are unul, două sau mai multe începuturi. ♦ Distanța dintre doi dinți consecutivi ai unei roți dințate, măsurată perpendicular pe direcția dinților în dreptul cercului primitiv. ◊ Pus unghiular = unghiul la centru corespunzător pasului de dințare la roțile dințate cilindrice cu dinți drepți. – Pl. și: (învechit, n.) păsuri (EMINESCU, O. I 95, ALECSANDRI, P. I 143, ALEXANDRESCU, M. 30).

PAS2, păsuri, s. n. Vale adîncă și foarte îngustă săpată de un rîu în munte, pe unde trece un drum îngust; trecătoare, strîmtoare. V. cheie (6); defileu. Pasul Bran.

PAS3, păsuri, s. n. (Regional) Un fel de compas folosit în dulgherie, rotărie, dogărie etc. Îi pun sub căpătîi diferite unelte... precum: ciocan, topor, bardă, pasul cu care a îndreptat piatra morii ca să fie rotundă. MARIAN, Î. 39.

PAS2 s.n. Drum îngust între munți; trecătoare. V. defileu. [Pl. -suri. / < germ. Pass, fr. pas].

PAS1 s.n. Porțiune de lungime constantă care se repetă în lungul sau în latul unui sistem tehnic. ♦ Pas de dințare = distanța dintre elementele de același fel a doi dinți consecutivi ai unui angrenaj cilindric sau ai unei freze; pas de filet = distanța dintre două puncte consecutive ale unei spire de filet. [Pl. -suri. / < fr. pas].

PAS2 s. n. 1. distanță care separă două spire consecutive ale unei elice sau două filete ale unui șurub, măsurată paralel cu axa de rotație. ♦ ~ de dințare = distanța cuprinsă între planurile mediane a doi dinți consecutivi ai unui pinion sau ai unei roți dințate. 2. (inform.) operație unitară într-o rutină de calculator sau suboperație în executarea unei instrucțiuni. 3. (mar.) document personal cu valabilitate temporară dat persoanelor pe timpul escalei; permis de debarcare. 4. ~ genetic = distanță creată între un părinte și unul dintre copiii lui, astfel încât posibilitatea acestuia de a primi o genă oarecare se înjumătățește datorită meiozei. (< fr. pas)

PAS3 s. n. 1. drum îngust între munți; trecătoare. 2. șenal navigabil. (< fr. pas, germ. Pass)

PAS1 interj. (la diferite jocuri de cărți) cuvânt care arată că un jucător nu vrea sau nu poate să deschidă jocul. ♦ ~ parol = formulă rostită de un jucător care nu vrea sau nu poate să participe la joc în turul respectiv. (< fr. /je/ passe)

PAS3 pași m. 1) Mișcare pe care o fac picioarele în timpul mersului. ◊ La tot ~ul (sau la fiecare ~) a) peste tot; b) la orice mișcare. Pas cu ~ puțin câte puțin; treptat. A nu da nici un ~ înapoi a nu ceda nimic. A face un ~ greșit a comite o greșeală. A face primul ~ (sau primii pași) a fi la început de cale; a-și face debutul. 2) Distanța dintre picioare când se face o mișcare deplină cu piciorul înainte, înapoi sau în lături. ◊ La un ~ foarte aproape; în preajmă. 3) Unitate de măsură a lungimii egală cu o asemenea distanță. 4) Mod de a merge; fel de a umbla; mers; umblet. ◊ ~ alergător mers în fugă. La ~ fără grabă. ~ de vals mișcare ritmică a picioarelor specifică valsului. A-și lungi (sau a-și grăbi, a-și iuți) ~ul a merge mai repede; a se grăbi. A-și încetini ~ul a merge mai încet. A ține ~ul (cu cineva sau cu ceva) a) a păstra ritmul mersului (cu cineva); b) a fi la nivel (cu cineva sau cu ceva). A merge (sau a fi) în ~ cu vremea a corespunde cerințelor vremii. 5) Zgomot produs de cineva în timpul mersului. Se aud pași. 6) Urmă lăsată de picior în timpul mersului. Pași de copil. 7) Acțiune întreprinsă în direcția soluționării unei probleme. 8) fig. Etapă în desfășurarea unui proces sau a unui fenomen. Revenirea la tradiții constituie un ~ înainte în dezvoltarea culturii naționale. /<lat. passus

PAS2 ~uri n. Cale naturală de trecere între doi munți sau între două șiruri muntoase; trecătoare; defileu. /<germ. Pass, fr. pas

arată toate definițiile

Intrare: Pas
nume propriu (I3)
  • Pas
Intrare: pas
pas
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
paș2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paș
  • pașul
plural
  • pași
  • pașii
genitiv-dativ singular
  • paș
  • pașului
plural
  • pași
  • pașilor
vocativ singular
plural
Intrare: pas (geogr.)
pas2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pas
  • pasul
  • pasu‑
plural
  • pasuri
  • pasurile
genitiv-dativ singular
  • pas
  • pasului
plural
  • pasuri
  • pasurilor
vocativ singular
plural
Intrare: pas (interj.)
pas3 (inv.) interjecție
interjecție (I10)
  • pas
Intrare: pas (med.)
pas3 (inv.) interjecție
interjecție (I10)
  • pas
Intrare: pas (mers, distanță)
pas1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pas
  • pasul
  • pasu‑
plural
  • pași
  • pașii
genitiv-dativ singular
  • pas
  • pasului
plural
  • pași
  • pașilor
vocativ singular
plural
pas4 (pl. păsuri) substantiv neutru
substantiv neutru (N25)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pas
  • pasul
  • pasu‑
plural
  • păsuri
  • păsurile
genitiv-dativ singular
  • pas
  • pasului
plural
  • păsuri
  • păsurilor
vocativ singular
plural
Intrare: pas (tehn.)
pas2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pas
  • pasul
  • pasu‑
plural
  • pasuri
  • pasurile
genitiv-dativ singular
  • pas
  • pasului
plural
  • pasuri
  • pasurilor
vocativ singular
plural
pas4 (pl. păsuri) substantiv neutru
substantiv neutru (N25)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pas
  • pasul
  • pasu‑
plural
  • păsuri
  • păsurile
genitiv-dativ singular
  • pas
  • pasului
plural
  • păsuri
  • păsurilor
vocativ singular
plural
pasnic2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasnic
  • pasnicul
  • pasnicu‑
plural
  • pasnice
  • pasnicele
genitiv-dativ singular
  • pasnic
  • pasnicului
plural
  • pasnice
  • pasnicelor
vocativ singular
plural
Intrare: pas de deux
pas de deux substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pas de deux
  • pas de deux
plural
  • pas de deux
  • pas de deux
genitiv-dativ singular
  • pas de deux
  • pas de deux
plural
  • pas de deux
  • pas de deux
vocativ singular
plural
Intrare: pașă / pașa (persoană)
substantiv masculin (M80)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pașă
  • pașa
plural
  • pași
  • pașii
genitiv-dativ singular
  • pașă
  • pașii
  • pașei
plural
  • pași
  • pașilor
vocativ singular
  • pașă
  • pașo
plural
  • pașilor
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pașa
  • pașaua
plural
  • pașale
  • pașalele
genitiv-dativ singular
  • pașale
  • pașalei
plural
  • pașale
  • pașalelor
vocativ singular
  • pașa
plural
  • pașalelor
paș2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paș
  • pașul
plural
  • pași
  • pașii
genitiv-dativ singular
  • paș
  • pașului
plural
  • pași
  • pașilor
vocativ singular
plural
Intrare: pașuș
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pașuș
  • pașușul
  • pașușu‑
plural
  • pașușuri
  • pașușurile
genitiv-dativ singular
  • pașuș
  • pașușului
plural
  • pașușuri
  • pașușurilor
vocativ singular
plural
pasoș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pasuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
paș1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paș
  • pașul
plural
  • pașuri
  • pașurile
genitiv-dativ singular
  • paș
  • pașului
plural
  • pașuri
  • pașurilor
vocativ singular
plural
pașiuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pașoș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păsuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pășuș
  • pășușul
plural
  • pășușuri
  • pășușurile
genitiv-dativ singular
  • pășuș
  • pășușului
plural
  • pășușuri
  • pășușurilor
vocativ singular
plural
poșuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: păs
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păs
  • păsul
  • păsu‑
plural
  • păsuri
  • păsurile
genitiv-dativ singular
  • păs
  • păsului
plural
  • păsuri
  • păsurilor
vocativ singular
plural
Intrare: Păs
nume propriu (I3)
  • Păs
Intrare: păsa (merge)
verb (V69)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păsa
  • păsare
  • păsat
  • păsatu‑
  • păsând
  • păsându‑
singular plural
  • pa
  • păsați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • păs
(să)
  • păs
  • păsam
  • păsai
  • păsasem
a II-a (tu)
  • peși
(să)
  • peși
  • păsai
  • păsași
  • păsaseși
a III-a (el, ea)
  • pa
(să)
  • pese
  • păsa
  • păsă
  • păsase
plural I (noi)
  • păsăm
(să)
  • păsăm
  • păsam
  • păsarăm
  • păsaserăm
  • păsasem
a II-a (voi)
  • păsați
(să)
  • păsați
  • păsați
  • păsarăți
  • păsaserăți
  • păsaseți
a III-a (ei, ele)
  • pa
(să)
  • pese
  • păsau
  • păsa
  • păsaseră
Intrare: păsa (sinchisi)
verb (V69)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păsa
  • păsare
  • păsat
  • păsatu‑
  • păsând
  • păsându‑
singular plural
  • pa
  • păsați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • păs
(să)
  • păs
  • păsam
  • păsai
  • păsasem
a II-a (tu)
  • peși
(să)
  • peși
  • păsai
  • păsași
  • păsaseși
a III-a (el, ea)
  • pa
(să)
  • pese
  • păsa
  • păsă
  • păsase
plural I (noi)
  • păsăm
(să)
  • păsăm
  • păsam
  • păsarăm
  • păsaserăm
  • păsasem
a II-a (voi)
  • păsați
(să)
  • păsați
  • păsați
  • păsarăți
  • păsaserăți
  • păsaseți
a III-a (ei, ele)
  • pa
(să)
  • pese
  • păsau
  • păsa
  • păsaseră
Intrare: pârș (s.m.)
pârș1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâ
  • pârșul
  • pârșu‑
plural
  • pârși
  • pârșii
genitiv-dativ singular
  • pâ
  • pârșului
plural
  • pârși
  • pârșilor
vocativ singular
plural
pâș1 (s. m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâș
  • pâșul
  • pâșu‑
plural
  • pâși
  • pâșii
genitiv-dativ singular
  • pâș
  • pâșului
plural
  • pâși
  • pâșilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M73)
Surse flexiune: DER
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâluci
  • pâluciul
  • pâluciu‑
plural
  • pâluci
  • pâlucii
genitiv-dativ singular
  • pâluci
  • pâluciului
plural
  • pâluci
  • pâlucilor
vocativ singular
plural
pâs2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DER
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâs
  • pâsul
  • pâsu‑
plural
  • pâși
  • pâșii
genitiv-dativ singular
  • pâs
  • pâsului
plural
  • pâși
  • pâșilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâ
  • pâlșul
  • pâlșu‑
plural
  • pâlși
  • pâlșii
genitiv-dativ singular
  • pâ
  • pâlșului
plural
  • pâlși
  • pâlșilor
vocativ singular
plural
Intrare: pâș (interj. - pas)
pâș3 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • pâș
pâșa interjecție
interjecție (I10)
  • pâșa
Intrare: pâș (s.m.)
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâș
  • pâșul
  • pâșu‑
plural
  • pâși
  • pâșii
genitiv-dativ singular
  • pâș
  • pâșului
plural
  • pâși
  • pâșilor
vocativ singular
  • pâșule
plural
  • pâșilor
Intrare: pâș (s.n.)
pâș2 (s. n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DAR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâș
  • pâșul
  • pâșu‑
plural
  • pâșuri
  • pâșurile
genitiv-dativ singular
  • pâș
  • pâșului
plural
  • pâșuri
  • pâșurilor
vocativ singular
plural
Intrare: pis
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • pis
pâs1 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • pâs
Intrare: piș (interj. - șoaptă)
piș2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • piș
pâș3 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • pâș
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pas (geogr.)

etimologie:

pas (interj.)

  • 1. Cuvânt folosit de un jucător de cărți pentru a arăta că nu vrea sau nu poate să deschidă jocul, să participe la joc (în turul respectiv).
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.1. expresie Pas parol = formulă rostită de un jucător care nu vrea sau nu poate să participe la joc în turul respectiv.
      surse: MDN '00

etimologie:

pas (med.)

  • 1. substantiv invariabil (numai) singular Substanță medicamentoasă antibiotică, cu aspect de pulbere albă, puțin solubilă în apă, folosită în tratamentul tuberculozei; acid paraaminosalicilic.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • limba franceză P.A.S. (abreviere din acide para-aminosalicylique)
    surse: DEX '09

pas (mers, distanță)

  • 1. Fiecare dintre mișcările alternative pe care le fac picioarele în mers obișnuit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: pășitură attach_file un exemplu
    exemple
    • Pînă să facă Huțan un pas, eu făceam trei și totuși mergeam alăturea. HOGAȘ, M. N. 200.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Distanță astfel parcursă.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. prin generalizare Distanță mică.
      surse: DEX '09
    • 1.3. locuțiune adverbială Pas cu pas = încetul cu încetul, puțin câte puțin.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: treptat attach_file un exemplu
      exemple
      • Se ține pas cu pas de ele. CARAGIALE, O. III 258.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Și pas cu pas pe urma ei Alunecă-n odaie, Țesînd cu recile-i scîntei O mreajă de văpaie. EMINESCU, O. I 168.
        surse: DLRLC
      • Un paj ce poartă pas cu pas A-mpărătesei rochii, EMINESCU. O. I 142.
        surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune adverbială La tot pasul sau la fiecare pas = la orice mișcare, peste tot.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: necontenit pretutindeni attach_file un exemplu
      exemple
      • Toată familia îi repetăm la fiecare pas: e pace, e pace! SAHIA, N. 25.
        surse: DLRLC
    • 1.6. locuțiune adverbială Nici (un) pas (învechit nici de-un pas) = deloc nicidecum
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Nu te las nici chiar de-un pas. Nici chiar morții nu te las. ALECSANDRI, P. III 161.
        surse: DLRLC
      • Bădiță, bădiță! Că bărbatul rău mă teme, Nici de-un pas el nu-mi dă vreme. ALECSANDRI. P. P. 324.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. A nu da nici un pas înapoi = a nu ceda nimic.
        surse: NODEX
    • 1.7. expresie (A face) primul pas (sau primii pași) = (a face) începutul, primele încercări; (a avea) inițiativa.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
      • 1.7.1. expresie A face primul pas în lume = a-și face apariția în societate.
        surse: DLRLC
    • 1.8. expresie A avea (sau a da cuiva) pas (să...) = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea, îngăduința să facă ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Voința măriei-tale nu-mi dă pas să voiesc altfel. DELAVRANCEA, A. 129.
        surse: DLRLC
      • Cei ce n-au avut pas să intre se trîntesc... la pămînt. CARAGIALE, O.III 144.
        surse: DLRLC
      • Voi dați pas unui dușman îngrozit și în risipă a-și aduna puterile. BĂLCESCU, O. II 246.
        surse: DLRLC
      • Dar și Costea ce făcea? Pas lui Fulga nu-i dădea, Că la el se repezea. TEODORESCU, P. P. 511.
        surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A face (sau a păși cu) pași mari (sau a păși cu pas mare) = a înainta repede, a progresa mult.
      exemple
      • Iată! Lumea se deșteaptă din adînca-i letargie! Ea pășește cu pas mare către-un țel de mult dorit. ALECSANDRI, P. II 6.
        surse: DLRLC
    • 1.10. expresie A face un pas greșit = a se poticni în mers.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.11. expresie figurat A face un pas greșit = a săvârși o greșeală.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.12. expresie A-și îndrepta pasul (sau pașii).
      surse: DLRLC
    • 1.13. expresie A ceda pasul = a lăsa pe altul să treacă înainte; a se lăsa depășit (în mers, în acțiuni, în realizări).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • În toate ocaziunile îi cedau pasul. GHICA, A. 38.
        surse: DLRLC
    • 1.14. Zgomot produs de cel care merge pe jos.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
      exemple
      • Se aud pași.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • Pașii i se mai auziră pe uliță. REBREANU, I. 119.
        surse: DLRLC
      • S-aud pași. Vin boierii. DELAVRANCEA, O. II 132.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98
    • surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.17. figurat (Mai ales în construcție cu verbele «a face», «a întreprinde») Acțiune întreprinsă în direcția soluționării unei probleme.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: act acțiune faptă hotărâre attach_file 4 exemple
      exemple
      • Te rog să întreprinzi negreșit acest pas, i se adresă președintele. VORNIC, P. 156.
        surse: DLRLC
      • Pasul ce făcuse era atît de neașteptat, că toate încercările mele ca să-l explic rămîneau trudă stearpă. GALACTION, O. I 224.
        surse: DLRLC
      • Cînd aș da peste o parte bună, aș face poate și eu pasul acesta. CREANGĂ, P. 161.
        surse: DLRLC
      • Trebuia un monstru pentru a face un asemenea pas. HASDEU, I. V. 165.
        surse: DLRLC
    • 1.18. figurat Etapă în desfășurarea unui proces sau a unui fenomen.
      exemple
      • Revenirea la tradiții constituie un pas înainte în dezvoltarea culturii naționale.
        surse: NODEX
  • exemple
    • Cu pasul slab, cu ochii beți El a plecat, gemînd p-afară. COȘBUC, P. I 101.
      surse: DLRLC
    • Deodat-aud foșnirea unei rochii, Un moale pas abia atins de scînduri. EMINESCU, O. I 119.
      surse: DLRLC
    • Mergînd cu un pas repede, curînd a ajuns la portița unei case. NEGRUZZI, S. I 27.
      surse: DLRLC
    • Hai, murgule, în pas mai tare, S-ajungem în sat cu soare; Hai, murgule-n pas lupește, Că mi-a dat puica nădejde. ȘEZ. I 10.
      surse: DLRLC
    • figurat Dar de-ale vieții valuri, de al furtunii pas Abia conture triste și umbre-au mai rămas. EMINESCU, O. I 69.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Pas alergător = mers în fugă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Pornim în pas alergător. SAHIA, N. 121.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Pas de front (sau de defilare) = mers ostășesc de paradă, cu cadență bine marcată.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.3. Pas de marș (sau de voie, de manevră) = mers ostășesc obișnuit, fără efortul de a păși energic.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Pornim pe drumul lung în pas de voie. SADOVEANU, O. VI 232.
        surse: DLRLC
    • 2.4. locuțiune adverbială În pasul calului sau la pas = în ritm de mers obișnuit; fără să fugă.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.5. expresie A ține pasul = a păstra cadența, ritmul de mers cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 2.6. expresie A ține pasul = a se menține la același nivel cu cineva sau cu ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 2.7. expresie A merge în pas (cu cineva) = a avea aceeași cadență (cu cineva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.8. expresie În pasul calului (sau cailor) sau la pas = în mersul liber, în voie, al calului; fără grabă.
      surse: DLRLC NODEX attach_file 4 exemple
      exemple
      • Mergînd noi în pasul cailor, din hop în hop... am ajuns într-un tîrziu, noaptea, în cieriul Socolei. CREANGĂ, A. 128.
        surse: DLRLC
      • Caii mergeau la pas, și, în liniște, ascultam freamătul ușor al desișurilor. SADOVEANU, O. VII 321.
        surse: DLRLC
      • Am ținut la pas încetinel, fluierind un cîntec de lume, ca pentru mine singur. CARAGIALE, P. 37.
        surse: DLRLC
      • Doi tineri mergeau alăturea la pas. Unul, călare pe un armăsar negru, purta un costum arnăuțesc. NEGRUZZI, S. I 30.
        surse: DLRLC
    • 2.9. expresie rar A se ține de pasul cuiva = a urmări pe cineva, a se ține de cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: urmări attach_file un exemplu
      exemple
      • Te duci, ș-am înțeles prea bine Să nu mă țin de pasul tău. EMINESCU, O. I 18.
        surse: DLRLC
    • 2.10. expresie rar A da pas = a se grăbi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: grăbi attach_file un exemplu
      exemple
      • Fetele grăbesc la rînduiala casei, iar flăcăii dau pas ca să aducă vitele de la pășune. EMINESCU, N. 139.
        surse: DLRLC
    • 2.11. expresie A-și iuți (sau a-și lungi, a-și grăbi) pasul = a-și mări viteza de deplasare pe jos; a se grăbi.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: fugi grăbi
    • 2.12. expresie A-și încetini pasul = a merge mai încet.
      surse: NODEX
    • 2.13. expresie A merge (sau a fi) în pas cu vremea = a corespunde cerințelor vremii.
      surse: NODEX
    • 2.14. Mișcare ritmică a picioarelor, caracteristică pentru fiecare dans.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Pas de vals.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • Trei pași la stînga linișor Și alți trei pași la dreapta lor. COȘBUC, P. I 57.
        surse: DLRLC
  • 3. Unitate de măsură de lungime (de 4-6 palme) egală cu distanța dintre cele două picioare ale omului depărtate în cursul mersului obișnuit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
    exemple
    • Automobilul ajunsese numai la vreo cincizeci de pași și copilul nu se clintea din loc, în ciuda avertismentelor nervoase ale trompetei. REBREANU, R. II 31.
      surse: DLRLC
    • Pămîntul între răzeși se vinde cu pasul, și pasul are 6 palme: un pas se da cu un galben. I. IONESCU, P. 379.
      surse: DLRLC
    • Am cerut boi într-un ceas Ca să-mi ar și eu de-un pas, Nevoii să nu mă las. ALECSANDRI, P. P. 285.
      surse: DLRLC
    • 3.1. prin extensiune Distanță reprezentată de această unitate de măsură.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.2. expresie A da cu pasul = a măsura un teren.
      surse: DLRLC sinonime: măsura
    • 3.3. expresie La un pas = foarte aproape; în preajmă.
      surse: NODEX
  • 4. Urma lăsată de talpa piciorului sau a încălțămintei în mers.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: urmă attach_file 2 exemple
    exemple
    • Pași de copil.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Totul e în neclintire, fără viață, fără glas; Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă, nici un pas. ALECSANDRI, P. III 18.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie învechit A călca (sau a urma, a merge) pe pașii cuiva = a urma exemplul cuiva, a continua activitatea cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Părinții noștri... se luptară vitejește și învinseră mai multe stăvili decît am avea noi a întîmpina dacă am avea inimă să urmăm pe păsurile lor. BĂLCESCU, O. I 7.
        surse: DLRLC
      • După moartea lui Ștefan voievod, în Moldova, Bogdan, fiul său, și Petru Rareș calcă pe păsurile lui. BĂLCESCU. O. II 17.
        surse: DLRLC
  • 5. biologie (în) sintagmă Pas genetic = distanță creată între unul dintre părinți și unul dintre copii, astfel încât posibilitatea acestuia de a primi o genă oarecare se înjumătățește datorită meiozei.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 6. informatică Operație unitară într-o rutină de calculator sau suboperație în executarea unei instrucțiuni.
    surse: MDN '00

etimologie:

pas (tehn.) pasnic

  • 1. Distanță între două elemente alăturate identice ale unui sistem tehnic, măsurată în direcția în care se repetă elementele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • diferențiere Distanța dintre două puncte consecutive ale unei elice geometrice situate pe o paralelă la axa acesteia.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Pas de filet sau pasul filetului = distanța dintre laturile paralele a două spire consecutive, măsurată de-a lungul axei filetului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN
      • diferențiere Pas de filet = distanță axială dintre o spiră a unui filet și prima, a doua, a treia spiră, după cum filetul are unul, două sau mai multe începuturi.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Pas de dințare = distanța dintre elementele de același fel a doi dinți consecutivi ai unui angrenaj cilindric sau ai unei freze.
      surse: DN
    • 1.3. Distanță dintre doi dinți consecutivi ai unei roți dințate, măsurată perpendicular pe direcția dinților în dreptul cercului primitiv.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 1.3.1. Pas unghiular = unghiul la centru corespunzător pasului de dințare la roțile dințate cilindrice cu dinți drepți.
        surse: DLRLC
  • 2. învechit regional Unealtă de lemn asemănătoare cu un compas, folosită în dulgherie, dogărie etc.
    surse: DLRLC DEX '98 DEX '09 sinonime: compas pasnic pășar attach_file un exemplu
    exemple
    • Îi pun sub căpătîi diferite unelte... precum: ciocan, topor, bardă, pasul cu care a îndreptat piatra morii ca să fie rotundă. MARIAN, Î. 39.
      surse: DLRLC

etimologie:

pașă / pașa (persoană) pașa paș

  • 1. Funcția de guvernator al unei provincii din Imperiul Otoman sau titlu al vizirilor și al unor înalți demnitari turci din trecut; persoană care deținea funcția sau titlul de mai sus.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • La pașa vine un arab, Cu ochii stinși, cu graiul slab. «Sînt, pașă, neam de beduin Și de la Bab-el-Mandeb vin Să vînd pe El-Zorab». COȘBUC, P. I 108.
      surse: DLRLC

etimologie:

pașuș pasoș pasuș paș pașiuș pașoș păsuș pășuș poșuș

  • exemple
    • Ca să ne ducem cu lînă, cu piei, cu miere sau cu unt peste graniță sau peste Dunăre, ne trebuia pașuș nemțesc sau teșcherea turcească. GHICA, S. 171.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Ordin (scris).
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ordin attach_file un exemplu
      exemple
      • A venit poruncă-n țară Să meargă feciorii iară; A venit cărți și pașuș Să meargă la număruș. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 323.
        surse: DLRLC

etimologie:

păs

etimologie:

păsa (merge)

  • 1. învechit A se duce.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: duce (vb.) merge attach_file 3 exemple
    exemple
    • Dar steaua pe nave lumina-și îndreaptă, Și navele pasă acum spre noroc. ANGHEL, P. 76.
      surse: DLRLC
    • Pasă ceata călătoare, Cînd pe noapte, cînd pe soare. ALECSANDRI, O. 129.
      surse: DLRLC
    • Își îndeamnă calul inundat de spume. El de mult pe cale pasă rătăcind! ALECSANDRI, P. III 151.
      surse: DLRLC
  • 2. popular familiar La imperativ, are valoare de îndemn sau de avertisment.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. Du-te, mergi!
      exemple
      • Pas, Grigoriță, de-ți primește prietinul și-l cinstește cu niște mere murate. SADOVEANU, N. P. 38.
        surse: DLRLC
      • Pasă cu dumnezeu, fiica mea, și adu-ți aminte de învățăturile mele. ISPIRESCU, L. 13.
        surse: DLRLC
      • Deci tu, hatmane, pasă ș-adună Din cetate cetele cele mai viteze. BUDAI-DELEANU, Ț. 233.
        surse: DLRLC
    • 2.2. popular familiar Încearcă să..., îndrăznește de..., caută de...
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Mai pasă de ține minte toate cele și acum așa, dacă te slujește capul, bade Ioane. CREANGĂ, A. 40.
        surse: DLRLC
      • [Turcii] tratau pe domnii noștri ca pe niște zapcii, le trimeteau ordine scrise și verbale, ș-apoi pas să nu le fi urmat. GHICA, S. VI.
        surse: DLRLC
      • Pas de cunoaște acum care-i boier și care nu-i. RUSSO, S. 17.
        surse: DLRLC
  • comentariu Imperativ și: pas’.
    surse: DLRLC DOOM 2

etimologie:

păsa (sinchisi)

  • 1. unipersonal (De obicei construit cu dativul) A simți neliniște, a se îngrijora.
    exemple
    • Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea? COȘBUC, R. I 153.
      surse: DLRLC
    • De astăzi dar tu fă ce vrei, De astăzi nu-mi mai pasă Că cea mai dulce-ntre femei Mă lasă. EMINESCU, O. I 187.
      surse: DLRLC
    • Nici mie nu-mi pasă de-ți pasă sau de nu-ți pasă! ALECSANDRI, T. I 93.
      surse: DLRLC
    • Și tu bade, crezi că eu Mă topesc de dorul tău? – Mîndră, de nu ți-ar păsa, Acum nu m-ai întreba! JARNÍK-BÎRSEANU, 229.
      surse: DLRLC
  • 2. învechit popular A cântări sau a atârna greu; a se lăsa greu (peste ceva).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Cam pe urma tuturor, Vine Jița smedioară: Pasă-i capul de parale, Urechiuși De cerceluși Și gîtul de mărgeluși. TEODORESCU, P. P. 54.
      surse: DLRLC
    • 2.1. unipersonal (Construit cu dativul) A simți greutatea unui lucru sau a unei situații, a suporta cu greutate ceva neplăcut.
      surse: DEX '09

etimologie:

pâlș pârș pâș pâluci pâs

  • 1. (Myoxus avellanarius).
    surse: DER sinonime: hârciog

etimologie:

pârș (s.m.) muscardinus avellanarius pâș pâluci pâs pâlș

  • 1. Nume dat mai multor specii de mamifere din familia rozătoarelor, cu aspect intermediar între veveriță și șoarece, lungi de circa 20 de centimetri, cu coadă lungă și stufoasă, cu blană moale și bogată, cu ochi mari și cu bot ascuțit, care trăiesc mai ales prin păduri, cățărate în copaci (unde își au de obicei culcușul și unde hibernează) (Glis glis, Muscardinus avellanarius. Dryomus netedula).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: alunar
    • 1.1. Pârș de stejar = mamifer rozător asemănător cu pârșul, cu câte o pată neagră pe obraji (Eliomys quercinus).
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

pâș (interj. - pas) pâșa

  • 1. de obicei repetat Cuvânt care redă zgomotul ușor produs de pașii cuiva, de mersul în vârful picioarelor etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Fata se duse binișor, se strecură pe lîngă zid și, pîș-pîș, în vîrful degetelor pînă la ușă. ISPIRESCU, L. 30.
      surse: DLRLC
    • Sare jos de pe cal și, pîș-pîș pin iarbă, merge binișor cu arcul gata către locul bănuit. CARAGIALE, P. 111.
      surse: DLRLC

etimologie:

pâș (s.m.)

  • 1. regional Om tăcut și rău, care privește pe sub sprâncene.
    surse: DAR

etimologie:

pis pâs

  • 1. adesea repetat Strigăt cu care se cheamă pisica.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.1. expresie A nu zice (nici) pis = a nu spune nimic, a nu scoate nicio vorbă, a tăcea chitic.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Cînd s-a dezmeticit, și-a văzut pe mama Stanca... a sărit la gîtul ei și, fără să zică nici pis, a început s-o sărute. DELAVRANCEA, S. 12.
        surse: DLRLC
      • Apucă cocoșul de gît și i-l răsuci, de nu mai zise nici pis! ISPIRESCU, L. 255.
        surse: DLRLC

etimologie:

piș (interj. - șoaptă) pâș

  • 1. familiar (Mai ales repetat) Cuvânt care imită sunetul produs de șoaptele spuse la urechea cuiva.
    surse: DEX '09

etimologie: