16 definiții pentru stadiu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STÁDIU, stadii, s. n. 1. Fiecare dintre perioadele distincte în evoluția unui proces istoric, social, politic etc. sau a unui fenomen din natură; fază, etapă. 2. Veche unitate de măsură pentru lungime la greci, care varia între 147 și 192 de metri. – Din fr. stade, lat. stadium.

STÁDIU, stadii, s. n. 1. Fiecare dintre perioadele distincte în evoluția unui proces istoric, social, politic etc. sau a unui fenomen din natură; fază, etapă. 2. Veche unitate de măsură pentru lungime la greci, care varia între 147 și 192 de metri. – Din fr. stade, lat. stadium.

stadiu sn [At: ȘINCAI, HR. II, 40/17 / V: (îvr) ~um, șt~ / Pl: ~ii, (îvr) ~ri / E: lat stadium, fr stade, ger Stadium] 1 Veche unitate de măsură pentru lungime egală cu aproximativ 125 de pași2 Si: stadie (1), stadion (3). 2 Distanță care corespunde unui stadion (1) Si: stadie (2), stadion (4). 3 Stadion (1). 4 (Adesea urmat de determinări) Interval de timp distinct în cadrul evoluției unui proces (economic, social, politic, istoric), a unui fenomen natural, a unei acțiuni etc., caracterizat de obicei prin elemente, evenimente etc. importante Si: etapă (5), fază (2), moment, punct, răstimp, timp, treaptă. 5 (Adesea urmat de determinări) Moment în desfășurarea unui proces, a unui fenomen natural, a unei acțiuni etc., având anumite caracteristici calitative sau cantitative Si: nivel, treaptă. 6 (Med) Fiecare dintre bazele din care este compusă o boală (intermitentă).

STÁDIU, stadii, s. n. 1. Fiecare dintre perioadele distincte în evoluția unui proces istoric, social, politic etc. sau a unui fenomen din natură; fază, etapă. Demonul decepționat și pocăit al lui Eminescu este chiar poetul, în unul din stadiile evoluției sale. GHEREA, ST. CR. I 91. 2. (Învechit) Distanță de 125 de pași. Oștile se aflau într-o depărtare de opt stadii. ISPIRESCU, M. V. 40.

STÁDIU s.n. 1. Veche măsură pentru distanțe la greci și romani (în lungime de circa 125 de pași). 2. Etapă de dezvoltare în timp a unui fenomen, a unui proces; fază. [Pron. -diu, pl. -ii. / < lat. stadium, cf. fr. stade].

STÁDIU s. n. etapă de dezvoltare în timp a unui fenomen, proces etc.; fază. (< fr. stade, lat. stadium, germ. Stadium)

STÁDIU ~i n. Interval de timp în evoluția unui proces sau a unui fenomen natural sau social; fază; etapă. [sil. -diu] /<lat. stadium, fr. stade, germ. Stadium

STADIU s. n. (Mold., Criș.) Unitate de măsură pentru distanță la greci, echivalînd cu 147-192 m. A: Mergînd înainte ca cinci stadii, săruta unul pre altul cu sărutările ceale de pre urmă. I, 9r. C: Doi dintr-înșii era, ducîndu-sâ într-aceaea zi întru oraș de departe ca șasăzăci de stadii din Ierusalim. MOL. 16761, 200r. Pentru ce au încălecat într-atîta loc numai 15 stadii'? Stadul iaste o sută de stînjini, carii fac o mie și cinci sute de stînjini. C 1737, 46r. Variante: stad (C 1737, 46r). Etimologie: lat. stadium. Cf. p ă p r i ș t e (1).

stadiu n. 1. arenă de alergat; 2. măsură itinerară (vr’o 185 m.) la Grecii antici; 3. fig. grad de intensitate, starea unui lucru.

*stádiŭ n. (vgr. stádion. V. spațiŭ). La vechiĭ Grecĭ, o măsură itinerară (cam 185 m.). Loc de alergare, lung de un stadiŭ, unde se întreceaŭ la fugă și făceaŭ și alte exercițiĭ: stadiŭ olimpic. Alergătură în stadiŭ. Fig. Grad, treaptă a uneĭ evoluțiunĭ: stadiile uneĭ cariere, uneĭ boale.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stadiu (etapă) [diu pron. dĭu] s. n., art. stadiul; pl. stadii, art. stadiile (desp. -di-i-)

stadiu (etapă) [diu pron. dĭu] s. n., art. stadiul; pl. stadii, art. stadiile (-di-i-)

stádiu s. n. [-diu pron. -diu], art. stádiul; pl. stádii, art. stádiile (sil. -di-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STÁDIU s. 1. etapă, fază, punct, situație. (În ce ~ se află lucrările începute?) 2. v. fază. 3. v. nivel.

STADIU s. 1. etapă, fază, punct, situație. (În ce ~ se află lucrările începute?) 2. etapă, fază, moment, punct, (fig.) treaptă. (Verificați lucrarea în fiecare ~ al ei.) 3. grad, nivel, treaptă. (~ de dezvoltare.)

Intrare: stadiu
  • pronunție: stadĭu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stadiu
  • stadiul
  • stadiu‑
plural
  • stadii
  • stadiile
genitiv-dativ singular
  • stadiu
  • stadiului
plural
  • stadii
  • stadiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stadiu, stadiisubstantiv neutru

  • 1. Fiecare dintre perioadele distincte în evoluția unui proces istoric, social, politic etc. sau a unui fenomen din natură. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Demonul decepționat și pocăit al lui Eminescu este chiar poetul, în unul din stadiile evoluției sale. GHEREA, ST. CR. I 91. DLRLC
  • 2. Veche unitate de măsură pentru lungime la greci, care varia între 147 și 192 de metri. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Oștile se aflau într-o depărtare de opt stadii. ISPIRESCU, M. V. 40. DLRLC
    • diferențiere învechit Distanță de 125 de pași. DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.