3 intrări

inimă

  • 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cord (subst. - inimă) 6 exemple
    exemple
    • Bătăile inimii. Operație la inimă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Prin blănița de sobol însă, vatamanul simțea tremurînd inima, ornicul vieții. SADOVEANU, O. VII 33.
      surse: DLRLC
    • De cum îl ochi, începu să-i tîcîie inima. ISPIRESCU, L. 24.
      surse: DLRLC
    • Inima-i zvîcnește tare. EMINESCU, O. I 84.
      surse: DLRLC
    • În creșterea țării, în rîvna măreață, Partidul e inima ceea de viață, Crescîndu-și în oameni voinica vîlvoare. DEȘLIU, N. 46.
      surse: DLRLC figurat
    • Cît a apărut Viața Romînească la Iași, G. Ibrăileanu a fost inima ei în înțeles anatomic. SADOVEANU, E. 177.
      surse: DLRLC figurat
    • 1.1. A da inima din cineva, se spune despre cel care face un efort foarte mare.
      surse: DLRLC expresie un exemplu
      exemple
      • Am muncit de-a dat inima din noi. CREANGĂ, P. 160.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A (i se) rupe (cuiva) băierile inimii.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.3. A -și dezlega băierile inimii.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.4. A ofta (sau a striga, a râde etc.) din băierile inimii.
      surse: DLRLC expresie
    • 1.5. piept
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC prin extensiune metaforic un exemplu
      exemple
      • El strînse... pe Maria la inima lui. EMINESCU, N. 70.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX popular 3 exemple
    exemple
    • Rîseră pînă se ținură cu mîinile de inimă. ISPIRESCU, L. 248.
      surse: DLRLC
    • Mă roade la inimă, de foame ce-mi e. CREANGĂ, P. 259.
      surse: DLRLC
    • N-am pus nimică la inimă de două zile. ALECSANDRI, T. 1577.
      surse: DLRLC
    • 2.1. A (mai) prinde (la) inimă = a scăpa de senzația de slăbiciune după ce a mâncat, a se (mai) întrema, a (mai) căpăta putere.
      surse: DEX '09 DEX '98 expresie
    • 2.2. Pe inima goală = cu stomacul gol, fără să fi mâncat ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie un exemplu
      exemple
      • Că doar nu-ți pleca de aici pe inima goală. HOGAȘ, DR. II 20.
        surse: DLRLC
    • 2.3. A (se) simți greu la inimă = a-i fi greață, a-i veni să verse.
      surse: DEX '09 DEX '98 expresie
    • 2.4. A i se pune (cuiva) soarele drept inimă.
      surse: DLRLC expresie
  • 3. (La cărțile de joc) cupă (culoare)
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 3.1. Carte de joc marcată cu acest semn.
      surse: NODEX
  • 4. Piesă sau organ de mașină care are o formă asemănătoare cu o inimă.
    surse: DLRLC DEX '09 DEX '98
  • 5. Inima considerată ca sediu al sentimentelor umane:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX figurat
    • 5.1. în legătură cu bucurii, plăceri.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Se înveseliră cu inima cînd le veni veste. BĂLCESCU, O. II 184.
        surse: DLRLC
      • Inimă supărăcioasă, Mor și nu te văz voioasă, Fă-ți, inimă, voie bună ! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 218.
        surse: DLRLC
      • 5.1.1. După (sau pe) voia (sau pofta) inimii = după plac, cum îi e dorința.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC locuțiune adverbială sinonime: nestingherit
      • 5.1.2. Cu (sau din) toată inima sau cu dragă inimă = cu tot sufletul, cu foarte mare și sinceră plăcere.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX locuțiune adverbială un exemplu
        exemple
        • Mă supun cu toată inima la slujba măriei-voastre, stăpînă. CREANGĂ, P. 93.
          surse: DLRLC
      • 5.1.3. A râde inima în cineva sau a-i râde (sau a crește) cuiva inima (în piept) = a fi bucuros, satisfăcut, mulțumit.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie 2 exemple
        exemple
        • Așa făcu; și-i rîdea inima babei de bucurie. CREANGĂ, P. 4.
          surse: DLRLC
        • Te strînge-n brațe la sine, De rîde inima-n tine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 13.
          surse: DLRLC
      • 5.1.4. A unge (pe cineva) la inimă = a face (cuiva) plăcere; a încânta, a bucura (pe cineva).
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • Viersul ei plăcut, de pare că te ungea la inimă. ISPIRESCU, L. 37.
          surse: DLRLC
      • 5.1.5. Cât îi cere (cuiva) inima = atât cât vrea, cât poftește, cât are plăcere.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • Mîncară și se veseliră cît le ceru inima. ISPIRESCU, L. 39.
          surse: DLRLC
      • 5.1.6. A-i merge (cuiva ceva) la inimă = a-i plăcea (ceva) foarte mult.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie
      • 5.1.7. A-și călca pe inimă = a renunța la propriul punct de vedere, la propria opinie sau plăcere.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie
      • 5.1.8. (A fi) cu inima ușoară = (a fi) fără griji, bine dispus, cu conștiința împăcată.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie 2 exemple
        exemple
        • Iar el, cu inima ușoară și mintea cuprinsă de un fel de beție, umbla repede. DUMITRIU, P. F. 58.
          surse: DLRLC
        • Mihai, fără a pierde inima... își culege puterile din nou. BĂLCESCU, O. II 90.
          surse: DLRLC
    • 5.2. în legătură cu suferințe, dureri, necazuri.
      surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Îl doare la inimă când vede atâta risipă.
        surse: DLRLC DEX '09
      • Și îl durea la inimă cînd îl luau în rîs. ISPIRESCU, L. 36.
        surse: DLRLC
      • Eu știu ce vra să zică durerea de inimă, bat-o pîrdalnica s-o bată ! CREANGĂ, P. 172.
        surse: DLRLC
      • Inima-i se împle De un farmec dureros. EMINESCU, O. I 103.
        surse: DLRLC
      • Dascălul Chiosea nu era om rău, dar se necăjea pentru că-l durea inima cînd vedea că nu se silesc copiii la învățătură. GHICA, S. A. 71.
        surse: DLRLC
      • Năframa-i arde cu pară, Ca și inima amară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 124.
        surse: DLRLC
      • 5.2.1. A seca (sau a arde, a frige pe cineva) la inimă = a provoca (cuiva) o durere morală, o supărare mare.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie 2 exemple
        exemple
        • M-o fript la inimă, nu altă. ȘEZ. II 74.
          surse: DLRLC
        • Să nu-ți sece inima, Cum ai secat tu pe-a mea ! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 242.
          surse: DLRLC
      • 5.2.2. A i se rupe (sau a-i rupe cuiva) inima = a-i fi milă de cineva (sau a provoca mila cuiva).
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • Numai despre feții de împărat, ce mi-ai spus, mi se rupe inima din mine. CREANGĂ, P. 78.
          surse: DLRLC
      • 5.2.3. A i se topi inima = a suferi foarte tare.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • Fața mi s-a veștejit, Inima mi s-a topit ! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 158.
          surse: DLRLC
      • 5.2.4. A i se pune (cuiva) pe inimă = a i se face rău.
        surse: NODEX expresie
      • 5.2.5. A se sfârși la inimă = a se îmbolnăvi, a muri de durere, a fi copleșit de durere.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • Cînd o zi nu te zăresc, La inimă mă sfîrșesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 97.
          surse: DLRLC
      • 5.2.6. A avea ceva pe inimă = a fi chinuit de un gând neîmpărtășit, a avea o taină în suflet.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie
      • 5.2.7. A avea o piatră la inimă = a avea o neplăcere, o durere sufletească.
        surse: NODEX expresie
      • 5.2.8. A-și răcori inima = a spune ce are pe suflet, a-și descărca sufletul.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie
      • 5.2.9. A pune (ceva) la inimă = a se supăra (pentru ceva) mai mult decât merită.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie
      • 5.2.10. A-i strica (cuiva) inima = a-i spulbera (cuiva) buna dispoziție, a indispune (pe cineva), a mâhni (pe cineva).
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • Nevoind a le strica inima, nu le spune nici da, nici ba. CREANGĂ, P. 249.
          surse: DLRLC
      • 5.2.11. A rămâne cu inima friptă = a rămâne mâhnit, dezolat, îndurerat.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie
      • 5.2.12. Parcă mi-a trecut (sau mi-a dat cu) un fier ars (sau roșu) prin inimă, se spune când cineva primește pe neașteptate o veste tristă sau când îl cuprinde o durere fizică în mod brusc.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie
        • diferențiere A-i trece (cuiva) un cuțit prin inimă = a simți brusc o durere la inimă.
          surse: NODEX expresie
      • 5.2.13. Inimă albastră = suflet trist, îndurerat.
        exemple
        • Se întorceau cîntînd de inimă albastră. SADOVEANU, E. 117.
          surse: DLRLC
      • surse: DEX '09 DLRLC expresie 3 exemple
        exemple
        • A zăcut două săptămîni și a murit de inimă rea. GALAN, Z. R. 61.
          surse: DLRLC
        • Văzînd că se prăpădește de atîta inimă rea, i s-a făcut bătrînei milă și s-a gîndit cum i-ar mai risipi gîndurile negre. CARAGIALE, O. II 329.
          surse: DLRLC
        • Ce stai, bade, cît colea, Cu-atîta inimă rea ? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 46.
          surse: DLRLC
      • 5.2.15. A-și face (sau a-i face cuiva) inimă rea = a se mâhni (sau a mâhni pe cineva).
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • Nu-ți face și d-ta atîta inimă rea, că odată avem să mergem cu toții acolo. CREANGĂ, P. 31.
          surse: DLRLC
    • 5.3. în legătură cu sentimente de iubire.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Inima-mi zboară la raiul vieții mele. ALECSANDRI, P. A. 111.
        surse: DLRLC
      • Spancioc este încă tînăr, în inima lui este iubire de moșie. NEGRUZZI, S. I 141.
        surse: DLRLC
      • Mult, bade, te-am așteptat Aseară pe înnoptat; Tot cu foc și cu lumină Și cu dor de la inimă ! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 144.
        surse: DLRLC
      • 5.3.1. A-i cădea (cuiva) tronc (mai rar cu tronc) la inimă.
        surse: DLRLC expresie
      • 5.3.2. A (nu) avea (pe cineva) în (sau la) inimă = a (nu) iubi (pe cineva).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie un exemplu
        exemple
        • Uite-aici, în inimă, vă am pe toți ! Așa sînt eu !... Și începu să-i sărute pe rînd. DUMITRIU, P. F. 67.
          surse: DLRLC
      • 5.3.3. A-i rămâne (cuiva) inima la... = a rămâne cu gândul la cineva sau la ceva care i-a plăcut.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • Și ochii i-au rămas Și inima la el. COȘBUC, P. I 281.
          surse: DLRLC
      • 5.3.4. A avea tragere de inimă (pentru...) sau a-l trage (pe cineva) inima să... = a se simți atras să facă ceva.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie 3 exemple
        exemple
        • De altfel, tragere de inimă pentru învățătură n-avusesem eu niciodată. VLAHUȚĂ, la TDRG.
          surse: DLRLC
        • Nu-l trăgea inima a pleca. ISPIRESCU, L. 33.
          surse: DLRLC
        • Toată ziua muncea bietul băiat ca un rob, iar noaptea învăța, căci avea tragere de inimă. BOLINTINEANU, O. 402.
          surse: DLRLC
    • 5.4. în legătură cu bunătatea sau răutatea cuiva, în locuțiuni și în expresii.
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 5.4.1. Inimă dreaptă = om drept, cinstit, corect.
        surse: DEX '09 DLRLC locuțiune 2 exemple
        exemple
        • O inimă dreaptă s-a stins cu tine. SADOVEANU, O. VI 51.
          surse: DLRLC
        • Îmi place dorința dumitale, mai ales că o văd pornită dintr-o inimă dreaptă care nu sufere să rămîie răutatea nepedepsită. CARAGIALE, P. 129.
          surse: DLRLC
      • 5.4.2. Inimă de aur = om bun.
        surse: DEX '09 locuțiune
      • surse: DEX '09 locuțiune
      • surse: DEX '09 locuțiune
      • 5.4.5. A avea inimă bună (sau de aur) sau a fi bun la inimă (sau cu inima bună) = a fi bun, milos, înțelegător, darnic.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie 3 exemple
        exemple
        • Și avea o inimă bună, cum nu prea se găsește. SADOVEANU, O. VI 32.
          surse: DLRLC
        • Nevasta acestui serac era muncitoare și bună la inimă. CREANGĂ, P. 37.
          surse: DLRLC
        • Era în Iași un tînăr... frumos și bun la inimă. NEGRUZZI, S. I 81.
          surse: DLRLC
      • 5.4.6. A avea inima deschisă = a fi sincer, cinstit.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie
      • 5.4.7. A spune de la (sau din) inimă = a spune cu toată sinceritatea, fără reticențe, a vorbi deschis, fără rezerve.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • Spune-mi, bade, din inimă, Bagă-mi maică-ta vreo vină ? – Eu îți spui de la inimă Că nu-ți bagă nici o vină. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 271.
          surse: DLRLC
      • 5.4.8. A avea inima largă = a fi mărinimos, milos, darnic.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie
      • 5.4.9. A se muia la inimă sau a (i) se înmuia (cuiva) inima = a deveni bun, milos; a se îndupleca.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • La inimă m-am muiat Și nu l-am mai înecat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 393.
          surse: DLRLC
      • 5.4.10. A nu-l lăsa pe cineva inima să..., se spune când cineva nu-și poate opri pornirile bune, acțiunile generoase.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie 2 exemple
        exemple
        • Pe mine însă inima nu mă lasă a crede la atîta necredință. NEGRUZZI, S. I 49.
          surse: DLRLC
        • (La forma afirmativă, numai în interogații) Cum te-a lăsat inima să pleci ? BARANGA, I. 171.
          surse: DLRLC
      • 5.4.11. (A fi om) de inimă = (a fi om) bun, săritor.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • Îl roagă... ca prieten și băiat de inimă. CARAGIALE, O. III 13.
          surse: DLRLC
      • 5.4.12. A fi fără inimă sau a fi rău (sau câinos, negru) la inimă = a fi rău, înrăit.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie un exemplu
        exemple
        • Fata babei era slută, leneșă... și rea la inimă. CREANGĂ, P. 283.
          surse: DLRLC
      • 5.4.13. (A avea) inimă haină (sau sălbatică) = (a fi) crud, neînțelegător, dușmănos, rău.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie 2 exemple
        exemple
        • Impăratul-Roș, avînd inimă haină, nu se mai satură de a vărsa sînge omenesc. CREANGĂ, P. 232.
          surse: DLRLC
        • A izbutit a domoli o inimă sălbatică. NEGRUZZI, S. I 47.
          surse: DLRLC
      • 5.4.14. (A avea) inimă de piatră (sau împietrită) = (a fi) nesimțitor, rău, fără suflet, rece.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX expresie 2 exemple
        exemple
        • Cucuzel... scotea lacrimi din orice inimă împietrită. CREANGĂ, A. 12.
          surse: DLRLC
        • Bade, inimă de piatră, Ce nu vii la noi vreodată ? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 143.
          surse: DLRLC
      • 5.4.15. A i se împietri cuiva inima = a deveni insensibil la orice durere sau bucurie, a fi lipsit de omenie.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie un exemplu
        exemple
        • După suferiri multe, inima se-mpietrește. ALEXANDRESCU, M. 6.
          surse: DLRLC
    • 5.5. în legătură cu instincte sau presimțiri.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Îmi spune inima că s-a întâmplat o nenorocire.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Parcă îi zicea inima ceva. ISPIRESCU, L. 34.
        surse: DLRLC
      • Pesemne inima le spunea că spînul nu le este văr. CREANGĂ, P. 210.
        surse: DLRLC
    • 5.6. în legătură cu curajul, cu îndrăzneala sau cu energia, cu puterea de voință sau de acțiune a cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Înfruntă pericolul cu inimă rece.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Și nu-i era, zău, nimănui în piept inima rece. ALECSANDRI, P. A. 204.
        surse: DLRLC
      • 5.6.1. Cu inimă = cu viață.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC locuțiune adverbială sinonime: energic un exemplu
        exemple
        • Cântă mai cu inimă! Lucrează mai cu inimă !
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • surse: DEX '09 DLRLC locuțiune adjectivală locuțiune adverbială un exemplu
        exemple
        • Da fii mai cu inimă oleacă ! CREANGĂ, P. 130.
          surse: DLRLC
      • 5.6.3. A(-și) pierde inima = a-și pierde curajul, speranța, a se descuraja.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie
      • 5.6.4. A-și lua inima în dinți = a-și face curaj, a se hotărî să întreprindă ceva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie 2 exemple
        exemple
        • Își luă inima-n dinți și bătu la geam. BUJOR, S. 56.
          surse: DLRLC
        • Fata babei atunci și-a luat inima-n dinți și a zis... CREANGĂ, P. 291.
          surse: DLRLC
      • 5.6.5. A-și ține inima cu dinții.
        surse: DLRLC expresie
      • 5.6.6. A-i veni (cuiva) inima la loc, se spune când cineva își recapătă calmul, echilibrul și curajul după un moment de emoție sau de spaimă.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC expresie
      • 5.6.7. A (mai) prinde (la) inimă = a căpăta (din nou) putere, curaj, a se restabili sufletește, a nu-i mai fi teamă.
        surse: DEX '09 DLRLC expresie 2 exemple
        exemple
        • După ce mai prinse nițică inimă, strînse frîul. ISPIRESCU, L. 18.
          surse: DLRLC
        • Harap-Alb, mai prinzînd oleacă la inimă, încalecă. CREANGĂ, P. 212.
          surse: DLRLC
      • 5.6.8. A-i ține cuiva inima = a încuraja, a consola pe cineva.
        surse: DEX '09 DEX '98 expresie
      • 5.6.9. A i se face (cuiva) inima cât un purice = a-i fi (cuiva) frică de ceva; a se descuraja.
        surse: DEX '09 DEX '98 NODEX expresie
      • 5.6.10. A i se tăia inima = a-și pierde curajul.
        surse: DEX '09 DEX '98 expresie
  • 6. Inima considerată ca centru și simbol al vieții sufletești.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC figurat 2 exemple
    exemple
    • L-am șters din inimă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • Din inima lor nu s-a șters purtarea necuviincioasă a spînului. CREANGĂ, P. 209.
      surse: DLRLC
    • 6.1. Din inimă sau din toată inima, din adâncul inimii = din tot sufletul, cu toată puterea sufletească.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC locuțiune adverbială
    • 6.2. (A fi) cu inima împăcată = (a fi) cu conștiința împăcată, liniștită, curată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX expresie
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC figurat 2 exemple
    exemple
    • Frumusețea chipului depinde de vreme și chiar de oameni, frumusețea minții și a inimii depinde de tine și durează pînă la moarte. V. ROM. septembrie 1953, 48.
      surse: DLRLC
    • Nenea Dumitrache semăna bunicului la chip și la inimă. STANCU, D. 7.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC figurat 4 exemple
    exemple
    • Înflăcărarea a cuprins toate inimile.
      surse: DLRLC DEX '09
    • O faptă, o operă în sprijinul păcii... este azi dorința cea mai scumpă a inimilor tinere de pretutindeni. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 357, 1/1.
      surse: DLRLC
    • Vorbi astfel, încît robi toate inimile. ISPIRESCU, L. 39.
      surse: DLRLC
    • Cum poate-n lume-a fi Pedeapsă pentru inimi ce vreau a se jertfi ? ALECSANDRI, T. II 183.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC prin analogie 3 exemple
    exemple
    • Oamenii se adunaseră în inima satului și stăteau nehotărîți, plini de așteptare și neliniște. DUMITRIU, N. 27.
      surse: DLRLC
    • Suie carele spre inima cîmpului. STANCU, D. 187.
      surse: DLRLC
    • Acum intram în inima codrului. GALACTION, O. I 209.
      surse: DLRLC
    • 9.1. A rupe inima târgului = a cumpăra ce este mai prost, a face o afacere proastă.
      surse: DEX '09 DEX '98 expresie ironic
    • 9.2. A rupe inima târgului = a alege, a cumpăra ce este mai bun.
      surse: DLRLC expresie
    • 9.3. A rupe inima târgului = a impresiona cu ceva foarte tare.
      surse: DEX '09 DLRLC expresie ironic
  • 10. Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într-un sistem tehnic sau într-un element al acestuia.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX prin analogie un exemplu
    exemple
    • Inima motorului.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 10.1. Inima carului (sau a căruței) = partea din mijloc a carului (sau a căruței), care leagă osia de dinainte cu cea de dinapoi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Din inima căruței atîrnau păcornița cu feleștiocul și posteuca. CREANGĂ, P. 106.
        surse: DLRLC
      • Inima carului leagă osia dinainte cu osia dinapoi. I. IONESCU, M. 711.
        surse: DLRLC
  • 11. Partea din interior a unei plante, a unei legume, a unui fruct.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX prin analogie sinonime: miez un exemplu
    exemple
    • Inima mărului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 12. Partea cea mai importantă, esențială a unui lucru.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX prin analogie un exemplu
    exemple
    • Inima orașului. Inima romanului.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

etimologie:

  • limba latină anima
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

35 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

ÍNIMĂ s. 1. (ANAT., MED.) cord. (Suferă de ~.) 2. suflet, (înv.) mațe (pl.), pântece. (Oftează din adâncul ~ii.) 3. v. suflet. 4. v. cupă. 5. v. măduvă. 6. cocoș. (~ la pepenele verde.)

ÍNIMĂ s. v. abdomen, bărbăție, bravură, burtă, caracter, centru, curaj, cutezanță, dârzenie, esență, fire, fond, încumetare, îndrăzneală, materie, miez, mijloc, natură, neînfricare, om, pântece, semeție, stomac, structură, temeritate, temperament.

inímă (ínimi), s. f.1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stîngă a toracelui. – 2. Acest organ considerat ca sediu al sentimentelor, suflet. – 3. Bunătate, sensibilitate. – 4. Organ central, mijloc, parte internă. – 5. Partea din mijloc a căruței, care leagă osia de de dinainte cu cea de dinapoi. – 6. Bărbăție, curaj, îndrăzneală. – 7. Principiu vital, spirit. – 8. As de cupă. – 9. Grup central de patru bobi sau boabe folosit de vrăjitoare. – 10. Stomac, pîntece, burtă. – mr. inimă, megl. inimă. Lat. anima (Diez, I, 26; Candrea-Dens., 866; REW 475; Densusianu, GS, II, 6; Rosetti, I, 173), cf. it. anima, prov., cat. arma, fr. îme, sp., port. alma. Trecerea de la „suflet” la „inimă” apare numai în rom., cf. totuși animus „inimă” într-o glosă de la Toledo (Castro 162).Sensul de „pîntece” coincide cu cel al fr. coeur, bg. sărce, gr. ϰαρδιά „parte superioară a stomacului”. Der. inimioară, s. f. (dim. al lui inimă; mosor, bobină); inimușcă, s. f. (vergea din fier care susține mosorul suveicii); inimos, adj. (curajos, îndrăzneț; hotărît, întreprinzător; bun); inimoșie, s. f. (curaj, vitejie, bărbăție); inimoșa, vb. (a da curaj, a însufleți); inima, vb. (a însufleți), formație hibridă după fr. animer.

inimă f. 1. organ principal al circulațiunii sângelui; 2. fig. sediul pasiunilor, organul sensibilității morale: mi se rupe inima, când te văz suferind; inimă albastră, melancolie, întristare, jale: doinele sunt cântece de inimă albastră; 3. putere sufletească care face capabil de iubire, de curaj: om de inimă, om fără inimă; inimă rea, mâhnire adâncă: nu-ți face inimă rea; tragere de inimă, bunăvoință; 4. curaj: a prinde inimă, a lucra cu inimă; a-și călca pe inimă (pop. a-și lua inima în dinți), a lua o hoțărîre energică după o lungă șovăire; 5. cugetare intimă: ție îmi deschid inima; 6. parte interioară sau centrală: inima arborelui; inima carului, partea-i de mijloc ce leagă osia dinainte cu cea dinapoi; fig. inima târgului, inima pământului; 7. cel mai mare grad de intensitate: în inima iernii; 8. pântece, stomac: a-l durea inima, a avea tăieturi la stomac și (fig), a-i părea foarte rău. [Vechiu-rom. înemă = lat. ANIMA, suflet (în latinitatea ecleziastică: inimă)].

ínimă f., pl. ĭ (lat. ánima și ánimus, suflare, suflet, vgr. ánemos, vînt; it. ánima și álma, suflet, sic. arma, pv. cat. sp. pg. alma, vfr. alme, nfr. âme. V. animal, unanim, anemonă). Organ care împinge sîngele´n vine și-l face să circule. (Inima e situată în pept [!], puțin la stînga, e împărțită în patru cavitățĭ [V. auriculă și ventricul], se mișcă perpetuŭ, și cînd se oprește, animalu moare). Fig. Parte centrală saŭ principală: Bucureștiĭ îs inima Româniĭ. Mijloc, parte interioară importantă: inima unuĭ arbore, inima unuĭ car (bîrna care unește osiile între ele), inima pămîntuluĭ, inima ĭerniĭ (timpu din mijloc, timpu mareluĭ ger). Inimoșie, dispozițiune a sufletuluĭ, avînt, brio, foc, curaj: a lucra, a cînta, a lupta cu inimă. Afecțiune, ĭubire: inimă de tată. Pop. Stomah [!]: mă doare inima. Durere de stomah (saŭ chear diareĭe): l-a apucat inima. Inimă rea saŭ neagră, caracter veninos, fără milă. Inimă rea, întristare, supărare: a murit de inimă rea, nu-țĭ face inimă rea (nu te întrista!). Inimă albastră, melancolie: un cîntec de inimă albastră. Om de inimă, inimos, entusiast [!], generos. Tragere de inimă, bună-voință, dispozițiune de a face ceva. Inimă de aur, inimă bună, miloasă. Inimă de peatră [!], de fer [!] saŭ de gheață, fără sentiment. A prinde inimă, a prinde curaj. A ți se rupe inima de milă, a-țĭ fi foarte milă. A-țĭ deschide inima, 1. a spune cuĭva secretele tăle [!], 2. a arăta cuĭva toată simpatia. A te durea inima, 1. a fi întristat, 2. (pop.) a te durea stomahu. A fi bun (saŭ răŭ) la inimă, 1. a nu avea sentiment, 2. a nu avea curaj. A avea ceva pe inimă, a avea o supărare, o întristare. A pune la inimă, a te întrista, a te supăra. Din (saŭ cu) toată inima, cu dragă inimă, cu toată dispozițiunea (dorința). Din inimă, din adîncu inimiĭ, cu tot sentimentu, cu toată durerea orĭ doru. Nu mă lasă inima să-l părăsesc, n´am curaj, nu mă îndur să-l părăsesc. A-țĭ sări inima din loc, a tresări. A fi cu inima sărită, a fi plin de neliniște, a fi foarte îngrijorat. A fi cu inima friptă, a fi întristat. Fam. A-țĭ da inima brîncĭ, a te îndemna inima. A-țĭ merge ceva la inimă, a te unge ceva la inimă, a-țĭ plăcea mult. A ți se pune un lucru, o vorbă pe inimă, a-țĭ fi foarte greață (scîrbă) de ĭa [!]. A-țĭ sfîrîi inima după ceva, a dori foarte mult. A-țĭ cădea cineva tronc (saŭ maĭ urît cu tronc), a-țĭ plăcea dintr´o dată foarte mult. A nu-țĭ fi inima la loc, a fi neliniștit, îngrijat [!]. A-țĭ veni inima la loc, a te liniști, a nu maĭ fi îngrijorat. A-țĭ răcori inima, a-țĭ lua satisfacțiune (răzbunîndu-te, mărturisind un păcat ș. a.). A-țĭ rîde (saŭ a-țĭ crește) inima (de bucurie), a te bucura foarte mult. A-țĭ plînge inima (de întristare), a te întrista foarte mult. A-țĭ lua inima´n dințĭ, a îndrăzni în fine, a te hotărî în fine să înfrunțĭ periculu [!]. (Pop.) A ți se pune soarele drept inimă, a ți se face foame, a flămînzi.

INIMÁ, inimez, vb. I. Tranz. (Învechit) A anima. Banda de călușari... venise tocmai dupe malul Mureșului, ca să inimeze poporimea din Brașov, în acele zile solemne, prin danțurile ei minunate. ODOBESCU, S. I 468.

inimá, iniméz, vb. I (înv.) a îmbărbăta, a încuraja, a anima, a însufleți.

inimà v. a anima: căutând a inima pe ai săi BĂLC.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ÍNIMĂ s. 1. (ANAT., MED.) cord. (Suferă de ~.) 2. suflet, (înv.) máțe (pl.), pî́ntece. (Oftează din adîncul ~.) 3. sîn, suflet. (Cu frica în ~.) 4. cupă. (~ la cărțile de joc.) 5. (BOT.) măduvă. (~ a tulpinii unui copac.) 6. (BOT.) cocoș. (~ la pepenele verde.)

ínimă s. v. ABDOMEN. BĂRBĂȚIE. BRAVURĂ. BURTĂ. CARACTER. CENTRU. CURAJ. CUTEZANȚĂ. DÎRZENIE. ESENȚĂ. FIRE. FOND. ÎNCUMETARE. ÎNDRĂZNEALĂ. MATERIE. MIEZ. MIJLOC. NATURĂ. NEÎNFRICARE. PÎNTECE. SEMEȚIE. STOMAC. STRUCTURĂ. TEMERITATE. TEMPERAMENT.

INIMĂ îmbinarea centrală a deltaplanului, aflată la intersecția chilei cu bara transversală, care coincide cu punctul de suspendare al pilotului, marcând centrul de greutate al aparatului.

INIMĂ subst. 1. Inimă-Rea (RI VI 263); 2. Inimăroae; Zmaranda, n. marital (î Div).

AB IMO PECTORE (lat.) din adâncul inimii – A face sau a exprima ceva bn imo pectore, din toată inima, profund sincer.

À CONTRECOEUR (fr.) împotriva inimii – A face ceva à contrecoeur, împotriva propriei dorințe.

BONUM VINUM LAETIFICAT COR HOMINIS (lat.) vinul bun înveselește inima omului – „Eclesiatul”, 40, 20.

FOAIE PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ, supliment literar al „Gazetei de Transilvania”, apărut cu intermitențe la Brașov între 2 iul. 1838 și 24 febr. 1865, sub conducerea lui Gh. Barițiu și a lui Iacob Mureșianu (singurul redactor din 1850). A susținut emanciparea culturală și politică a românilor. Colaborări din toate provinciile românești: V. Alecsandri, C. Bolliac, A. Mureșanu, I. Heliade Rădulescu, N. Bălcescu, T. Cipariu, D. Bojinca ș.a.

TRUTH HAS A QUIET BREAST (engl.) adevărul are inimă liniștită – Shakespeare, „Richard III”, act. I, scena 3. Cel ce are cugetul curat nu are a se teme de nimic.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

a cânta de inimă albastră expr. a cânta melodii triste / melancolice.

a-i da inima brânci expr. a avea poftă să..., a fi predispus să...

a-i sări (cuiva) inima din loc expr. 1. a se speria foarte tare. 2. a se emoționa puternic.

Intrare: inimă
inimă (pl. -i)
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inimă inima
plural inimi inimile
genitiv-dativ singular inimi inimii
plural inimi inimilor
vocativ singular
plural
inimă (pl. -e)
substantiv feminin (F1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inimă inima
plural inime inimele
genitiv-dativ singular inime inimei
plural inime inimelor
vocativ singular
plural
inemă (pl. -i)
substantiv feminin (F43) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inemă inema
plural inemi inemile
genitiv-dativ singular inemi inemii
plural inemi inemilor
vocativ singular
plural
inemă (pl. -e)
substantiv feminin (F1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inemă inema
plural ineme inemele
genitiv-dativ singular ineme inemei
plural ineme inemelor
vocativ singular
plural
Intrare: Inimă
Inimă
nume propriu (I3)
Intrare: inima
inima
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) inima inimare inimat inimând singular plural
inimea inimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) inimez (să) inimez inimam inimai inimasem
a II-a (tu) inimezi (să) inimezi inimai inimași inimaseși
a III-a (el, ea) inimea (să) inimeze inima inimă inimase
plural I (noi) inimăm (să) inimăm inimam inimarăm inimaserăm, inimasem*
a II-a (voi) inimați (să) inimați inimați inimarăți inimaserăți, inimaseți*
a III-a (ei, ele) inimea (să) inimeze inimau inima inimaseră
inimare
substantiv feminin (F113) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inimare inimarea
plural inimări inimările
genitiv-dativ singular inimări inimării
plural inimări inimărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

8 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „conjugări / declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ÍNIMĂ, inimi, s. f. I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare; cord1. ♦ Piept. 2. (Pop.) Stomac, burtă, pântece, rânză. ◊ Expr. A (mai) prinde (la) inimă = a scăpa de senzația de slăbiciune după ce a mâncat, a se (mai) întrema, a (mai) căpăta putere. Pe inima goală = cu stomacul gol, fără să fi mâncat ceva. A (se) simți greu la inimă = a-i fi greață, a-i veni să verse. 3. (La cărțile de joc) Cupă2. 4. Piesă sau organ de mașină care are o formă asemănătoare cu o inimă (I 1). II. Fig. 1. Inima (I 1) considerată ca sediu al sentimentelor umane: a) (În legătură cu bucurii, plăceri) I s-a bucurat inima când a auzit vestea cea bună.Loc. adv. După (sau pe) voia (sau pofta) inimii = după plac, nestingherit, cum îi e dorința. Cu (sau din) toată inima sau cu dragă inimă = cu tot sufletul, cu foarte mare și sinceră plăcere. ◊ Expr. A râde inima în cineva sau a-i râde cuiva inima = a fi bucuros, satisfăcut, mulțumit. A unge (pe cineva) la inimă = a face (cuiva) plăcere; a încânta, a bucura (pe cineva). Cât îi cere (cuiva) inima = atât cât vrea, cât poftește, cât are plăcere. A-i merge (cuiva ceva) la inimă = a-i plăcea (ceva) foarte mult. A-și călca pe inimă = a renunța la propriul punct de vedere, la propria opinie sau plăcere. (A fi) cu inima ușoară = (a fi) fără griji, bine dispus, cu conștiința împăcată. b) (În legătură cu suferințe, dureri, necazuri) Îl doare la inimă când vede atâta risipă.Expr. A seca (sau a arde, a frige pe cineva) la inimă = a provoca (cuiva) o durere morală, o supărare mare. A i se rupe (sau a-i rupe cuiva) inima = a-i fi milă de cineva. A i se topi inima = a suferi foarte tare. A se sfârși la inimă = a se îmbolnăvi, a muri de durere, a fi copleșit de durere. A avea ceva pe inimă = a fi chinuit de un gând neîmpărtășit, a avea o taină în suflet. A-și răcori inima = a spune ce are pe suflet, a-și descărca sufletul. A pune (ceva) la inimă = a se supăra (pentru ceva) mai mult decât merită. A-i strica (cuiva) inima = a-i spulbera (cuiva) buna dispoziție, a indispune (pe cineva), a mâhni (pe cineva). A rămâne cu inima friptă = a rămâne mâhnit, dezolat, îndurerat. Parcă mi-a trecut (sau mi-a dat cu) un fier ars (sau roșu) prin inimă, se spune când cineva primește pe neașteptate o veste tristă sau când îl cuprinde o durere fizică în mod brusc. Inimă albastră = suflet trist, îndurerat; tristețe, melancolie, mâhnire, deprimare; furie, ciudă, mânie, necaz. Inimă rea = mâhnire, durere, amărăciune. A-și face (sau a-i face cuiva) inimă rea = a se mâhni (sau a mâhni pe cineva). c) (În legătură cu sentimente de iubire) Inima-mi zboară la tine.Expr. A avea (pe cineva) în (sau la) inimă = a iubi (pe cineva). A-i rămâne (cuiva) inima la... = a rămâne cu gândul la cineva sau la ceva care i-a plăcut. A avea tragere de inimă (pentru...) sau a-l trage (pe cineva) inima să... = a se simți atras să facă ceva. d) (În legătură cu bunătatea sau răutatea cuiva, în loc. și în expr.) Inimă dreaptă = om drept, cinstit, corect. Inimă de aur = om bun. Slab de inimă = milos, impresionabil, influențabil. Cu inimă = bun, milos, înțelegător, uman. A avea inimă bună (sau de aur) sau a fi bun la inimă (sau cu inima bună) = a fi bun, milos, înțelegător, darnic. A avea inima deschisă = a fi sincer, cinstit. A spune de la (sau din) inimă = a spune cu toată sinceritatea, fără reticențe, a vorbi deschis, fără rezerve. A avea inima largă = a fi mărinimos, milos, darnic. A se muia la inimă sau a (i) se înmuia (cuiva) inima = a deveni bun, milos; a se îndupleca. A nu-l lăsa pe cineva inima să..., se spune când cineva nu-și poate opri pornirile bune, acțiunile generoase. (A fi om) de inimă = (a fi om) bun, săritor. A fi fără inimă sau a fi rău (sau câinos, negru) la inimă = a fi rău, înrăit. (A avea) inimă haină (sau sălbatică) = (a fi) crud, neînțelegător, dușmănos, rău. (A avea) inimă de piatră (sau împietrită) = (a fi) nesimțitor, rău, fără suflet, rece. A i se împietri cuiva inima = a deveni insensibil la orice durere sau bucurie, a fi lipsit de omenie. e) (În legătură cu instincte sau presimțiri) Îmi spune inima că s-a întâmplat o nenorocire. f) (În legătură cu curajul, cu îndrăzneala sau cu energia, cu puterea de voință sau de acțiune a cuiva) Înfruntă pericolul cu inimă rece.Cu inimă = (loc. adv.) energic, cu viață; (loc. adj. și adv.) inimos, curajos; pasionat. ◊ Expr. A(-și) pierde inima = a-și pierde curajul, speranța, a se descuraja. A-și lua inima în dinți = a-și face curaj, a se hotărî să întreprindă ceva. A-i veni (cuiva) inima la loc, se spune când cineva își recapătă calmul, echilibrul și curajul după un moment de emoție sau de spaimă. A (mai) prinde (la) inimă = a căpăta (din nou) putere, curaj, a se restabili sufletește, a nu-i mai fi teamă. A-i ține cuiva inima = a încuraja, a consola pe cineva. A i se face (cuiva) inima cât un purice = a-i fi (cuiva) frică de ceva; a se descuraja. A i se tăia inima = a-și pierde curajul. 2. Inima (I 1) considerată ca centru și simbol al vieții sufletești. L-am șters din inimă.Loc. adv. Din inimă sau din toată inima, din adâncul inimii = din tot sufletul, cu toată puterea sufletească. ◊ Expr. (A fi) cu inima împăcată = (a fi) cu conștiința împăcată, liniștită, curată. III. Fig. 1. Caracter, fire. Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă. 2. Ființă, om, individ. Înflăcărarea a cuprins toate inimile. IV. P. anal. 1. Mijloc, centru, interior. ◊ Expr. (Ir.) A rupe inima târgului = a) a cumpăra ce este mai prost, a face o afacere proastă; b) a impresiona cu ceva foarte tare. 2. Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într-un sistem tehnic sau într-un element al acestuia. ◊ Inima carului (sau a căruței) = partea din mijloc a carului (sau a căruței), care leagă osia de dinainte cu cea de dinapoi. 3. Partea din interior a unei plante, a unei legume, a unui fruct; miez. 4. Partea cea mai importantă, esențială a unui lucru. [Pl. și: (înv.) inime.Var.: ínemă s. f.] – Lat. anima.

ÍNIMĂ, inimi, s. f. I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare; cord1. ♦ Piept. 2. (Pop.) Stomac, burtă, pântece, rânză. ◊ Expr. A (mai) prinde (la) inimă = a scăpa de senzația de slăbiciune după ce a mâncat, a se (mai) întrema, a (mai) căpăta putere. Pe inima goală = cu stomacul gol, fără să fi mâncat ceva. A (se) simți greu la inimă = a-i fi greață, a-i veni să verse. 3. (La cărțile de joc) Cupă2. 4. Piesă sau organ de mașină care are o formă asemănătoare cu o inimă (I 1). II. Fig. 1. Inima (I 1) considerată ca sediu al sentimentelor umane: a) (În legătură cu bucurii, plăceri) I s-a bucurat inima când a auzit vestea cea bună.Loc. adv. După (sau pe) voia (sau pofta) inimii = după plac, nestingherit, cum îi e dorința. Cu (sau din) toată inima sau cu dragă inimă = cu tot sufletul, cu foarte mare și sinceră plăcere. ◊ Expr. A râde inima în cineva sau a-i râde cuiva inima = a fi bucuros, satisfăcut, mulțumit. A unge (pe cineva) la inimă = a face (cuiva) plăcere; a încânta, a bucura (pe cineva). Cât îi cere (cuiva) inima = atât cât vrea, cât poftește, cât are plăcere. A-i merge (cuiva ceva) la inimă = a-i plăcea (ceva) foarte mult. A-și călca pe inimă = a renunța la propriul punct de vedere, la propria opinie sau plăcere. (A fi) cu inima ușoară = (a fi) fără griji, bine dispus, cu conștiința împăcată. b) (În legătură cu suferințe, dureri, necazuri) Îl doare la inimă când vede atâta risipă.Expr. A seca (sau a arde, a frige pe cineva) la inimă = a provoca (cuiva) o durere morală, o supărare mare. A i se rupe (sau a-i rupe cuiva) inima = a-i fi milă de cineva. A i se topi inima = a suferi foarte tare. A se sfârși la inimă = a se îmbolnăvi, a muri de durere, a fi copleșit de durere. A avea ceva pe inimă = a fi chinuit de un gând neîmpărtășit, a avea o taină în suflet. A-și răcori inima = a spune ce are pe suflet, a-și descărca sufletul. A pune (ceva) la inimă = a se supăra (pentru ceva) mai mult decât merită. A-i strica (cuiva) inima = a-i spulbera (cuiva) buna dispoziție, a indispune (pe cineva), a mâhni (pe cineva). A rămâne cu inima friptă = a rămâne mâhnit, dezolat, îndurerat. Parcă mi-a trecut (sau mi-a dat cu) un fier ars (sau roșu) prin inimă, se spune când cineva primește pe neașteptate o veste tristă sau când îl cuprinde o durere fizică în mod brusc. Inimă albastră = suflet trist, îndurerat; tristețe, melancolie, mâhnire, deprimare; furie, ciudă, mânie, necaz. Inimă rea = mâhnire, durere, amărăciune. A-și face (sau a-i face cuiva) inimă rea = a se mâhni (sau a mâhni pe cineva). c) (În legătură cu sentimente de iubire) Inima-mi zboară la tine.Expr. A avea (pe cineva) în (sau la) inimă = a iubi (pe cineva). A-i rămâne (cuiva) inima la... = a rămâne cu gândul la cineva sau la ceva care i-a plăcut. A avea tragere de inimă (pentru...) sau a-l trage (pe cineva) inima să... = a se simți atras să facă ceva. d) (În legătură cu bunătatea sau răutatea cuiva, în loc. și în expr.) Inimă dreaptă = om drept, cinstit, corect. Inimă de aur = om bun. Slab de inimă = milos, impresionabil, influențabil. Cu inimă = bun, milos, înțelegător, uman. A avea inimă bună (sau de aur) sau a fi bun la inimă (sau cu inima bună) = a fi bun, milos, înțelegător, darnic. A avea inima deschisă = a fi sincer, cinstit. A spune de la (sau din) inimă = a spune cu toată sinceritatea, fără reticențe, a vorbi deschis, fără rezerve. A avea inima largă = a fi mărinimos, milos, darnic. A se muia la inimă sau a (i) se înmuia (cuiva) inima = a deveni bun, milos; a se îndupleca. A nu-l lăsa pe cineva inima să..., se spune când cineva nu-și poate opri pornirile bune, acțiunile generoase. (A fi om) de inimă = (a fi om) bun, săritor. A fi fără inimă sau a fi rău (sau câinos, negru) la inimă = a fi rău, înrăit. (A avea) inimă haină (sau sălbatică) = (a fi) crud, neînțelegător, dușmănos, rău. (A avea) inimă de piatră (sau împietrită) = (a fi) nesimțitor, rău, fără suflet, rece. A i se împietri cuiva inima = a deveni insensibil la orice durere sau bucurie, a fi lipsit de omenie. e) (În legătură cu instincte sau presimțiri) Îmi spune inima că s-a întâmplat o nenorocire. f) (În legătură cu curajul, cu îndrăzneala sau cu energia, cu puterea de voință sau de acțiune a cuiva) Înfruntă pericolul cu inimă rece.Cu inimă = (loc. adv.) energic, cu viață; (loc. adj. și adv.) inimos, curajos; pasionat. ◊ Expr. A(-și) pierde inima = a-și pierde curajul, speranța, a se descuraja. A-și lua inima în dinți = a-și face curaj, a se hotărî să întreprindă ceva. A-i veni (cuiva) inima la loc, se spune când cineva își recapătă calmul, echilibrul și curajul după un moment de emoție sau de spaimă. A (mai) prinde (la) inimă = a căpăta (din nou) putere, curaj, a se restabili sufletește, a nu-i mai fi teamă. A-i ține cuiva inima = a încuraja, a consola pe cineva. A i se face (cuiva) inima cât un purice = a-i fi (cuiva) frică de ceva; a se descuraja. A i se tăia inima = a-și pierde curajul. 2. Inima (I 1) considerată ca centru și simbol al vieții sufletești. L-am șters din inimă.Loc. adv. Din inimă sau din toată inima, din adâncul inimii = din tot sufletul, cu toată puterea sufletească. ◊ Expr. (A fi) cu inima împăcată = (a fi) cu conștiința împăcată, liniștită, curată. III. Fig. 1. Caracter, fire. Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă. 2. Ființă, om, individ. Înflăcărarea a cuprins toate inimile. IV. P. anal. 1. Mijloc, centru, interior. ◊ Expr. (Ir.) A rupe inima târgului = a) a cumpăra ce este mai prost, a face o afacere proastă; b) a impresiona cu ceva foarte tare. 2. Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într-un sistem tehnic sau într-un element al acestuia. ◊ Inima carului (sau a căruței) = partea din mijloc a carului (sau a căruței), care leagă osia de dinainte cu cea de dinapoi. 3. Partea din interior a unei plante, a unei legume, a unui fruct; miez. 4. Partea cea mai importantă, esențială a unui lucru. [Pl. și: (înv.) inime.Var.: ínemă s. f.] – Lat. anima.

ÍNIMĂ, inimi, s. f. I. 1. Organ intern musculos, așezat în partea stîngă a pieptului și care constituie centrul motor al circulației sîngelui la om și la animalele superioare. Prin blănița de sobol însă, vatamanul simțea tremurînd inima, ornicul vieții. SADOVEANU, O. VII 33. De cum îl ochi, începu să-i tîcîie inima. ISPIRESCU, L. 24. Inima-i zvîcnește tare. EMINESCU, O. I 84. ◊ Fig. În creșterea țării, în rîvna măreață, Partidul e inima ceea de viață, Crescîndu-și în oameni voinica vîlvoare. DEȘLIU, N. 46. Cît a apărut Viața Romînească la Iași, G. Ibrăileanu a fost inima ei în înțeles anatomic. SADOVEANU, E. 177. ◊ Expr. A da inima din cineva, se spune despre cel care face un efort foarte mare. Am muncit de-a dat inima din noi. CREANGĂ, P. 160. A (i se) rupe (cuiva) băierile inimii, a-și dezlega băierile inimii, a ofta (sau a striga, a rîde etc.) din băierile inimii v. baieră. ♦ (Prin extensiune, metaforic) Piept. El strînse... pe Maria la inima lui. EMINESCU, N. 70. 2. (Popular) Stomac; p. ext. burtă, pîntece. Rîseră pînă se ținură cu mîinile de inimă. ISPIRESCU, L. 248. Mă roade la inimă, de foame ce-mi e. CREANGĂ, P. 259. N-am pus nimică la inimă de două zile. ALECSANDRI, T. 1577. ◊ Expr. Pe inima goală = pe nemîncate, cu stomacul gol. Că doar nu-ți pleca de aici pe inima goală. HOGAȘ, DR. II 20. A i se pune (cuiva) soarele drept inimă v. soare. 3.. (La cărțile de joc) Cupă. II. 1. (Considerat ca sediu al sentimentelor) a) (În legătură cu bucurii, plăceri) Se înveseliră cu inima cînd le veni veste. BĂLCESCU, O. II 184. Inimă supărăcioasă, Mor și nu te văz voioasă, Fă-ți, inimă, voie bună ! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 218. ◊ Loc. adv. După voia inimii = după voie, după plac, nestingherit. Cu (sau din) toată inima sau cu dragă inimă = cu tot sufletul, bucuros, cu mare plăcere. Mă supun cu toată inima la slujba măriei-voastre, stăpînă. CREANGĂ, P. 93. ◊ Expr. A-i crește (cuiva) inima (în piept) sau a crește inima din cineva v. crește. A rîde inima în cineva sau a-i rîde cuiva inima = a fi bucuros, mulțumit, a se simți foarte bine. Așa făcu; și-i rîdea inima babei de bucurie. CREANGĂ, P. 4. Te strînge-n brațe la sine, De rîde inima-n tine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 13. A unge (pe cineva) la inimă = a produce (cuiva) o satisfacție, o plăcere, a încînta. Viersul ei plăcut, de pare că te ungea la inimă. ISPIRESCU, L. 37. Cît îi cere (cuiva) inima = atît cît vrea, cît poftește. Mîncară și se veseliră cît le ceru inima. ISPIRESCU, L. 39. A-i merge (cuiva ceva) la inimă = a-i plăcea (ceva) foarte mult. A-și călca pe inimă = a face ceva împotriva voinței sau dorinței sale. b) (În legătură cu suferințe, dureri, necazuri) Și îl durea la inimă cînd îl luau în rîs. ISPIRESCU, L. 36. Eu știu ce vra să zică durerea de inimă, bat-o pîrdalnica s-o bată ! CREANGĂ, P. 172. Inima-i se împle De un farmec dureros. EMINESCU, O. I 103. Dascălul Chiosea nu era om rău, dar se necăjea pentru că-l durea inima cînd vedea că nu se silesc copiii la învățătură. GHICA, S. A. 71. Năframa-i arde cu pară, Ca și inima amară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 124. ◊ Expr. A arde (sau a seca, a frige) pe cineva la inimă = a provoca cuiva o durere vie, o supărare mare. M-o fript la inimă, nu altă. ȘEZ. II 74. Să nu-ți sece inima, Cum ai secat tu pe-a mea ! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 242. A i se rupe (sau a-i rupe cuiva) inima = a-i fi milă de cineva (sau a provoca nula cuiva). Numai despre feții de împărat, ce mi-ai spus, mi se rupe inima din mine. CREANGĂ, P. 78. A i se topi (cuiva) inima, se spune cînd cineva este în prada unor sentimente chinuitoare. Fața mi s-a veștejit, Inima mi s-a topit ! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 158. A se sîîrși la inimă = (cu sens hiperbolic) a se îmbolnăvi, a muri de durere. Cînd o zi nu te zăresc, La inimă mă sfîrșesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 97. A avea (ceva) pe inimă = a fi chinuit de un gînd (pe care nu vrei să-l spui), a suferi (în ascuns). A-și răcori inima = a spune ce ai pe suflet, a vorbi deschis (pentru a te ușura de o suferință, de o amărăciune). A pune (ceva) la inimă = a se supăra (pentru ceva) mai mult decît ar trebui. A-i strica (cuiva) inima = a-i strica (cuiva) buna dispoziție, a întrista, a mîhni (pe cineva). Nevoind a le strica inima, nu le spune nici da, nici ba. CREANGĂ, P. 249. A rămine cu inima friptă = a rămîne mîhnit, dezolat. Parcă mi-a trecut (sau mi-a dat cu) un fier ars prin inimă, exprimă spaima și durerea celui lovit pe neașteptate de o veste rea. Inimă albastră = a) inimă tristă, îndurerată; tristețe, melancolie. Se întorceau cîntînd de inimă albastră. SADOVEANU, E. 117; b) furie, mînie, necaz, v. albastru. Inimă rea = mîhnire, întristare, amărăciune. A zăcut două săptămîni și a murit de inimă rea. GALAN, Z. R. 61. Văzînd că se prăpădește de atîta inimă rea, i s-a făcut bătrînei milă și s-a gîndit cum i-ar mai risipi gîndurile negre. CARAGIALE, O. II 329. Ce stai, bade, cît colea, Cu-atîta inimă rea ? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 46. A-și face (sau a-i face cuiva) inimă rea = a se mîhni (sau a mîhni pe cineva). Nu-ți face și d-ta atîta inimă rea, că odată avem să mergem cu toții acolo. CREANGĂ, P. 31. c) (În legătură cu sentimente de iubire) Inima-mi zboară la raiul vieții mele. ALECSANDRI, P. A. 111. Spancioc este încă tînăr, în inima lui este iubire de moșie. NEGRUZZI, S. I 141. Mult, bade, te-am așteptat Aseară pe înnoptat; Tot cu foc și cu lumină Și cu dor de la inimă ! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 144. ◊ Expr. A-i cădea (cuiva) tronc (mai rar cu tronc) ia inimă v. tronc. A avea (pe cineva) în (sau la) inimă = a avea afecțiune pentru cineva, a iubi pe cineva. Uite-aici, în inimă, vă am pe toți ! Așa sînt eu !... Și începu să-i sărute pe rînd. DUMITRIU, P. F. 67. A-i rămîne (cuiva) inima la... = a rămîne cu gîndul la cineva sau la ceva care i-a plăcut. Și ochii i-au rămas Și inima la el. COȘBUC, P. I 281. A avea tragere de inimă (pentru... ) sau a-l trage (pe cineva) inima să... (sau a...) = a se simți îndemnat, a avea atracție, zel pentru a face ceva. De altfel, tragere de inimă pentru învățătură n-avusesem eu niciodată. VLAHUȚĂ, la TDRG. Nu-l trăgea inima a pleca. ISPIRESCU, L. 33. Toată ziua muncea bietul băiat ca un rob, iar noaptea învăța, căci avea tragere de inimă. BOLINTINEANU, O. 402. d) (În legătură cu bunătatea sau cu răutatea, în expr.) Inimă dreaptă = om drept. O inimă dreaptă s-a stîns cu tine. SADOVEANU, O. VI 51. Îmi place dorința dumitale, mai ales că o văd pornită dintr-o inimă dreaptă care nu sufere să rămîie răutatea nepedepsită. CARAGIALE, P. 129. A avea inimă bună (sau de aur) sau a fi bun la inimă (sau cu inima bună) = a fi bun, milos. Și avea o inimă bună, cum nu prea se găsește. SADOVEANU, O. VI 32. Nevasta acestui serac era muncitoare și bună la inimă. CREANGĂ, P. 37. Era în Iași un tînăr... frumos și bun la inimă. NEGRUZZI, S. I 81. A avea inima deschisă = a fi sincer. A spune de la (sau din) inimă = a spune cu toată sinceritatea, drept, fără reticențe. Spune-mi, bade, din inimă, Bagă-mi maică-ta vreo vină ?Eu îți spui de la inimă Că nu-ți bagă nici o vină. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 271. A avea inima largă = a fi mărinimos, darnic. A se muia la inimă = a deveni bun, milos; a se îndupleca. La inimă m-am muiat Și nu l-am mai înecat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 393. A nu lăsa pe cineva inima să (nu)..., se spune cînd cineva nu-și poate opri pornirile bune, acțiunile generoase. Pe mine însă inima nu mă lasă a crede la atîta necredință. NEGRUZZI, S. I 49. (La forma afirmativă, numai în interogații) Cum te-a lăsat inima să pleci ? BARANGA, I. 171. (A fi om) de inimă = (a fi om) bun, săritor. Îl roagă... ca prieten și băiat de inimă. CARAGIALE, O. III 13. A fi fără inimă sau a fi rău (sau cîinos, negru) la inimă = a fi rău, răutăcios, înrăit. Fata babei era slută, leneșă... și rea la inimă. CREANGĂ, P. 283. (A avea) inimă haină (sau sălbatică) = (a fi) crud, dușmănos, rău. Impăratul-Roș, avînd inimă haină, nu se mai satură de a vărsa sînge omenesc. CREANGĂ, P. 232. A izbutit a domoli o inimă sălbatică. NEGRUZZI, S. I 47. (A avea) inimă de piatră (sau împietrită) = (a fi) nesimțitor, nepăsător și rău. Cucuzel... scotea lacrimi din orice inimă împietrită. CREANGĂ, A. 12. Bade, inimă de piatră, Ce nu vii la noi vreodată ? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 143. A i se împietri cuiva inima = a deveni insensibil. După suferiri multe, inima se-mpietrește. ALEXANDRESCU, M. 6. e) (În legătură cu instincte sau presimțiri) Parcă îi zicea inima ceva. ISPIRESCU, L. 34. Pesemne inima le spunea că spînul nu le este văr. CREANGĂ, P. 210. f) (În legătură cu curajul, cu îndrăzneala sau cu energia, cu puterea de voință sau de acțiune) Și nu-i era, zău, nimănui în piept inima rece. ALECSANDRI, P. A. 204. ◊ Cu inimă = a) (loc. adv.) energic, cu viață. Cîntă mai cu inimă ! Lucrează mai cu inimă !; b) (loc. adj. și adv.) inimos, curajos. Da fii mai cu inimă oleacă ! CREANGĂ, P. 130. ◊ Expr. A (sau a-și) pierde inima = a-și pierde curajul, speranța. Cu inima ușoară = fără griji, bine dispus; cu conștiința împăcată. Iar el, cu inima ușoară și mintea cuprinsă de un fel de beție, umbla repede. DUMITRIU, P. F. 58. Mihai, fără a pierde inima... își culege puterile din nou. BĂLCESCU, O. II 90. A-și lua inima în dinți = a se îmbărbăta, a-și face curaj. Își luă inima-n dinți și bătu la geam. BUJOR, S. 56. Fata babei atunci și-a luat inima-n dinți și a zis... CREANGĂ, P. 291. A-și ține inima cu dinții v. dinte. A-i veni (cuiva) inima la loc, se spune cînd cineva prinde curaj după un moment de emoție sau de spaimă. A mai prinde (la) inimă = a căpăta putere, curaj. După ce mai prinse nițică inimă, strînse frîul. ISPIRESCU, L. 18. Harap-Alb, mai prinzînd oleacă la inimă, încalecă. CREANGĂ, P. 212. 2. (Considerat ca centru și simbol ai vieții sufletești în general) V. suflet, conștiință, minte, cap, gînd. Din inima lor nu s-a șters purtarea necuviincioasă a spînului. CREANGĂ, P. 209. ◊ Loc. adv. Din inimă sau din toată inima sau din adîncul inimii = din tot sufletul, din toată puterea. ◊ Expr. (A fi) cu inima împăcată = (a fi) cu conștiința împăcată, liniștită. III. Fig. 1. Caracter, fire. Frumusețea chipului depinde de vreme și chiar de oameni, frumusețea minții și a inimii depinde de tine și durează pînă la moarte. V. ROM. septembrie 1953, 48. Nenea Dumitrache semăna bunicului la chip și la inimă. STANCU, D. 7. 2. Ființă, om. O faptă, o operă în sprijinul păcii... este azi dorința cea mai scumpă a inimilor tinere de pretutindeni. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 357, 1/1. Vorbi astfel, încît robi toate inimile. ISPIRESCU, L. 39. Cum poate-n lume-a fi Pedeapsă pentru inimi ce vreau a se jertfi ? ALECSANDRI, T. II 183. IV. Fig. (Urmat de determinări în genitiv) 1. Mijloc, centru, interior. Oamenii se adunaseră în inima satului și stăteau nehotărîți, plini de așteptare și neliniște. DUMITRIU, N. 27. Suie carele spre inima cîmpului. STANCU, D. 187. Acum intram în inima codrului. GALACTION, O. I 209. ◊ Inima carului (sau a căruței) = partea din mijloc a carului (sau a căruței), care leagă osia dinainte cu cea dinapoi. Din inima căruței atîrnau păcornița cu feleștiocul și posteuca. CREANGĂ, P. 106. Inima carului leagă osia dinainte cu osia dinapoi. I. IONESCU, M. 711. ◊ Expr. A rupe inima tîrgului = a) a alege, a cumpăra ce este mai bun; b) a da gata, a face praf pe cineva. 2. Partea din interior a unei plante, a unei legume; miez. Inima copacului. Inima salatei. Inima pepenelui verde. V. Piesă mecanică sau organ de mașină asemănător ca formă cu inima (I 1). – Pl. și: (învechit) inime (EMINESCU, O. I 87). – Variantă: (învechit) ínemă (EMINESCU, O. I 115) s. f.

ínimă s. f., g.-d. art. ínimii; pl. ínimi

ínimă s. f., g.-d. art. ínimii; pl. ínimi

ÍNIMĂ ~i f. 1) Organ central al aparatului circulator, de formă conică, musculos, situat în partea stângă a pieptului. Bătăile ~ii. Operație la ~.A-i trece (cuiva) un cuțit prin ~ a simți brusc o durere la inimă. 2) Focar de sentimente și emoții. ◊ Cu mare ~ (sau cu toată ~a) cu mare plăcere. A-și lua ~a în dinți a-și face curaj, biruind o frică; a îndrăzni; a se încumeta. A i se face (cuiva) ~a cât un purice a simți o mare frică. A-i râde (sau a crește) (cuiva) ~a a avea o mare bucurie. A i se pune (cuiva) pe ~ a i se face rău. A-l frige (pe cineva) la ~ a) a provoca (cuiva) o mare durere; b) a îndura o mare suferință morală. A avea o piatră la ~ a avea o neplăcere, o durere sufletească. A fi cu ~a împăcată a se simți liniștit. A nu avea (pe cineva) la ~ a nu iubi, a nu suferi (pe cineva). 3) Fel de a fi al omului; trăsătură de caracter. ◊ A avea ~ de aur a fi foarte bun. A avea o ~ largă a fi mărinimos, darnic. A avea o ~ de piatră a fi nemilos. A fi câinos la ~ a fi rău, crud. A avea ~ deschisă a fi sincer. 4) fam. Parte a aparatului digestiv în care se digeră alimentele; stomac. ◊ Pe ~a goală pe nemâncate; pe stomacul gol. 5) (la cărțile de joc) Unul dintre cele patru semne distinctive de culoare roșie având forma unui astfel de organ. 6) Carte de joc marcată cu acest semn. 7) Mijloc sau partea de mijloc a ceva. ~a mărului. ~a motorului.~a căruței bară de lemn ce unește cele două osii. 8) Punct esențial, capital a ceva. ~a orașului. ~a romanului. /<lat. anima

ÍNEMĂ s. f. v. inimă.