14 definiții pentru popilnic pochivnic popâlnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POPÍLNIC, popilnici, s. m. 1. Mică plantă erbacee cu tulpină scurtă, cu două frunze mari în formă de rinichi, cu o floare de culoare roșu-închis situată în vârful tulpinii și cu rizom târâtor, folosit la prepararea unui ceai expectorant (Asarum europaeum). 2. (Și în sintagma popâlnic iepuresc) Mică plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunza lucitoare și cu flori violacee, trandafirii sau albe (Hepatica nobilis). [Var.: (reg.) popấlnic, pochívnic s. m.] – Cf. pol. kopytnik, sb. kopitnic.

POPÍLNIC, popilnici, s. m. 1. Mică plantă erbacee cu tulpină scurtă, cu două frunze mari în formă de rinichi, cu o floare de culoare roșu-închis situată în vârful tulpinii și cu rizom târâtor, folosit la prepararea unui ceai expectorant (Asarum europaeum). 2. (Și în sintagma popâlnic iepuresc) Mică plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunza lucitoare și cu flori violacee, trandafirii sau albe (Hepatica nobilis). [Var.: (reg.) popấlnic, pochívnic s. m.] – Cf. pol. kopytnik, scr. kopitnic.

POPÍLNIC ~ci m. Plantă erbacee toxică, cu tulpină scurtă, având două frunze mari, rotunde, și o floare de culoare roșie-închisă, al cărei rizom se folosește în scopuri medicinale. /cf. pol. kopytnik, sb. kopitnik

POCHÍVNIC s. m. v. popilnic.

POCHÍVNIC s. m. v. popilnic.

POPẤLNIC s. m. v. popilnic.

POPẤLNIC s. m. v. popilnic.

POCHÍVNIC, pochivnici, s. m. Mică plantă erbacee de pădure, cu două frunze rotunde cu gust de piper și cu o floare de culoare roșu-închisă în vîrful tulpinii; rădăcina se întrebuințează în medicina populară (Asarum Europaeum).

POPÎ́LNIC s. m. (Bot.) Pochirnic. Verde foaie popîlnic, Ce cați mîndro pe colnic? ȘEZ. XV 108. – Accentuat și: popîlníc.

popívnic m. (d. vsl. popŭ, popă, orĭ d. vre-o formă rut. popivnik, derivată tot d. popŭ). O buruĭană care crește pin pădurĭ umbroase și ale căreĭ rădăcinĭ tîrîtoare se ferb și se beaŭ contra tusiĭ (ásarum europáeum). Popivnic ĭepuresc, o buruĭană ranunculacee (anemóne hepática). – Ban. Trans. popílnic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

popílnic s. m., pl. popílnici

popílnic s. m., pl. popílnici


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POPÍLNIC s. (BOT.) 1. (Asarum europaeum) piperul-lupului, (reg.) ficățea, năjitnică, pipăruș, piperniță, trierei (pl.), tulipin, buba-inimii, buruiana-frigurilor, buruiană-de-atac, dafin-mic, lingura-frumoaselor, lingura-popii. 2. (Anemone hepatica) (reg.) breabăn, viorele (pl.), crucea-voinicului, floarea-paștilor, foaie-de-vioară, iarba-fiarelor, iarbă-trei-răi, trei-crai, trei-răi, trei-răi-boieresc.

POPILNIC s. (BOT.) 1. (Asarum europaeum) piperul-lupului, (reg.) ficățea, năjitnică, pipăruș, piperniță, trierei (pl.), tulipin, buba-inimii, buruiana-frigurilor, buruiană-de-atac, dafin-mic, lingura-frumoaselor, lingura-popii. 2. (Anemone hepatica) (reg.) breabăn, viorele (pl.), crucea-voinicului, floarea-paștilor, foaie-de-vioară, iarba-fiarelor, iarbă-trei-răi, trei-crai, trei-răi, trei-răi-boieresc.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

POCHÍVNIC (cf. pol. kopytnic) s. m. Plantă erbacee perenă, toxică, cu rizom târâtor, tulpină scurtă, frunze reniforme și cu o floare roșu-închis în vârful tulpinii (Asarum europaeum). Rizomii și rădăcinile au utilizări terapeutice în medicina tradițională umană și veterinară (expectorante, sudorifice, diuretice, antibiotice).

ASARUM X., POCHIVNIC, fam. Aristolochiaceae. Gen originar din zona continentală a emisferei nordice, în păduri, cca 58 specii, plante erbacee cu rizom tîrîtor, aromat. Flori (12 stamine în 2 rînduri, în jurul ovarului cu 6 loji, rar 4, 4 sau 6 stile libere sau concrescute, periant scurt-urceolat, campanulat, concrescut la bază cu ovarul) solitare, scurt-pedunculate, în interior roșii-purpur-maronii sau galbene. Frunze lung-pețiolate, reniforme, cordiforme, mari sau aproape lanceolate.

Intrare: popilnic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popilnic
  • popilnicul
  • popilnicu‑
plural
  • popilnici
  • popilnicii
genitiv-dativ singular
  • popilnic
  • popilnicului
plural
  • popilnici
  • popilnicilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pochivnic
  • pochivnicul
  • pochivnicu‑
plural
  • pochivnici
  • pochivnicii
genitiv-dativ singular
  • pochivnic
  • pochivnicului
plural
  • pochivnici
  • pochivnicilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popâlnic
  • popâlnicul
  • popâlnicu‑
plural
  • popâlnici
  • popâlnicii
genitiv-dativ singular
  • popâlnic
  • popâlnicului
plural
  • popâlnici
  • popâlnicilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)