46 de definiții pentru popilnic pochivnic popâlnic pochidnic pochilnic pochionic pochionie pochipnic pochirnic pochitnic poclivnic pohâvnic pohionic pohirnic pohitnic popâvnic popitnic popivnic popovnic potihnic potivnic propilnic propivnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POPÍLNIC, popilnici, s. m. 1. Mică plantă erbacee cu tulpină scurtă, cu două frunze mari în formă de rinichi, cu o floare de culoare roșu-închis situată în vârful tulpinii și cu rizom târâtor, folosit la prepararea unui ceai expectorant (Asarum europaeum). 2. (Și în sintagma popâlnic iepuresc) Mică plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunza lucitoare și cu flori violacee, trandafirii sau albe (Hepatica nobilis). [Var.: (reg.) popấlnic, pochívnic s. m.] – Cf. pol. kopytnik, sb. kopitnic.

popilnic sm [At: ANON. CAR. / V: pochivn~, (îrg) popivn~ (A și: popiv~), (înv) pochitn~, popitn~, (reg) pochidn~, pochiln~, pochion~, pochionie sf, pochipn~, pochirn~, pochitn~, poclivn~[1], ~ivnic[2], pohâvn~, pohion~, pohirn~, pohitnic, popaln~, popâln~, popâvn~, popion~, ~itnic, popovn~, potihn~, potivn~, propiln~, propivn~ / Pl: ~ici / E: cf ucr копишник, srb kopitnik] (Bot) 1 Mică plantă erbacee cu miros de piper, cu rădăcina târâtoare, cu tulpina scurtă, cu două frunze mari, lucitoare, ca un ridichi, cu floare de culoare roșu-închis, având diferite utilizări în medicina populară Si: (reg) buba-inimii, buruiana-frigurilor, buruiană-de-atac, dafin-mic, ficățea, lingura-popii, năjit, năjitnică, pipăruș, piperniță, piperul-lupului, pribolnic, trierei, tulipin (Asarum europaeum). 2 (Șîs ~ iepuresc) Mică plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunze lucitoare și flori violacee, trandafirii sau albe Si: (reg) breabăn, crucea-voinicului, floarea-paștilor, foaie-de-vioară, iarba fiarelor, iarbă-trei-răi, micșunea, trei-crai, trei-răi, trei-răi-boieresc, viorele (Anemone hepatica). 3 (Reg; îf pochitnic) Săricică (Salsola kali). 4 (Reg) Podbal (Tussilago farfara). 5 (Reg; îf popionic) Tulichină (Daphne mezereum). 6 (Reg) Ardei (Capsicum annuum). corectată

  1. În original, varianta de față este tipărită incorect: pochivnic. Aceasta din urmă există deja — LauraGellner
  2. Var. popivnic este menționată de 2 ori. Cred că aici este vorba de o greșeală de tipar, pe care nu am putut-o identifica. Să fie oare vorba de varianta popiinic? — LauraGellner

POPÍLNIC, popilnici, s. m. 1. Mică plantă erbacee cu tulpină scurtă, cu două frunze mari în formă de rinichi, cu o floare de culoare roșu-închis situată în vârful tulpinii și cu rizom târâtor, folosit la prepararea unui ceai expectorant (Asarum europaeum). 2. (Și în sintagma popâlnic iepuresc) Mică plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunza lucitoare și cu flori violacee, trandafirii sau albe (Hepatica nobilis). [Var.: (reg.) popấlnic, pochívnic s. m.] – Cf. pol. kopytnik, scr. kopitnic.

POPÍLNIC ~ci m. Plantă erbacee toxică, cu tulpină scurtă, având două frunze mari, rotunde, și o floare de culoare roșie-închisă, al cărei rizom se folosește în scopuri medicinale. /cf. pol. kopytnik, sb. kopitnik

POCHÍVNIC s. m. v. popilnic.

POCHÍVNIC s. m. v. popilnic.

POPẤLNIC s. m. v. popilnic.

POPẤLNIC s. m. v. popilnic.

popalnic sm vz popâlnic[1]

  1. Acest cuvânt este o variantă a cuv. popilnic LauraGellner

POCHÍVNIC, pochivnici, s. m. Mică plantă erbacee de pădure, cu două frunze rotunde cu gust de piper și cu o floare de culoare roșu-închisă în vîrful tulpinii; rădăcina se întrebuințează în medicina populară (Asarum Europaeum).

POPÎ́LNIC s. m. (Bot.) Pochirnic. Verde foaie popîlnic, Ce cați mîndro pe colnic? ȘEZ. XV 108. – Accentuat și: popîlníc.

popivnic m. Bot. Mold. piperu-lupului; popivnic-iepuresc, mică plantă ce crește prin păduri umbroase (Anemone hepatica). [Derivat din popă, după forma inflorescenței].

popívnic m. (d. vsl. popŭ, popă, orĭ d. vre-o formă rut. popivnik, derivată tot d. popŭ). O buruĭană care crește pin pădurĭ umbroase și ale căreĭ rădăcinĭ tîrîtoare se ferb și se beaŭ contra tusiĭ (ásarum europáeum). Popivnic ĭepuresc, o buruĭană ranunculacee (anemóne hepática). – Ban. Trans. popílnic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

popílnic s. m., pl. popílnici

popílnic s. m., pl. popílnici


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POPÍLNIC s. (BOT.) 1. (Asarum europaeum) piperul-lupului, (reg.) ficățea, năjitnică, pipăruș, piperniță, trierei (pl.), tulipin, buba-inimii, buruiana-frigurilor, buruiană-de-atac, dafin-mic, lingura-frumoaselor, lingura-popii. 2. (Anemone hepatica) (reg.) breabăn, viorele (pl.), crucea-voinicului, floarea-paștilor, foaie-de-vioară, iarba-fiarelor, iarbă-trei-răi, trei-crai, trei-răi, trei-răi-boieresc.

POPILNIC s. (BOT.) 1. (Asarum europaeum) piperul-lupului, (reg.) ficățea, năjitnică, pipăruș, piperniță, trierei (pl.), tulipin, buba-inimii, buruiana-frigurilor, buruiană-de-atac, dafin-mic, lingura-frumoaselor, lingura-popii. 2. (Anemone hepatica) (reg.) breabăn, viorele (pl.), crucea-voinicului, floarea-paștilor, foaie-de-vioară, iarba-fiarelor, iarbă-trei-răi, trei-crai, trei-răi, trei-răi-boieresc.

POCHÍTNIC s. v. ciurlan, salcicorn săricică.

pochitnic s. v. CIURLAN. SALCICORN. SĂRICICĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

popívnic (-ci), s. m. – Pipăruș (Asarum europaeum). – Var. pochivnic, popilnic. Probabil din sb. kopitnik „pipăruș” (Candrea), apropiat de rădăcina expresivă pop.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

popívnic, popívnici, s.m. (reg.) plantă ale cărei rădăcini fierte dau un ceai contra tusei și durerilor de stomac; piperu-lupului.

potívnic, s.m. – (bot.) Plantă erbacee, cu miros de piper și flori roșii (Asarum europaeum L.); Buruiana-frigurilor, chipăruș, piperul-lupului: „Vai, săracu, voinicu, / Că nu ști ce i-i leacu, / Leacu i potivnicu” (Bilțiu, 1999: 328); „Era slatină în bărbânță și în ea puneai potivnic (…). Cu ele se lecuiau de ciumă” (idem). ♦ (med. pop.) Contra tuberculozei și a frigurilor (Borza, 1968: 25). – Var. a lui popilnic (cf. srb. kopitnik) (MDA).

potívnic, -i, s.m. – (bot.) Plantă erbacee, cu miros de piper și flori roșii (Asarum europaeum L.); Buruiana-frigurilor, chipăruș, piperul-lupului: „Vai, săracu, voinicu, / Că nu ști ce i-i leacu, / Leacu i potivnicu” (Bilțiu 1999: 328); „Era slatină în bărbânță și în ea puneai potivnic (…). Cu ele se lecuiau de ciumă” (idem). Folosit în medicina populară contra tuberculozei și a frigurilor (Borza 1968: 25). – Cf. srb. kopitnik (MDA).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

POCHÍVNIC (cf. pol. kopytnic) s. m. Plantă erbacee perenă, toxică, cu rizom târâtor, tulpină scurtă, frunze reniforme și cu o floare roșu-închis în vârful tulpinii (Asarum europaeum). Rizomii și rădăcinile au utilizări terapeutice în medicina tradițională umană și veterinară (expectorante, sudorifice, diuretice, antibiotice).

ASARUM X., POCHIVNIC, fam. Aristolochiaceae. Gen originar din zona continentală a emisferei nordice, în păduri, cca 58 specii, plante erbacee cu rizom tîrîtor, aromat. Flori (12 stamine în 2 rînduri, în jurul ovarului cu 6 loji, rar 4, 4 sau 6 stile libere sau concrescute, periant scurt-urceolat, campanulat, concrescut la bază cu ovarul) solitare, scurt-pedunculate, în interior roșii-purpur-maronii sau galbene. Frunze lung-pețiolate, reniforme, cordiforme, mari sau aproape lanceolate.

Intrare: popilnic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popilnic
  • popilnicul
  • popilnicu‑
plural
  • popilnici
  • popilnicii
genitiv-dativ singular
  • popilnic
  • popilnicului
plural
  • popilnici
  • popilnicilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pochivnic
  • pochivnicul
  • pochivnicu‑
plural
  • pochivnici
  • pochivnicii
genitiv-dativ singular
  • pochivnic
  • pochivnicului
plural
  • pochivnici
  • pochivnicilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popâlnic
  • popâlnicul
  • popâlnicu‑
plural
  • popâlnici
  • popâlnicii
genitiv-dativ singular
  • popâlnic
  • popâlnicului
plural
  • popâlnici
  • popâlnicilor
vocativ singular
plural
pochidnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pochilnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pochionic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pochionie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pochipnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pochirnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pochitnic
  • pochitnicul
  • pochitnicu‑
plural
  • pochitnici
  • pochitnicii
genitiv-dativ singular
  • pochitnic
  • pochitnicului
plural
  • pochitnici
  • pochitnicilor
vocativ singular
plural
poclivnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pohâvnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pohionic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pohirnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pohitnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
popâvnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
popitnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popivnic
  • popivnicul
  • popivnicu‑
plural
  • popivnici
  • popivnicii
genitiv-dativ singular
  • popivnic
  • popivnicului
plural
  • popivnici
  • popivnicilor
vocativ singular
plural
popovnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
potihnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
potivnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
propilnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
propivnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)