6 intrări

78 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CURÁT, -Ă, curați, -te, adj., adv. I. Adj. 1. De pe care s-a scos murdăria, lipsit de murdărie, de praf, de pete etc. ◊ Expr. (Substantivat) A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet. ♦ (Despre aer) Lipsit de impurități; proaspăt. ♦ (Despre o încăpere, o casă) Bine întreținut; îngrijit. ♦ (Despre vase) Din care se poate mânca sau bea. ♦ (Despre ființe) Care iubește curățenia. 2. Fig. Fără vină, decent, ireproșabil (ca ținută, comportare). 3. Fig. Cinstit, sincer, leal. ♦ Pur, nevinovat, cast. 4. (Despre cer, văzduh) Fără nori; senin, clar. ♦ (Despre apă, lacrimi, pietre prețioase etc.) Transparent, cristalin, limpede. 5. Pur, neamestecat. Grâu curat. 6. Fig. (Despre voce, glas etc.) Sonor, clar, cristalin. 7. Fig. Lămurit, deslușit, clar, deschis. ◊ Expr. (Fam.) Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, în mod categoric. 8. Veritabil, autentic, adevărat. 9. (În superstiții) Asupra căruia nu apasă un blestem sau o vrajă; care nu este sub influența diavolului. ◊ Expr. Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc. II. Adv. Clar, precis, întocmai, exact. – V. cura2.

curat2 sn [At: SANDU-ALDEA, A. M. 133 / Pl: ~uri / E: cura1] (Înv) 1 Vremea când se curăță porumbul. 2 (Reg; d. jocuri; îlav) Pe (sau la) ~e Pe câștigate.

curat1 sm [At: DA / Pl: ~ați / E: fr curé] Preot paroh în biserica catolică.

curat3, ~ă [At: COD. VOR. 116/1 / Pl: ~ați, ~e / E: cura1] 1 a (Înv) Curățat de foi sau de boabe. 2 a (Înv) Sănătos. 3 a (Îvr; d. deal sau vârf de munte) Fără negură. 4 a (Îvr; d. deal sau vârf de munte) Fără zăpadă. 5 a (Pop; fig) Fără obstacole. 6 a (Pop; fig) Sărac. 7 a (Înv) Iertat. 8 a Lipsit de murdărie Si: nemânjit, nepătat, neprăfuit, nesoios. 9 a (Înv; fig) Neîntinat. 10 a (Îvr; în superstiții; îs) Lunea ~ă (sau marțea ~ă etc.) sau moșii cei ~ați Fiecare dintre zilele săptămânii care urmează după prima zi a fiecărei luni când se fac molitve și pomeni. 11 sn (Îe) A trece (a scrie etc.) pe ~ A transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau caiet. 12 a (D. substanțe, materii, metale prețioase) Care nu conține corpuri străine Si: adevărat, neamestecat, pur. 13 a (Îs) Piatră ~ă Piatră scumpă Si: nestemată. 14 a (Pop; îs) Vin ~ Vin veritabil, necontrafăcut. 15 a (Pop; fig; îs) Bani ~ați Bani obținuți prin muncă. 16 a (Pop; îs) Venit ~ Venit net. 17 a (Fig; d. comportament, ținută) Ireproșabil. 18 a (Fig; d. inimă, suflet, sentimente, cuget etc.) Sincer. 19 a (Fig; d. cer, văzduh) Senin. 20 a (Fig; d. glas, voce) Clar. 21 a (Fam; îs) Vorbă ~ă Vorbă spusă fără înconjur. 22 a (Pop; îs) Treabă ~ă Lucru clar. 23 a (Fig) Lămurit. 24 a (D. aer) Lipsit de impurități Si: proaspăt. 25 a (D. o încăpere, o casă) Îngrijit. 26 a (D. apă, lacrimi, pietre prețioase etc.) Transparent. 27 a (D. vase) Din care se poate mânca sau bea Si: (pop) nespurcat. 28 a (Fig; d. sânge) Nobil. 29 a (Fig; d. moarte) Naturală. 30 a (D. ființe) Care iubește curățenia. 31-32 a, av Ordonat. 33 a (Fig) Cinstit. 34 a (Fam; d. femei) Fără menstruație. 35 a (Pop; mai ales despre fete) Cast. 36 a (Fam) Care nu are sau nu a avut (în timpul din urmă) relații sexuale. 37 a (Pop; îs) Duh ~ Duh sfânt, benefic. 38 a (Pop; îs) Prea ~ (fecioară) Maica-Domnului. 39 a (Pop; în superstiții) Care nu este sub influența diavolului. 40 a (Pop; în superstiții) Asupra căruia nu apasă un blestem, o vrajă. 41 a (Fam; îe) A nu fi (lucru) ~ A fi ceva (anormal) la mijloc Si: blestemat, nefiresc. 42 a (Pop; d. ochi) Binevoitor. 43-44 a, av (Înv) Evident. 45 a (Muz) Care respectă (strict) principiile armoniei.

CURÁT, -Ă, curați, -te, adj., adv. I. Adj. 1. Lipsit de murdărie, de praf, de pete etc. ◊ Expr. (Substantivat) A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet. ♦ (Despre aer) Lipsit de impurități; proaspăt. ♦ (Despre o încăpere, o casă) Bine întreținut; îngrijit. ♦ (Despre vase) Din care se poate mânca sau bea. ♦ (Despre ființe) Care iubește curățenia. 2. Fig. Fără vină, decent, ireproșabil (ca ținută, comportare). 3. Fig. Cinstit, sincer, leal. ♦ Pur, nevinovat, cast. 4. (Despre cer, văzduh) Fără nori; senin, clar. ♦ (Despre apă, lacrimi, pietre prețioase etc.) Transparent, cristalin, limpede. 5. Pur, neamestecat. Grâu curat. 6. Fig. (Despre voce, glas etc.) Sonor, clar, cristalin. 7. Fig. Lămurit, deslușit, clar, deschis. ◊ Expr. (Fam.) Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, în mod categoric. 8. Veritabil, autentic, adevărat. 9. (În superstiții) Asupra căruia nu apasă un blestem sau o vrajă; care nu este sub influența diavolului. ◊ Expr. Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc. II. Adv. Chiar, precis, întocmai, exact. – V. cura2.

CURÁT1 adv. Chiar, precis, într-adevăr, întocmai, absolut. [Tipătescu:] Eu vampir, ai?... Caraghios! [Pristanda:] Curat caraghioz! CARAGIALE, O. I 102. Asta-i curat vorba ceea: poftim pungă la masă, dacă ți-ai adus de-acasă. CREANGĂ, P. 234. Casa asta cum mai samănă cu casa mea! curat casa mea! ȘEZ. I 54.

CURÁT2, -Ă, curați, -te, adj. 1. Lipsit de murdărie, de pete; care nu mai are murdărie, praf etc. Își luă niște haine curate. ISPIRESCU, L. 16. Nurorile... așezară baba într-un așternut curat. CREANGĂ, P. 13. ◊ (Adverbial) Mîncînd tot lucruri simple, dar sănătoase și curat gătite, e învederat că nu se cade ca el să ceară mai mult. ODOBESCU, S. III 39. ◊ Expr. A trece (sau a scrie, a copia) pe curat = a transcrie (fără greșeli) pe altă foaie sau caiet. A ieși, sau a scăpa cu fața curată (sau cu obrazul curat) v. față. A ieși (sau a scoate pe cineva) basma (sau batistă) curată v. basma. ♦ (Despre aer) Lipsit de impurități, pur, proaspăt, plăcut de respirat. Aerul curat al dimineții îi pătrunse în piept, ca o băutură răcoritoare. DUMITRIU, V. L. 71. ♦ (Despre o încăpere, gospodărie) Ținut în curățenie, îngrijit. Am intrat pe urmele mamei Anghelina în bucătăria curată. SADOVEANU, N. F. 23. ♦ (Despre ființe) Care nu se murdărește sau nu murdărește nimic în jur; care iubește, care respectă curățenia. Un copil curat. 2. Fig. Fără vină, fără greșeală, ireproșabil ca comportare, ca ținută. Toate gîndurile lui se abătură asupra acestei vieți curate. VLAHUȚĂ, O. A. III 36. Au de patrie, virtute nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată ca cristalul? EMINESCU, O. I. 150 3. Fig. Lipsit de perfidie, cinstit, sincer, leal. Aducea, cu veselia curată a chipului și a vorbei lui, nu știu ce aer proaspăt și. sănătos. VLAHUȚĂ, O. A. 511. Azi cînd a mea iubire e-atîtă de curată... Azi văd din a ta vorbă că nu mă înțelegi! EMINESCU, 0. I 233. Mori, mîndră, să mor și eu.,. Și să ne facă o groapă, Să ne-ngroape totodată... C-a fost dragoste curată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 57. 4. (Despre vase) în care nu sînt murdării, din care se poate mînca sau bea. 5. (Despre cer, văzduh) Fără nori, senin, clar, luminos. Prin văzduhul curat și care începuse să se umple de umbra albastră a serii, trecu o fluturare grăbită și statornică de aripi. DUMITRIU, B. F. 133. Cerul era curat și luminos ca-n zorii zorilor; doar cîteva stele mari mai pîlpîiau, înfricoșate și mirate, gata parcă și ele să moară. REBREANU, R. XI 105. Mai dulce steaua lucește-n miez de noapte, Și-n zori seninul pare mai vesel, mai curat. ALECSANDRI, P. I 125. ♦ (Despre apă, lacrimi, pietre prețioase etc.) Transparent, limpede. Plînse... lăcrimi curate ca diamantul. EMINESCU, N. 27. 6. (Despre voce, glas etc.) Limpede, clar, sonor, cristalin. Un glas așa de dulce și de curat... încît părintele Sosoi... la cea întîi notă zisă de Pisălog începea să plîngă ca un copil. CONTEMPORANUL, VI 197. ◊ (Adverbial) Vei binevoi a le învăța pe de rost, pentru ca să le poți cuvînta curat și pe înțeles. NEGRUZZI, S. I 8. 7. Fig. Lămurit, deslușit, clar, cinstit, deschis. Cu ăștia o s-avem o dală și-o dată O răfuială! Și socoteala curată O s-o scriem cu altă cerneală! DEȘLIU, G. 10. ◊ Expr. (Familiar) Curată Socoteală = lucru clar, indiscutabil. De-i lovi bărbatul cu lopățica... Se duce de-a tumba peste nouă mări și nouă țări... curată socoteală. ALECSANDRI, T. I 104. Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, pe șleau, categoric. Vorbă curată! nici un al doilea Nimrod, vînătorul biblic, nici un al doilea sfînt Hubert, vînătorul minunat al creștinilor, eu unul n-am să mă fac. ODOBESCU, S. III 13. ◊ (Adverbial, construit cu verbul «a spune») Soare luminat, Spune-mi tu curat Și adevărat: Văzut-ai ori ba... Fată ca a mea? RETEGANUL, P. IV 3. Atunci curat iți spun că nu mai ai ce căuta la casa mea. CREANGĂ, P. 193. Iar tu de omor Să nu le spui lor. Să le spui curat Că m-am însurat Cu-o mîndră crăiasă, A lumii mireasă. ALECSANDRI, P. P. 21. 8. (În opoziție cu amestecat) Fără corpuri străine, pur. Ne-or dărui C-un colac De grîu curat. TEODORESCU, P. P. 16. ◊ (Poetic) Soarele-mpletea cu aur argintul lui curat din plete. GOGA, C. P. 11. 9. (În opoziție cu fals) Veritabil, autentic, adevărat. Mi-a vîndut o sticlă proastă drept un diamant curat. ALEXANDRESCU, P. 179. ◊ Fig. Mi se părea, voinic, stufos și încărcat de ani, cum era, o minune curată. GALACTION, O. I 208. Eu ți-am spus curatul adevăr. ISPIRESCU, L. 42. 10. (În superstiții, mai ales în construcții negative) Asupra căruia nu apasă blestem, vrajă, care nu-i sub influența, sub puterea demonilor. Ori casa asta nu-i curată, ori s-a cutremurat pămîntul. CREANGĂ, P. 302. ◊ Expr. Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc. Mașinca simți că nu e lucru curat, își cunoștea fratele prea bine, pentru ca să nu-i priceapă mișcările, chiar din depărtare. BASSARABESCU, V. 22. Păsările îi cunoșteau, ele știau că nu-i lucru curat. RETEGANUL, P. IV 68. El pricepuse că beția aia d-atuncea nu fusese lucru curat. ISPIRESCU, L. 107. Bine că am scăpat de belea; că nici lucru curat n-a fost aici. CREANGĂ, P. 68.

CURÁT3 ~tă (~ți, ~te) 1) Care nu este murdar; care nu are pete. ◊ A scăpa cu obrazul ~ a ieși nepătat dintr-o situație dubioasă. 2) Care iubește curățenia. 3) fig. Căruia nu i se poate reproșa nimic; fără prihană; cinstit. 4) (despre cer) Care este senin. 5) (despre apă, pietre prețioase) Care este fără impurități; limpede; străveziu. 6) (despre aer) Care nu este viciat; proaspăt. 7) (despre glas) Care este sonor; cristalin. 8) Care nu este amestecat cu nimic; pur. Aur ~.Nu-i lucru ~ este ceva la mijloc; ceva nu este în ordine. /cf. lat. curare

CURÁT1 n.: A scrie (a trece sau a copia) pe ~ a scrie (a trece sau a copia) un text de pe ciornă într-o formă îngrijită. /cf. lat. curare

CURÁT2 adv. 1) Întru totul; exact; precis; întocmai; chiar. ~ vorba ceea: șezi binișor, nu-mi da pace. 2) Bine; cu măiestrie. A scrie ~. A spăla ~. 3) (construit cu verbul a spune) Pe înțeles; limpede; deslușit. /cf. lat. curare

curat a. 1. în opozițiune cu murdar: apă curată; 2. fig. nepătat: cu cuget curat; 3. natural: nu-i lucru curat; 4. sincer: vorbă curată; 5. fig. onest: sărac și curat. [Lat. COLATUS, străcurat, limpede]. ║ adv. 1. adevărat: te om avea curat ca pe o mamă CR.; 2. limpede: i-am spus curat că nu primesc.

curát, -ă adj. (d. lat. curatus, îngrijit, curat, acurat, saŭ d. côlatus, part. d. côlare, a strecura. V. cur 2). Pur, limpede: apă curată. Pur, neamestecat: aur curat. Senin, limpede: aer curat. Spălat, curățat: mînĭ, rufe, pahare curate. Fig. Nepătat, cast, nevinovat, neprihănit: cuget curat, dragoste curată. Curatu adevăr, puru adevăr. Sărac și curat, sărac și onest. Aicĭ nu e lucru curat, e ceva neonest, e vre-o uneltire la mijloc. Curat la inimă, cu inima curată, fără perfidie. A ĭeși basma curată, a scoate pe cineva basma curată, a ĭeși, a scoate nevinovat, necompromis (cam iron.). Maĭca Prea Curată, Maĭca Domnuluĭ. Adv. În mod curat, fără pată, fără murdărie: om curat îmbrăcat saŭ îmbrăcat curat, curte măturată curat. Adevărat, clar: ĭ-am spus curat că nu vreaŭ. Acest om e curat dracu, e chear dracu, e dracu gol. Curat că e dracu, adevărat că e dracu. Curat așa, chear așa. Pe curat, pe o hîrtie curată după ce aĭ redactat definitiv: a scrie. a transcrie o scrisoare pe curat.

CURÁ1, curez, vb. I. Tranz. (Rar) A îngriji, a trata un bolnav sau o boală. ♦ Refl. A se supune unui tratament medical, unei cure. – Din germ. kurieren.

CURÁ1, curez, vb. I. Tranz. (Rar) A îngriji, a trata un bolnav sau o boală. ♦ Refl. A se supune unui tratament medical, unei cure. – Din germ. kurieren.

CURÁ2, curez, vb. I. Tranz. (Reg.) A desface frunzele sau boabele de pe știuleții porumbului. – Lat. curare „a îngriji, a curăța”.

CURÁ2, curez, vb. I. Tranz. (Reg.) A desface frunzele sau boabele de pe știuleții porumbului. – Lat. curare „a îngriji, a curăța”.

CURĂȚÁ, cúrăț, vb. I. I. 1. Tranz. și refl. A face să dispară murdăria, a înlătura impuritățile de pe ceva sau de pe sine. ♦ Tranz. A îndepărta coaja, pielița de pe fructe, legume sau de pe ouă. 2. Tranz. și refl. A (se) vindeca de o boală (de piele). 3. Tranz. A îndepărta asperitățile, depunerile, materialele nefolositoare de pe o piesă, de pe un obiect, de pe un teren etc., în vederea recondiționării, îmbunătățirii aspectului său pentru unele operații tehnologice ulterioare. II. Fig. 1. Tranz. și refl. A (se) debarasa, a (se) salva, a (se) descotorisi (de ceva rău). 2. Refl. (În limbajul bisericesc) A se mântui, a se purifica. 3. Tranz. (Fam.) A omorî. ♦ Refl. A muri. 4. Tranz. și refl. A face să rămână sau a rămâne fără nici un ban. [Var.: (pop.) curățí vb. IV] – Din curat.

CURĂȚÍ vb. IV v. curăța.

CURĂȚÍ vb. IV v. curăța.

CURĂȚÍ vb. IV v. curăța.

cura4 v [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / Pzi pers 3: cu / E: ml curro] (Reg) A curge.

cura2 vt [At: EROTOCRIT, ap. DR. I, 50 / Pzi: ~rez / E: ger kurieren] (Rar) A trata un bolnav sau o boală Si: a curarisi (1).

cura1 [At: PSALT. HUR., ap. DA / Pzi: cur, curi, cură, (rar) curea / E: ml colo, -are, curo, -are] (Îrg) 1 vt (Fig) A curăța de păcate Cf a șterge. 2 vt A defrișa un teren. 3 vt A desface boabele de pe știuleții de porumb. 4 vt A desface foile știuletelui de porumb. 5 vt A curăța legume, fructe, ouă, nuiele etc. de coajă. 6 vt (Îe) A ~ ouă (roșii) cuiva A acorda cuiva atenție (de teamă sau din respect). 7 vt A vântura grâul. 8 vt A castra (un animal). 9 vt A distruge. 10 vt A câștiga (la jocuri) bani sau diferite obiecte pe care au mizat ceilalți jucători. 11 vr A se însănătoși. 12 vr A muri. 13 vr (D. vite) A elimina placenta. 14 vr A scăpa de ceva (sau de cineva). 15 vr (Îe) ~-m-aș de dracul cu tine De-aș scăpa de tine. 16 vr A se dezvinovăți. 17 vr A se scuza. corectată

curăța [At: COD. VOR. 143/11 / Pzi: curăț, (înv) esc / E: curat3] 1-2 vtr A înlătura murdăria, impuritățile de pe ceva sau de pe sine Si: a (se) mătura, a (se) peria, a (se) spăla, a (se) șterge. 3 vt A îndepărta coaja, pielița de pe fructe, legume, ouă etc. 4 vt A îndepărta asperitățile, depunerile, materialele nefolositoare de pe o piesă, obiect, teren etc. în vederea recondiționării, îmbunătățirii aspectului etc. 5 vt A depănușa. 6 vr (Fig; d. cer) A se însenina. 7 vt (Înv; îe) A-și ~ obrazul (sau obrazele) A se dezvinovăți. 8-9 vtr (Îvp) A (se) vindeca de o boală (de piele). 10 vt (Reg) A castra. 11 vr (Reg; d. mamifere) A lepăda placenta. 12 vt (Înv) A renunța. 13-14 vtr (Îvp; fig) A (se) salva de ceva rău. 15 vt (Fig; fam) A omorî. 16 vt (Pfm; fig) A înlătura (pe cineva din calea sa, dintr-o funcție etc.). 17-18 vtr (Fig; în limbajul bisericesc) A (se) purifica. 19-20 vtr (Fig; fam) A rămâne sau a face să rămână fără bani, fără avere. 21-22 vtr A (se) mântui. 23-24 vtr A (se) descotorosi (de ceva). 25-26 vtr (Înv) A (se) lămuri. 27 vr (Înv; îe) A se ~ pe altul A arunca vina pe altul. corectată

arată toate definițiile

Intrare: curat (adj.)
curat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curat
  • curatul
  • curatu‑
  • cura
  • curata
plural
  • curați
  • curații
  • curate
  • curatele
genitiv-dativ singular
  • curat
  • curatului
  • curate
  • curatei
plural
  • curați
  • curaților
  • curate
  • curatelor
vocativ singular
plural
Intrare: curat (adv.)
curat2 (adv.) adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • curat
  • cura
Intrare: cura (curge)
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cura
  • curare
  • curat
  • curatu‑
  • curând
  • curându‑
singular plural
  • cu
  • curați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cur
(să)
  • cur
  • curam
  • curai
  • curasem
a II-a (tu)
  • curi
(să)
  • curi
  • curai
  • curași
  • curaseși
a III-a (el, ea)
  • cu
(să)
  • cure
  • cura
  • cură
  • curase
plural I (noi)
  • curăm
(să)
  • curăm
  • curam
  • curarăm
  • curaserăm
  • curasem
a II-a (voi)
  • curați
(să)
  • curați
  • curați
  • curarăți
  • curaserăți
  • curaseți
a III-a (ei, ele)
  • cu
(să)
  • cure
  • curau
  • cura
  • curaseră
Intrare: cura (desface)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cura
  • curare
  • curat
  • curatu‑
  • curând
  • curându‑
singular plural
  • curea
  • curați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • curez
(să)
  • curez
  • curam
  • curai
  • curasem
a II-a (tu)
  • curezi
(să)
  • curezi
  • curai
  • curași
  • curaseși
a III-a (el, ea)
  • curea
(să)
  • cureze
  • cura
  • cură
  • curase
plural I (noi)
  • curăm
(să)
  • curăm
  • curam
  • curarăm
  • curaserăm
  • curasem
a II-a (voi)
  • curați
(să)
  • curați
  • curați
  • curarăți
  • curaserăți
  • curaseți
a III-a (ei, ele)
  • curea
(să)
  • cureze
  • curau
  • cura
  • curaseră
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cura
  • curare
  • curat
  • curatu‑
  • curând
  • curându‑
singular plural
  • cu
  • curați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cur
(să)
  • cur
  • curam
  • curai
  • curasem
a II-a (tu)
  • curi
(să)
  • curi
  • curai
  • curași
  • curaseși
a III-a (el, ea)
  • cu
(să)
  • cure
  • cura
  • cură
  • curase
plural I (noi)
  • curăm
(să)
  • curăm
  • curam
  • curarăm
  • curaserăm
  • curasem
a II-a (voi)
  • curați
(să)
  • curați
  • curați
  • curarăți
  • curaserăți
  • curaseți
a III-a (ei, ele)
  • cu
(să)
  • cure
  • curau
  • cura
  • curaseră
Intrare: cura (îngriji)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cura
  • curare
  • curat
  • curatu‑
  • curând
  • curându‑
singular plural
  • curea
  • curați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • curez
(să)
  • curez
  • curam
  • curai
  • curasem
a II-a (tu)
  • curezi
(să)
  • curezi
  • curai
  • curași
  • curaseși
a III-a (el, ea)
  • curea
(să)
  • cureze
  • cura
  • cură
  • curase
plural I (noi)
  • curăm
(să)
  • curăm
  • curam
  • curarăm
  • curaserăm
  • curasem
a II-a (voi)
  • curați
(să)
  • curați
  • curați
  • curarăți
  • curaserăți
  • curaseți
a III-a (ei, ele)
  • curea
(să)
  • cureze
  • curau
  • cura
  • curaseră
Intrare: curăța
verb (VT32)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • curăța
  • curățare
  • curățat
  • curățatu‑
  • curățând
  • curățându‑
singular plural
  • curăță
  • curățați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • curăț
(să)
  • curăț
  • curățam
  • curățai
  • curățasem
a II-a (tu)
  • cureți
(să)
  • cureți
  • curățai
  • curățași
  • curățaseși
a III-a (el, ea)
  • curăță
(să)
  • curețe
  • curăța
  • curăță
  • curățase
plural I (noi)
  • curățăm
(să)
  • curățăm
  • curățam
  • curățarăm
  • curățaserăm
  • curățasem
a II-a (voi)
  • curățați
(să)
  • curățați
  • curățați
  • curățarăți
  • curățaserăți
  • curățaseți
a III-a (ei, ele)
  • curăță
(să)
  • curețe
  • curățau
  • curăța
  • curățaseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • curăți
  • curățire
  • curățit
  • curățitu‑
  • curățind
  • curățindu‑
singular plural
  • curățește
  • curățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • curățesc
(să)
  • curățesc
  • curățeam
  • curății
  • curățisem
a II-a (tu)
  • curățești
(să)
  • curățești
  • curățeai
  • curățiși
  • curățiseși
a III-a (el, ea)
  • curățește
(să)
  • curățească
  • curățea
  • curăți
  • curățise
plural I (noi)
  • curățim
(să)
  • curățim
  • curățeam
  • curățirăm
  • curățiserăm
  • curățisem
a II-a (voi)
  • curățiți
(să)
  • curățiți
  • curățeați
  • curățirăți
  • curățiserăți
  • curățiseți
a III-a (ei, ele)
  • curățesc
(să)
  • curățească
  • curățeau
  • curăți
  • curățiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

curat (adj.)

  • 1. De pe care s-a scos murdăria, lipsit de murdărie, de praf, de pete etc.
    surse: DEX '09 DLRLC diminutive: curățel 3 exemple
    exemple
    • Își luă niște haine curate. ISPIRESCU, L. 16.
      surse: DLRLC
    • Nurorile... așezară baba într-un așternut curat. CREANGĂ, P. 13.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Mîncînd tot lucruri simple, dar sănătoase și curat gătite, e învederat că nu se cade ca el să ceară mai mult. ODOBESCU, S. III 39.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie (și) substantivat A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. expresie A ieși sau a scăpa cu fața curată (sau cu obrazul curat).
      surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A ieși (sau a scoate pe cineva) basma (sau batistă) curată.
      surse: DLRLC
    • 1.4. (Despre aer) Lipsit de impurități.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: proaspăt pur un exemplu
      exemple
      • Aerul curat al dimineții îi pătrunse în piept, ca o băutură răcoritoare. DUMITRIU, V. L. 71.
        surse: DLRLC
    • 1.5. (Despre o încăpere, o casă) Bine întreținut.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îngrijit întreținut (adj.) un exemplu
      exemple
      • Am intrat pe urmele mamei Anghelina în bucătăria curată. SADOVEANU, N. F. 23.
        surse: DLRLC
    • 1.6. (Despre vase) Din care se poate mânca sau bea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.7. (Despre ființe) Care iubește curățenia.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un copil curat.
        surse: DLRLC
  • 2. figurat Fără vină, decent, ireproșabil (ca ținută, comportare).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: decent ireproșabil 2 exemple
    exemple
    • Toate gîndurile lui se abătură asupra acestei vieți curate. VLAHUȚĂ, O. A. III 36.
      surse: DLRLC
    • Au de patrie, virtute nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată ca cristalul? EMINESCU, O. I. 150.
      surse: DLRLC
  • 3. figurat Lipsit de perfidie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cinstit leal sincer 3 exemple
    exemple
    • Aducea, cu veselia curată a chipului și a vorbei lui, nu știu ce aer proaspăt și sănătos. VLAHUȚĂ, O. A. 511.
      surse: DLRLC
    • Azi cînd a mea iubire e-atîtă de curată... Azi văd din a ta vorbă că nu mă înțelegi! EMINESCU, 0. I 233.
      surse: DLRLC
    • Mori, mîndră, să mor și eu.,. Și să ne facă o groapă, Să ne-ngroape totodată... C-a fost dragoste curată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 57.
      surse: DLRLC
  • 4. (Despre cer, văzduh) Fără nori.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: clar luminos senin (adj.) 3 exemple
    exemple
    • Prin văzduhul curat și care începuse să se umple de umbra albastră a serii, trecu o fluturare grăbită și statornică de aripi. DUMITRIU, B. F. 133.
      surse: DLRLC
    • Cerul era curat și luminos ca-n zorii zorilor; doar cîteva stele mari mai pîlpîiau, înfricoșate și mirate, gata parcă și ele să moară. REBREANU, R. XI 105.
      surse: DLRLC
    • Mai dulce steaua lucește-n miez de noapte, Și-n zori seninul pare mai vesel, mai curat. ALECSANDRI, P. I 125.
      surse: DLRLC
  • 5. Fără corpuri străine.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: neamestecat pur 3 exemple
    exemple
    • Ne-or dărui C-un colac De grîu curat. TEODORESCU, P. P. 16.
      surse: DLRLC
    • poetic Soarele-mpletea cu aur argintul lui curat din plete. GOGA, C. P. 11.
      surse: DLRLC
    • Grâu curat.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 6. figurat Despre voce, glas etc.:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: clar cristalin (adj.) limpede sonor 2 exemple
    exemple
    • Un glas așa de dulce și de curat... încît părintele Sosoi... la cea întîi notă zisă de Pisălog începea să plîngă ca un copil. CONTEMPORANUL, VI 197.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Vei binevoi a le învăța pe de rost, pentru ca să le poți cuvînta curat și pe înțeles. NEGRUZZI, S. I 8.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Cu ăștia o s-avem o dată și-o dată O răfuială! Și socoteala curată O s-o scriem cu altă cerneală! DEȘLIU, G. 10.
      surse: DLRLC
    • 7.1. expresie familiar Curată socoteală = lucru clar, indiscutabil.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • De-i lovi bărbatul cu lopățica... Se duce de-a tumba peste nouă mări și nouă țări... curată socoteală. ALECSANDRI, T. I 104.
        surse: DLRLC
    • 7.2. expresie familiar Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, în mod categoric.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Vorbă curată! nici un al doilea Nimrod, vînătorul biblic, nici un al doilea sfînt Hubert, vînătorul minunat al creștinilor, eu unul n-am să mă fac. ODOBESCU, S. III 13.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Soare luminat, Spune-mi tu curat Și adevărat: Văzut-ai ori ba... Fată ca a mea? RETEGANUL, P. IV 3.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Atunci curat îți spun că nu mai ai ce căuta la casa mea. CREANGĂ, P. 193.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Iar tu de omor Să nu le spui lor. Să le spui curat Că m-am însurat Cu-o mîndră crăiasă, A lumii mireasă. ALECSANDRI, P. P. 21.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Mi-a vîndut o sticlă proastă drept un diamant curat. ALEXANDRESCU, P. 179.
      surse: DLRLC
    • figurat Mi se părea, voinic, stufos și încărcat de ani, cum era, o minune curată. GALACTION, O. I 208.
      surse: DLRLC
    • figurat Eu ți-am spus curatul adevăr. ISPIRESCU, L. 42.
      surse: DLRLC
  • 9. în superstiții Asupra căruia nu apasă un blestem sau o vrajă; care nu este sub influența diavolului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Ori casa asta nu-i curată, ori s-a cutremurat pămîntul. CREANGĂ, P. 302.
      surse: DLRLC
    • 9.1. expresie Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Mașinca simți că nu e lucru curat, își cunoștea fratele prea bine, pentru ca să nu-i priceapă mișcările, chiar din depărtare. BASSARABESCU, V. 22.
        surse: DLRLC
      • Păsările îi cunoșteau, ele știau că nu-i lucru curat. RETEGANUL, P. IV 68.
        surse: DLRLC
      • El pricepuse că beția aia d-atuncea nu fusese lucru curat. ISPIRESCU, L. 107.
        surse: DLRLC
      • Bine că am scăpat de belea; că nici lucru curat n-a fost aici. CREANGĂ, P. 68.
        surse: DLRLC

etimologie:

curat (adv.)

etimologie:

  • surse: DEX '09

cura (desface)

  • 1. regional A desface frunzele sau boabele de pe știuleții porumbului.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: desface un exemplu
    exemple
    • Își adunau în beciurile culelor pe țărancele de pe moșii la clacă... să toarcă, să depene ori să cure porumbul. MACEDONSKI, O. III 134.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină curare „a îngriji, a curăța”.
    surse: DEX '09

cura (îngriji)

  • 1. rar A îngriji, a trata un bolnav sau o boală.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: trata îngriji
    • 1.1. reflexiv A se supune unui tratament medical, unei cure.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

curăța curăți

  • 1. tranzitiv reflexiv A face să dispară murdăria, a înlătura impuritățile de pe ceva sau de pe sine.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: murdări mânji 8 exemple
    exemple
    • După ce puse de spălă pe Prîslea și-l curăți, îl îmbrăcă. ISPIRESCU, L. 93.
      surse: DLRLC
    • Mogorogea, băiet grijuliu, își curăță ciubotele frumos și le pune la uscat pe vatră. CREANGĂ, A. 105.
      surse: DLRLC
    • Îndată am găsit caiete... negreală bună, nimic n-am uitat; întocmai ca bravul soldat care își perie uniforma, freacă bumbii, curăță armele. NEGRUZZI, S. I 7. S.I 7.
      surse: DLRLC
    • Eu de-aș ști c-ar mai veni, Drumul i l-aș curăți. ȘEZ. II 82.
      surse: DLRLC
    • Se apucă însuși cu mîna lui să le curețe [armele] de rugină. ISPIRESCU, L. 3.
      surse: DLRLC
    • Învățătorul este pentru un tînăr aceea ce este și grădinarul pentru pom, sau ca plugarul bun care curăță de mărăcini țarina sa. NEGRUZZI, S. I 8.
      surse: DLRLC
    • Hai să ne grăbim Ca să curățim Grădina de schinuri (= spini). ALECSANDRI, T. 655.
      surse: DLRLC
    • reflexiv figurat Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn s-a călăuzit de învățătura lui Lenin și Stalin asupra partidului de tip nou, ca și de măreața experiență istorică a P.C. (b) al U.R.S.S., care a confirmat în repetate rînduri justețea ideii că partidul se întărește curățindu-se de elementele oportuniste, străine și dușmănoase. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 459.
      surse: DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A îndepărta coaja, pielița de pe fructe, legume sau de pe ouă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Înfipse un cuțit într-o pară și o curăță cu răbdare minuțioasă. C. PETRESCU, Î. I 9.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) vindeca de o boală (de piele).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • I s-a curățat fața de eczemă.
      surse: DLRLC
    • Am o gîscă potcovită... Cu gura pahar clătește, Multe boale curățește (Fântâna). GOROVEI, C. 144.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A îndepărta asperitățile, depunerile, materialele nefolositoare de pe o piesă, de pe un obiect, de pe un teren etc., în vederea recondiționării, îmbunătățirii aspectului său pentru unele operații tehnologice ulterioare.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 4. figurat tranzitiv reflexiv A (se) debarasa, a (se) salva, a (se) descotorisi (de ceva rău).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: debarasa descotorosi salva 4 exemple
    exemple
    • Spune-mi ce voiești... că m-ai curățit de dușmanul meu. SBIERA, P. 87.
      surse: DLRLC
    • Aista e un leneș... și-l ducem la spînzurătoare ca să curățim satul de un trîndav. CREANGĂ, P. 330.
      surse: DLRLC
    • Sînt alți trîntori de care trebuie curățit stupul. NEGRUZZI, S. I 141.
      surse: DLRLC
    • Nu te teme împărate... ne curățim noi de el! ISPIRESCU, L. 327.
      surse: DLRLC
  • 5. figurat reflexiv (În limbajul bisericesc) A se mântui, a se purifica.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mântui purifica
  • exemple
    • Cum trageți un foc, vă curățim. CAMILAR, N. I 238.
      surse: DLRLC
    • Mai întîi, mă hotărîsem să te curăț. CARAGIALE, O. I 274.
      surse: DLRLC
  • 7. figurat tranzitiv reflexiv A face să rămână sau a rămâne fără nici un ban.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fura șterpeli 2 exemple
    exemple
    • De bani pe mine chiar m-a curățit. CONTEMPORANUL, II 731.
      surse: DLRLC
    • [Jianu] prinde la boieri De-i curăță de averi. ALECSANDRI, P. P. 159.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • curat
    surse: DEX '98 DEX '09