18 definiții pentru leal

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEÁL, -Ă, leali, -e, adj. Care își respectă cuvântul, care este fidel față de angajamentul luat; corect, cinstit; sincer, franc3. [Pr.: le-al] – Din it. leale.

leal, ~ă a [At: NEGULICI, 404 / P: le-al / Pl: ~i, ~e / E: it leale] 1 (D. oameni) Care își respectă cuvântul dat, angajamentul etc. Si: parolist. 2 Corect. 3 Onest. 4 Sincer. 5-6 (D. însușiri, manifestări, acțiuni etc. ale oamenilor) Care denotă sinceritate sau corectitudine.

LEÁL, -Ă, leali, -e, adj. Care își respectă cuvântul, care este fidel față de angajamentul luat; corect, cinstit; sincer, franc. [Pr.: le-al] – Din it. leale.

LEÁL, -Ă, leali, -e, adj. (Despre oameni) Care își respectă cuvîntul dat; corect, sincer, cinstit. Acei cari l-au cunoscut pierdeau un amic sincer, leal, îndatoritor, totdeauna vesel și voios. GHICA, S. 68. ◊ (Substantivat) Cîte o amestecătură bizară de bun și de rău, de leal și de perfid. BOLINTINEANU, O. 419. – Pronunțat: -le-al.

LEÁL, -Ă adj. Credincios cuvântului dat; sincer, cinstit. [Pron. le-al. / < it. leale].

LEÁL, -Ă adj. care își respectă cuvântul dat; sincer; cinstit, corect; fidel. (< it. leale)

LEÁL ~ă (~i, ~e) Care respectă fidel angajamentele luate; caracterizat prin onestitate și probitate; loial. [Sil. le-al] /<it. leale

*leál, -ă adj. (it. leale, d. lat. legalis, legal; fr. loyal). Onest și sincer: om, caracter leal. Adv. În mod leal. – Barb. loĭal.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

leal adj. m., pl. leali; f. leală, pl. leale

leál adj. m., pl. leáli; f. sg. leálă, pl. leále

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LEÁL adj. v. cinstit, credincios, devotat, fidel, neprefăcut, nestrămutat, sincer, statornic.

LEAL adj. cinstit, corect, incoruptibil, integru, necoruptibil, onest, (livr.) prob, (înv.) neademenit, nemitarnic, (fig.) curat, nepătat. (Funcționar ~; comportare ~.)

leal adj. v. CINSTIT. CREDINCIOS. DEVOTAT. FIDEL. NEPREFĂCUT. NESTRĂMUTAT. SINCER. STATORNIC.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

leál (leálă), adj. – Credincios, cinstit. It. leale. Este dubletul lui loial, adj. (leal), din fr. loyal, mai puțin folosit. – Der. lealitate (var. loialitate), s. f. (faptul de a fi loial), din it. lealtà, fr. loyauté.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LEAL, António Duarte Gomes (1848-1921), poet portughez. Versuri cu caracter satiric („Sfârșitul unei lumi”), evoluând spre romantism („Luminile Sudului”) și simbolism („Foamea lui Camōes”).

Intrare: leal
leal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leal
  • lealul
  • lealu‑
  • lea
  • leala
plural
  • leali
  • lealii
  • leale
  • lealele
genitiv-dativ singular
  • leal
  • lealului
  • leale
  • lealei
plural
  • leali
  • lealilor
  • leale
  • lealelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

leal, leaadjectiv

  • 1. Care își respectă cuvântul, care este fidel față de angajamentul luat; franc. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Acei cari l-au cunoscut pierdeau un amic sincer, leal, îndatoritor, totdeauna vesel și voios. GHICA, S. 68. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Cîte o amestecătură bizară de bun și de rău, de leal și de perfid. BOLINTINEANU, O. 419. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.