14 definiții pentru purifica


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PURIFICÁ, purífic, vb. I. Tranz. A face să fie pur, curat, neamestecat, limpede prin îndepărtarea corpurilor, a substanțelor sau a elementelor străine; a curăța. ♦ (Tehn.) A epura. ♦ Refl. și tranz. Fig. A deveni sau a face să devină pur din punct de vedere moral. – Din fr. purifier, lat. purificare.

PURIFICÁ, purífic, vb. I. Tranz. A face să fie pur, curat, neamestecat, limpede prin îndepărtarea corpurilor, a substanțelor sau a elementelor străine; a curăța. ♦ (Tehn.) A epura. ♦ Refl. și tranz. Fig. A deveni sau a face să devină pur din punct de vedere moral. – Din fr. purifier, lat. purificare.

PURIFICÁ, purifíc, vb. I. Tranz. A face să fie pur, îndepărtînd corpurile sau substanțele străine; a curăța. (Refl.) Vaporii sînt din nou alungați în alte cazane, se condensează, se aleg, se amestecă și se purifică. C. PETRESCU, A. 465. ◊ Fig. Se întorcea cu plămînii purificați de balsamul rășinei. C. PETRESCU, Î. II 242. ♦ A elimina dintr-o limbă diferite cuvinte și expresii considerate, din anumite motive, ca necorespunzătoare aspectului pe care cineva vrea. să-l impună unei limbi. Acest curent [latinist], tot purificînd limba, tindea la desființarea ei. IBRĂILEANU, SP. CR. 88. ◊ Refl. A deveni mai pur din punct de vedere moral. Apostol Bologa trecu înainte... cu sufletul plin de încredere, împăcat și mulțumit, parcă s-ar fi purificat într-o baie de virtute. REBREANU, P. S. 89.

PURIFICÁ vb. I. tr. A face pur; a curăța. ♦ A elimina dintr-o limbă diferite elemente socotite străine. ♦ refl. A deveni mai pur din punct de vedere moral. [P.i. purífic. / < lat., it. purificare, cf. fr. purifier].

PURIFICÁ vb. I. tr. a îndepărta elemente străine, a face pur; a curăța. ◊ (tehn.) a epura. II. refl. a deveni pur, nevinovat, fără pată. (< fr. purifier, lat. purificare)

A PURIFICÁ purífic tranz. 1) (substanțe, materiale, medii etc.) A face să fie pur; a curăța de impurități. 2) A elibera de tot ce este inutil sau dăunător. 3) A face să se purifice. /<fr. purifier, lat. purificare

A SE PURIFICÁ mă purífic intranz. (despre persoane) A deveni (mai) curat moralicește. /<fr. purifier, lat. purificare

purificà v. a (se) face pur: a purifica aerul; fig. a purifica moravurile.

*purífic, a v. tr. (lat. puri-fico, -ficáre, d. purus, pur, și facere, a face. V. edi- și modi-fic). Curăț, fac pur: a purifica apa, aeru, (fig.) societatea de rele obiceĭurĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

purificá (a ~) vb., ind. prez. 3 purífică

purificá vb., ind. prez. 1 sg. purífic, 3 sg. și pl. purífică

purifica (ind. prez. 3 sg. și pl. purifică)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PURIFICÁ vb. 1. v. epura. 2. v. limpezi. 3. (TEHN.) a curăța, (înv.) a lămuri. (A ~ un metal.) 4. v. împrospăta. 5. v. mântui.

PURIFICA vb. 1. (TEHN.) a epura. (A ~ apa.) 2. a (se) limpezi. (Lichidul s-a ~.) 3. (TEHN.) a curăța, (înv.) a lămuri. (A ~ un metal.) 4. a împrospăta, a primeni, a ventila. (A ~ aerul dintr-o încăpere.) 5. (BIS.) a (se) izbăvi, a (se) mîntui, a (se) răscumpăra, a (se) salva, (înv.) a (se) scoate, a (se) scumpăra, a (se) scura, a (se) spăsi, (fig.) a (se) curăța, a (se) spăla. (S-a ~ de păcate.)

A purifica ≠ a polua, a vicia

Intrare: purifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • purifica
  • purificare
  • purificat
  • purificatu‑
  • purificând
  • purificându‑
singular plural
  • purifică
  • purificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • purific
(să)
  • purific
  • purificam
  • purificai
  • purificasem
a II-a (tu)
  • purifici
(să)
  • purifici
  • purificai
  • purificași
  • purificaseși
a III-a (el, ea)
  • purifică
(să)
  • purifice
  • purifica
  • purifică
  • purificase
plural I (noi)
  • purificăm
(să)
  • purificăm
  • purificam
  • purificarăm
  • purificaserăm
  • purificasem
a II-a (voi)
  • purificați
(să)
  • purificați
  • purificați
  • purificarăți
  • purificaserăți
  • purificaseți
a III-a (ei, ele)
  • purifică
(să)
  • purifice
  • purificau
  • purifica
  • purificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)