16 definiții pentru sincer sencer sențer


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SÍNCER, -Ă, sinceri, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care exprimă întocmai ceea ce gândește, care acționează fără prefăcătorie sau gânduri ascunse; franc, leal, loial; cinstit, deschis. ♦ (Despre sentimente, acțiuni, manifestări ale oamenilor) Care reflectă sau dovedește sinceritate (1). 2. Conform cu anumite legi, cu anumite principii; corect. 3. (Rar; despre culori) Curat, pur. – Din fr. sincère, lat. sincerus.

SÍNCER, -Ă, sinceri, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care exprimă întocmai ceea ce gândește, care acționează fără prefăcătorie sau gânduri ascunse; franc, leal, loial; cinstit, deschis. ♦ (Despre sentimente, acțiuni, manifestări ale oamenilor) Care reflectă sau dovedește sinceritate (1). 2. Conform cu anumite legi, cu anumite principii; corect. 3. (Rar; despre culori) Curat, pur. – Din fr. sincère, lat. sincerus.

sincer, ~ă [At: PLEȘOIANU, T. I, 94/11 / V: (înv) sen~, sențer / Pl: ~i, ~e / E: fr sincère, it sincere] 1-2 a, av (Care exprimă) cu franchețe (ceea ce simte și gândește) Si: cinstit2 (2), deschis2 (24), (liv) franc3 (2), leal, loial, (înv) nefățărit, neprefăcut, prost, simplu (32) Vz adevărat, fățiș. 3 a (D. sentimente, acțiuni, manifestări etc. ale oamenilor) Care dovedește lipsă de ipocrizie Si: deschis2 (25), (liv) franc3 (3), leal, loial, (înv) nefățărit, neprefăcut, neted (2), prost, real2 (2), simplu (34) Vz adevărat, fățiș, verde. 4 a Conform cu anumite legi, cu anumite principii Si: corect (1). 5 a (Rar; d. culori) Intens. 6 a(Rar; d. culori) Pur.

SÍNCER, -Ă, sinceri, -e, adj. (Despre oameni și despre manifestările lor) Fără sentimente prefăcute sau gînduri ascunse; deschis, franc, cinstit. Dimitrie îl plînse... pe acest puternic protector și sincer prieten. IORGA, L. I 334. Cum a intrat el în viață? Cît amor de drept și bine, Cîtă sinceră frăție adusese el cu sine? EMINESCU, O. I 53. Îl primiră cu... ospeție sinceră. NEGRUZZI, S. I 111. ◊ (Adverbial) M-am bucurat sincer cînd am văzut în ziare numirea. C. PETRESCU, C. V. 105. Cîntăreții vor cînta mai sincer acolo. REBREANU, R. I 83.

SÍNCER, -Ă adj. Neprefăcut, care se exprimă cinstit. ♦ Adevărat; deschis, făcut pe față. [Cf. fr. sincère, it. sincero < lat. sincerus – fără pată].

SÍNCER, -Ă adj. neprefăcut, cinstit; adevărat; deschis. (< fr. sincère, lat. sincerus)

SÍNCER ~ă (~i, ~e) (despre persoane) Care nu tăinuiește nimic; dispus să-și exprime gândurile fără a le ascunde; neprefăcut; deschis. /<fr. sincere, it. sincero, lat. sincerus

sincer a. 1. care nu caută a minți sau înșela; 2. liber de orice prefacere: convingere sinceră.

*sincér, -ă adj. (lat. sincérus). Neprefăcut, nemincinos: omu puternic la suflet e sincer. Exprimat fără mincĭună: convingerĭ, regrete sincere. Adv. Cu sinceritate. – Fals síncer. V. ipocrit.

sențer[1], a vz sincer corectată

  1. În original, accentuat incorect: sențer. O confirmă definiția principală și analogia cu celelalte variante ale cuvântului principal — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

síncer adj. m., pl. sínceri; f. sínceră, pl. síncere

síncer adj. m., pl. sínceri; f. sg. sínceră, pl. síncere


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SÍNCER adj., adv. 1. adj. adevărat, real. (Un sentiment de sinceră admirație.) 2. adj. cinstit, neprefăcut, (livr.) franc, leal, loial, (înv.) nefățărit, prost, (fig.) deschis. (O fire sinceră.) 3. adv. v. fățiș.

SINCER adj., adv. 1. adj. adevărat, real. (Un sentiment de ~ admirație.) 2. adj. cinstit, neprefăcut, (livr.) franc, leal, loial, (înv.) nefățărit, prost, (fig.) deschis. (O fire ~.) 3. adv. deschis, direct, fățiș, franc, (înv.) aievea, avedere, (fig.) neted, verde. (I-a spus ~ tot ce avea de spus.)

Sincer ≠ fățarnic, mincinos, nesincer, perfid, prefăcut


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

AUFRICHTIG ZU SEIN KANN ICH VERSPRECHEN, UNPARTEISCH ZU SEIN ABER NICHT (germ.) pot făgădui că voi fi sincer, nu însă și imparțial. – Goethe, „Maximen und Reflexionen”.

Intrare: sincer
sincer adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sincer
  • sincerul
  • sinceru‑
  • sinceră
  • sincera
plural
  • sinceri
  • sincerii
  • sincere
  • sincerele
genitiv-dativ singular
  • sincer
  • sincerului
  • sincere
  • sincerei
plural
  • sinceri
  • sincerilor
  • sincere
  • sincerelor
vocativ singular
plural
sencer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sențer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sincer sencer sențer

  • 1. (Despre oameni) Care exprimă întocmai ceea ce gândește, care acționează fără prefăcătorie sau gânduri ascunse.
    exemple
    • Dimitrie îl plînse... pe acest puternic protector și sincer prieten. IORGA, L. I 334.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre sentimente, acțiuni, manifestări ale oamenilor) Care reflectă sau dovedește sinceritate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: adevărat 4 exemple
      exemple
      • Cum a intrat el în viață? Cît amor de drept și bine, Cîtă sinceră frăție adusese el cu sine? EMINESCU, O. I 53.
        surse: DLRLC
      • Îl primiră cu... ospeție sinceră. NEGRUZZI, S. I 111.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial M-am bucurat sincer cînd am văzut în ziare numirea. C. PETRESCU, C. V. 105.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Cîntăreții vor cînta mai sincer acolo. REBREANU, R. I 83.
        surse: DLRLC
  • 2. Conform cu anumite legi, cu anumite principii.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: corect
  • 3. rar Despre culori:
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: curat (adj.) pur (adj.)

etimologie: