11 intrări

85 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cat sn [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~úri / E: tc kat] 1 Etaj. 2 (Îs) ~ul de jos Parter. 3 (În scrierea chirilică) Șir de litere aflate deasupra rândului sau a cuvântului de care aparțin. 4 (Mrn) Etaj între cele două punți ale unei nave.

CAT, caturi, s. n. Etaj, nivel. ◊ Catul de jos = parterul. – Din tc. kat.

CAT, caturi, s. n. Etaj, nivel. ◊ Catul de jos = parterul. – Din tc. kat.

CAT, caturi, s. n. 1. Parte a unei clădiri cuprinzînd încăperile sau apartamentele situate pe același plan orizontal. V. etaj. Trecură pe străzile cu case scunde, cu un singur cat. DUMITRIU, B. F. 89. Uneori caturile se dărîmă brusc și-nainte de vreme. SADOVEANU, V. F. 110. Ai niște palaturi Cu cîte patru caturi. TEODORESCU, P. P. 132. Catul de jos = parter. Catul de jos al caselor abia avea, pe ici pe colea, cîte o crestătură pe unde să intre aerul în beciurile-i boltite. ODOBESCU, S. I 126. Catul de sus = (de obicei la clădirile compuse numai din două rînduri) parte a clădirii situată imediat deasupra parterului. Niște trepte de lemn duceau în catul de sus. EMINESCU, N. 37. 2. (În scrierea chirilică) Șir de litere așternute deasupra rîndurilor de care țin și pe care le completează. Hrisoavele scrise în slove cu trei caturi. MACEDONSKI, O. III 119.

CAT, caturi, s. n. Etaj. ◊ Catul de jos = parterul. – Tc. kat.

CAT ~uri n. Totalitate a încăperilor de pe același planșeu al unei clădiri; nivel; etaj. Bloc cu trei ~uri.~ul de jos parter. /<turc. kat

cat n. 1. rând de case, etaj: casă cu trei caturi; 2. se zicea de slovele încălecate unele peste altele (cu cari se redactau vechile anaforale): scrisoare cu caturi. [Turc. KAT].

1) cat n., pl. urĭ (turc. bg. sîrb. kat). Munt. Rînd de casă, etaj. Scriere cu caturĭ, saŭ cu ceardacurĭ, cu litere una peste alta, cum era cirilica veche.

căutá [At: CORESI, ap. C P 4-5 / P: că-u~ / V: căotá, căltá, captá, cătá, cotá / Pzi: cáut / E: ml *cautare] 1 vi (Cu pp. „de”) A se interesa. 2 vi A se ocupa (de sau cu ceva). 3 vi A se preocupa. 4 vi A avea mereu gândul la ceva. 5-6 vt (Îe) A-și ~ treaba (sau de treabă) A-și vedea de treburile sale (fară a se interesa de ale altora). 7-8 vt (Îe) A-și ~ calea (sau de cale, de drum, de ducă) A se ocupa numai de drumul său (fără a se interesa de altceva). 9 vt (Îae) A-și continua drumul. 10 vt (Îae) A pleca. 11 vi (Îe; nob) A-și ~ de seamă A-și vedea de drum. 12 vi (Îe) A-și ~ de sănătate A se trata. 13-14 vi (Îe) A-și ~ de obiele A-și vedea de interese (descurcându-se fără ajutor). 15 vi (Îe) A-și ~ de suflet A fi cu gândul la cele recomandate de biserică pentru viața sufletească. 16 vt (Îe) A ~ unui mort de suflet A face cele recomandate de credința religioasă pentru mântuirea sufletului mortului. 17 vi (Îe) A-i ~ cuiva de dreptate A se interesa de cauza cuiva, ajutându-l să i se facă dreptate. 18 vi A se îngriji de ceva. 19 vt A îngriji pe cineva. 20 vi A purta grijă cuiva. 21 vt (Spc) A îngriji un bolnav. 22 vt (Înv; d. medici) A face unui bolnav vizita medicală. 23 vt (Înv; d. medici) A trata. 24 vi (Îe; gmț) Du-te și te ~ Ai nevoie de medic. 25 vt (Spc; d. deocheați) A descânta. 26 vt (D. copii mici, pui) A supraveghea. 27 vt (D. vite) A păzi. 28 vt (D. străini) A primi cu ospitalitate. 29 vt (D. călători) A adăposti. 30 vt (D. moșii) A îngriji cu atenție. 31 vt (Pex) A administra. 32 vi (Construit cu conjunctivul sau imperativul) A fi atent. 33 vi A băga de seamă. 34 vt A vrea cu tot dinadinsul. 35 vt A-și da silința sau osteneala să... 36 vi A tinde. 37 vt A examina. 38 vt A observa. 39 vt A iscodi. 40 vt (Îe) A ~ pasăre de ou A examina, spre a vedea dacă are ou în ea. 41-42 vt (Îe) A ~ ouăle A examina ouăle, spre a vedea dacă sunt proaspete (sau au plod). 43 vt A studia o afacere. 44-45 vt (Jur; înv) A cerceta (11-12). 46 vti (Îe) A-și ~ (cu) judecata cu cineva A se răfui cu cineva la judecată. 47 vt (Îe) A ~ pe cineva cu legea (sau la judecată) A da pe cineva în judecată. 48 vr (Îe) A se ~ A-și căuta dreptatea. 49 vt (Șîe A ~ cu ochii) A îndrepta privirea spre ceva. 50 vi (Pex) A privi la ceva. 51 vr (Îe) A-și ~ în ochi A se privi reciproc. 52 vi (Îe) A ~ la cineva cu ochi buni A privi cu bunăvoință, cu dragoste pe cineva. 53 vi (Îe) A ~ rău (sau nu bine) cuiva A se uita urât, cu dușmănie la cineva. 54 vi (Îe) A ~ în coarnele cuiva (sau a-i ~ cuiva în coarne) A asculta cu supunere pe cineva, fucându-i toate voile. 55 vi (Îe) A ~ la mâna altuia A aștepta să-i dea alții ce-i trebuie. 56 vt A ținti (cu pușca). 57 vi (împreună cu adverbe sau adjective predicative) A avea înfățișarea... 58 vi (Îe) Caută a... Are înfățișarea, expresia, ca și când ar fi... 59 vi (Îe) Caută a băț Dorește bătaie. 60 vi (Fig) A fi îndreptat cu fața spre (ca și cum ar privi într-acolo). 61 vi (Pan; înv; d. obiecte) A fi situat (sau așezat) spre... 62 vi A se îndrepta într-o direcție. 63 vt A avea legătură cu... 64 vi (Înv) A se referi (la ceva). 65 vt A lua în considerare. 66 vi A ține seamă de... 67 vi A se lua după... 68 vi A se lăsa influențat de... 69 vt (Adesea îoc „a găsi”, „a pierde”) A încerca să găsești pe cineva (sau ceva) pierdut Si: (înv) a cerca (22), a cerceta (9). 70 vt (D. vânători) A umbla singuri (sau cu câinii) după vânat. 71 vt (Îe) A ~ ziua de ieri A căuta inutil ceva ce nu se mai poate găsi. 72 vt (Îe) A ~ ceva cu lumânarea A urmări cu tot dinadinsul. 73 vti (Îe) A ~ (cuiva) ceartă (nob de ceartă sau pricină vrajbă) cu lumânarea A urmări motiv de ceartă. 74 vt (Îe) A ~ (cuiva) nod în papură A se strădui să găsească vinovat pe cel fără vină, să-i găsească cusururi pe care nu le are, ca să-l poată certa, pedepsi. 75 vi (Îe) A ~ cu gândul A încerca să-ți aduci aminte. 76 vt (C. este omul și îmbrăcămintea lui) A percheziționa. 77 vi (Îe) A-i ~ (cuiva) prin cap A vedea dacă nu are păduchi (sau lindini). 78 vt (Îae) A bate. 79 vt (Îe) A-l ~ (pe cineva) de lindină A-i căuta cuiva ceartă. 80 vt (Cu determinare locală, cu complementul „ce”, în interogații și negații; îs) Ce cauți acolo? sau N-ai ce ~ acolo! A nu avea dreptul să faci ceva. 81 vt (Îas) A nu avea nici un interes să... 82 vi (Spc; cu determinarea „în palmă”, „în cărți”, „în bobi” etc.; complementul este „soarta”, „viitorul”) A ghici din palmă, din cărți, din bobi etc. trecutul și viitorul cuiva. 83 vt A încerca să procuri ceva, a te strădui să ajungi în posesia unui lucru. 84 vr (D. un lucru de preț) A avea succes. 85 vr (D. o marfa) A se vinde. 86 vt (Înv; d. impozite) A încasa. 87 vr (D. oameni) A se vizita. 88 vt (Nob) A cere. 89 vim (Urmat de infinitiv sau de conjunctiv) A fi în interesul cuiva Si: a trebui. 90 vim A fi obligatoriu să... 91 vt (Impersonal) A-i veni vremea să...

cât, ~ă [At: COD. VOR. 123/10 / V: (înv) căt, că / Pl: câți, ~e, (55-56) ~uri / E: ml quotus, cata] 1 c În timpul în care... 2 c Atâta timp... 3 c Până când... 4 c (Reg; îlc) ~ ce îndată ce. 5 c (Îe) ~ ai bate din (sau în) palme sau ~ te-ai șterge (sau freca) la ochi, ~ ai clipi din ochi, (înv) ~ clipeala ochiului, ~ ai scăpăra din(tr-un) amnar, ~ ai zice pis, ~ cioara în par, ~ trece cioara peste gard, ~ ai potcovi puricele Foarte repede. 6 c (Îal) Imediat. 7 c (Reg; îlc) Numai ~ Doar. 8 c (Îal) În măsura în care. 9 c (Adesea în corelație cu „atât”; îe) Cu ~ Pe măsură ce. 10 c (Adesea în corelație cu „atât”; îe) Pe (sau după) ~ După cum. 11 c (Îae) Precum. 12 c (Îae) În măsura în care. 13 c (Îe) ~ se poate de sau ~ de sau ~ mai Foarte. 14 c (Îe) A țipa (sau a striga) ~ îl ține gura A striga cât se poate mai tare. 15 c (Îvp) Încât. 16 c Deși. 17 c Oricât. 18 c Introduce propoziții completive directe Am plătit cât nu face. 19 c Ci. 20 c Mai ales. 21 c (În corelație cu sine însuși) Când... când... 22 c (În corelație cu sine însuși) Și... și... 23 pp Precum. 24 pp (Îlpp) ~ despre (sau pentru) În ce privește. 25 av În ce măsură. 26 av În ce durată de timp. 27 av (Corelativ; îe) Atât ~ în același grad, în aceeași măsură ca și... 28 av (Corelativ; îe) Atât..., ~ și... 29 av (Îae) Nu numai... ci și... 30 av (Corelativ; îe) Cu ~..., cu atât Pe măsură ce..., tot mai mult. 31 av (Îe) ~ colo Departe. 32 av (Îe) ~ de colo De departe. 33 av (Îae) În mod clar. 34 av (Pop; îe) ~ colea Aproape. 35 av (Îe) ~ de ~ Măcar. 36 av (Îae) Puțin de tot. 37 av(Îcn; îae) Deloc. 38 av (Îe) ~ (e) lumea (și pământul) Totdeauna. 39 av (Îcn; îae) Niciodată. 40 (Cu) ce preț? 41 În ce număr? 42 În ce cantitate? 43 Ce durată de timp? 44 (Îe) ~ e ceasul? Ce oră este (acum)? 45 (Îe) În ~e (ale lunii) suntem azi? La ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? 46 (Îe) Pe ~ te prinzi? Pe ce pui pariu? 47-48 pnh, anh Tot ce, toate care, (lpl) cei care. 49 anh (Îe) ~ă frunză, ~ă iarbă sau ~ă frunză și iarbă Într-o cantitate foarte mare. 50 anh (Îae) O mulțime nenumărată. 51 pnh (Îe) ~ e-n lună și-n soare (sau și-n stele), ori ~e și mai câte Tot felul de lucruri. 52 anh (Îae) Tot ce se poate închipui. 53 pnh (Îe) ~ă mai (Foarte) mare. 54 anh (Înv; îe) Câți..., toți..., cât..., toate... Nenumărate și felurite. 55 sn (Mat) Număr rezultat dintr-o împărțire. 56 sn (Mat) Raport care există între două numere sau două mărimi.[1] corectată

  1. pi Ladislau Strifler

câț2 i [At: RĂDULESCU-CODIN, Î. 334 / E: fo cf scârț] (Mai ales repetat) Sunet care imită scârțâitul plugului în timpul aratului.

câț1 [At: H X, 498 / V: ~i, caț / E: fo] 1 i Strigăt cu care se gonește pisica Si: zât. 2 sn (Olt; îc) ~-mâț (sau ~ii-mâții) Datina colindatului la Joia-Mare.

CĂTÁ vb. I v. căuta.

CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după... ◊ Expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte. A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnească privirile cuiva. ♦ Intranz. A cerceta, a scotoci, a cotrobăi. ♦ A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva. 2. A încerca să obțină ceva, a urmări ceva. ♦ Refl. (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa, a se ocupa de... ◊ Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă. 2. Intranz. și tranz. A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de... ◊ Refl. Se caută la doctor. ♦ A băga de seamă, a fi atent. 3. Tranz. A-și da silința, a se strădui să... 4. Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. III. 1. Intranz. A se uita, a privi, a urmări cu ochii. ◊ Expr. (Fam.) A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ♦ Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... 2. Tranz. A cerceta, a examina. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de... 4. Intranz. și tranz. Fig. A lua în considerație, a se lua după... Nu căuta că-s mic. 5. Intranz. (În superstiții) A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: că-u-.Var.: (pop.) cătá vb. I] – Lat. *cautare.

CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după... ◊ Expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte. A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnească privirile cuiva. ♦ Intranz. A cerceta, a scotoci, a cotrobăi. ♦ A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva. 2. A încerca să obțină ceva, a urmări ceva. ♦ Refl. (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa, a se ocupa de... ◊ Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă. 2. Intranz. și tranz. A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de... ◊ Refl. Se caută la doctor. ♦ A băga de seamă, a fi atent. 3. Tranz. A-și da silința, a se strădui să... 4. Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. III. 1. Intranz. A se uita, a privi, a urmări cu ochii. ◊ Expr. (Fam.) A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ♦ Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... 2. Tranz. A cerceta, a examina. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de... 4. Intranz. și tranz. Fig. A lua în considerație, a se lua după... Nu căuta că-s mic. 5. Intranz. (În superstiții) A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: că-u-.Var.: (pop.) cătá vb. I] – Lat. *cautare.

CÂT, -Ă, conj., prep., adv., (IV) câți, -te, pron. (V) câturi, s. n. I. Conj. 1. (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos.Expr. (Reg.) Cât ce... = îndată ce... Cât ai bate din (sau în) palme sau cât te-ai șterge (sau freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar = foarte repede, într-o clipă, imediat. Numai cât = doar. 2. (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... Venea cât putea mai repede.Expr. (Adesea în corelație cu „atât”) Cu cât = pe măsură ce... Pe (sau după) cât = după cum..., precum, în măsura în care... Cât se poate (de...) sau (eliptic) cât de... sau cât mai... = foarte. A striga (sau a țipa etc.) cât îl ia (sau ține) gura = a striga, cât poate de tare. 3. (Înv. și pop.; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. Gemea cât îți era mai mare mila. 4. (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori. 5. (Introduce propoziții completive directe) Am plătit cât nu face. 6. (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. Nu era atât de strâmt, cât incomod. 7. (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... II. Prep. (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... Copacul era înalt cât casa.Expr. Cât despre... (sau pentru...) = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... III. Adv. 1. (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat! 2. (Corelativ, în expr.) Atât..., cât... = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... Atât..., cât și... = și..., și; nu numai..., ci (și)... Cu cât..., cu atât... = pe măsură ce..., tot mai mult... 3. (În expr.) Cât colo = departe. Cât de colo = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (Pop.) Cât colea = aproape. Cât de cât = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. Cât (e) lumea (și pământul) = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. IV. Pron. 1. Pron. interog. (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? ◊ Expr. Cât e ceasul? = ce oră este (acum)? În câte (ale lunii) e (azi)? = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? Pe cât te prinzi? = pe ce pui pariu? 2. Pron. nehot. (Adesea cu valoare de adj. nehot.) Tot ce, toate care; (la pl.) cei care. Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!Expr. Câtă frunză, câtă iarbă sau câtă frunză și iarbă, se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. Câtă mai = mare, coșcogea. V. S. n. (Mat.) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. – Lat. quantus (contaminat cu lat. quotus și cata).

CÂT, -Ă, conj., prep., adv., (IV) câți, -te, pron. (V) câturi, s. n. I. Conj. 1. (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos.Expr. (Reg.) Cât ce... = îndată ce... Cât ai bate din (sau în) palme sau cât te-ai șterge (sau freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar = foarte repede, într-o clipă, imediat. Numai cât = doar. 2. (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... Venea cât putea mai repede.Expr. (Adesea în corelație cu „atât”) Cu cât = pe măsură ce... Pe (sau după) cât = după cum..., precum, în măsura în care... Cât se poate (de...) sau (eliptic) cât de... sau cât mai... = foarte. A striga (sau a țipa etc.) cât îl ia (sau ține) gura = a striga, cât poate de tare. 3. (Înv. și pop.; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. Gemea cât îți era mai mare mila. 4. (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori. 5. (Introduce propoziții completive directe) Am plătit cât nu face. 6. (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. Nu era atât de strâmt, cât incomod. 7. (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... II. Prep. (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... Copacul era înalt cât casa.Expr. Cât despre... (sau pentru...) = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... III. Adv. 1. (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat! 2. (Corelativ, în expr.) Atât..., cât... = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... Atât..., cât și... = și..., și; nu numai..., ci (și)... Cu cât..., cu atât... = pe măsură ce..., tot mai mult... 3. (În expr.) Cât colo = departe. Cât de colo = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (Pop.) Cât colea = aproape. Cât de cât = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. Cât (e) lumea (și pământul) = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. IV. Pron. 1. Pron. interog. (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? ◊ Expr. Cât e ceasul? = ce oră este (acum)? În câte (ale lunii) e (azi)? = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? Pe cât te prinzi? = pe ce pui pariu? 2. Pron. nehot. (Adesea cu valoare de adj. nehot.) Tot ce, toate care; (la pl.) cei care. Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!Expr. Câtă frunză, câtă iarbă sau câtă frunză și iarbă, se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. Câtă mai = mare, coșcogea. V. S. n. (Mat.) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. – Lat. quantus (contaminat cu lat. quotus și cata).

CÂȚ interj. (Reg.) Strigăt cu care se gonește pisica. – Onomatopee. Cf. germ. Katze.

CÂȚ interj. Strigăt cu care se gonește pisica. – Onomatopee. Cf. germ. Katze.

CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. (Adesea în opoziție cu găsi) A încerca să găsești pe cineva sau ceva (pierdut, ascuns sau amestecat printre alte lucruri asemănătoare); a umbla după... Caut cartea în bibliotecă.Nu așteaptă să-i mai zică o dată, ci primi cu toată mulțumirea, ca unul ce aceea și căuta. ISPIRESCU, L. 8. Vînătorul n-are nevoie să umble pe jos, să caute vînatul ajutat de cîinele său. ODOBESCU, S. III 15. Săcuii se apucară a căuta prin păduri și prin strîmtori pe nobilii care umblau rătăcind. BĂLCESCU, O. II 258. ◊ (Cu privire la abstracte) Își caută prilej unul altuia de a se dondăni. ȘEZ. III 182. ◊ Expr. A căuta (cuiva) ceartă sau pricină (cu lumînarea) = a se sili să afle prilej de ceartă. Nemaiavînd ce pricină să le caute, rămîne pe gînduri. CREANGĂ, P. 265. Dumneata, moșule... cauți pricină, ziua-n amiaza mare, cu lumînarea. CREANGĂ, P. 82. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descoperi (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. Căută cu ochii și văzu pendula scumpă. DUMITRIU, N. 65. A căuta cu gîndul = a se sili sa-și aducă aminte. Veta: De la Iunion? (caută cu gîndul). CARAGIALE, O. I 69. A căuta privirile cuiva = a încerca să întîlnești privirile cuiva. A căuta vreme cu prilej v. prilej. A căuta ziua de ieri v. ieri. A căuta, (cuiva) nod în papură v. papură. A căuta pe dracul v. drac.Refl. Se căută apoi prin buzunare și află un taler, pierdut din ziua de ieri. RETEGANUL, P. I 72. Moș Drăgan, cum auzea, De pe Șalga jos sărea Și la brîu se căuta. TEODORESCU, P. P. 691. ♦ Intranz. (Cu o determinare locală) A cerceta, a scotoci. Ivan atunci... aprinde luminarea și începe a căuta prin casă în toate părțile, dar nu găsește pe nimene. CREANGĂ, P. 302. ♦ (Cu privire la persoane; uneori urmat de determinări locale) A se deplasa undeva pentru a găsi sau a întîlni pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva, a întreba de cineva. Să știi că mă cheamă Făt-Frumos și să mă cauți la mănăstirea-de-tămîie. CREANGĂ, P. 88. Sosind acasă, slugile îmi spuseră că polițmaistrul și... doctorul S. mă căutaseră. NEGRUZZI, S. I 54. 2. (Cu privire la obiecte concrete sau la noțiuni abstracte) A încerca să procuri, a tinde să obții, să dobîndești ceva, a avea ca scop, a urmări ceva, a umbla după ceva. A-și căuta dreptatea.C-un geamăt sfîșietor deschidea ochii, căutîndu-și salvarea în ochii plini de bunătate ai infirmierei. BART, E. 380. Du-te de caută nouă piei de bivol. ISPIRESCU, L. 27. Știința nouă... căutînd realizarea în omenire a dreptății și a frăției. BĂLCESCU,. O. II 9. ◊ (Mai ales în întrebări introduse prin «ce» și în unire cu o determinare locală) Mi-e teamă că are să mă întrebe ce caut eu între ei. SAHIA, N. 17. La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? Ce cauți la barbarul sub streșina-i de cetini? EMINESCU, O. I 91. ◊ Expr. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, rațiune să te afli sau să vii (undeva); n-ai dreptul sau permisiunea să mai vii (undeva); îți este interzis să o faci. Nu mai ai ce căuta la casa mea. CREANGĂ, P. 193. ♦ Refl. pas. (Despre o marfă sau un lucru de preț) A avea trecere, a se cere. Au ieșit cartofii noi; cei vechi nu se mai caută. II. 1. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. «de») A se interesa, a se ocupa de..., a nu se lăsa abătut de la..., a se îngriji de... Acum, dragă doamnă, du-te de-ți vezi copiii și caută de casă, cum se cuvine unei bune gospodine. NEGRUZZI, S. I 147. ◊ Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi) = a) a-și vedea (în mod conștiincios) de ocupațiile sale, fără a se amesteca în probleme ce nu-l privesc. De m-aș vedea scăpat... să-mi caut de nevoi și treburi. SADOVEANU, D. P. 122. Cuminte... ca totdeauna, îmi căutai de treabă. HOGAȘ, M. N. 13. Ipate acum nici de treabă nu-și mai căuta, nici mîncarea nu se prindea de dînsul. CREANGĂ, P. 166; b) (la imperativ) nu-ți face griji zadarnice / nu te amesteca în lucruri care nu te privesc / lasă-mă în pace / Ba mai bine-ți caută de nevoi și-ți ie tălpășița pînă nu vine neneaca ca să te deie de urechi afară. ALECSANDRI, T. I 38. Te poftesc, dă-mi pace și-ți caută de treaba dumitale. NEGRUZZI, S. I 84. A-și căuta de drum (sau de cale) = a) a porni în drumul lui, a pleca. Domnule, fă-mi plăcerea de a-ți căuta de drum. ALECSANDRI, T. 753. Se despart cu sănătate... și-și caută fiecare de cale. RETEGANUL, P. III 85; b) (la imperativ, familiar) cară-te! pleacă! A-și căuta de sănătate = a-și îngriji sănătatea, a se supune unui tratament medical. ◊ Tranz. În grădina cu multe straturi, neudată și necăutată de nimeni, născură din pietriș sterp, din arșița zilei și din uscăciunea nopții, flori cu frunze galbene. EMINESCU, N. 28. 2. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») A purta de grijă (unui bolnav)..., a se îngriji de..., a supraveghea, a păzi. Au căutat... de tată-său, cînd a fost bolnav. SBIERA, P. 1. Am s-o învăț eu cum trebuie să caute altă dată de bărbat! CREANGĂ, P. 126. ◊ Tranz. Înduioșată de soarta nenorocită a negresei, o căuta cu îngrijiri materne. BART, E. 376. A căutat-o la boală. CREANGĂ, P. 291. Din ora ce m-am îmbolnăvit, el n-a voit să se dezlipească de lîngă patul în care sufeream. Ah! mămucă, cu ce îngrijire m-a căutat! ALECSANDRI, T. I 341. Nani, nani, copilaș, Dragul mamei fecioraș! Că mama te-a legăna Și mama te-a căuta Ca pe-o floare drăgălașă. Ca pe-un îngerel în fașă. ALECSANDRI, P. P. 381. ◊ Refl. Se vede că omul cel din car e bolnav... și-l duceți la vro doftoroaie undeva, să se caute. CREANGĂ, P. 330. 3. Intranz. (Mai ales la imperativ) A fi atent, a băga de seamă, a urmări atent. Pe mine, căutați să nu mă smintiți: fata și ochii din cap! CREANGĂ, P. 266. 4. Tranz. (Construit cu o completivă directă) A vrea cu tot dinadinsul a-și da silința, osteneala, a se strădui să... Tată-său îl trimitea într-una să caute a se căpătui și el. ISPIRESCU, L. 33. Cînd vei ajunge și tu o dată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr. CREANGĂ, P. 223. La blînda ta mustrare... Eu caut a răspunde, nu știu ce să răspund. EMINESCU, O. I 91. 5. Tranz. impers. (Mai ales în forma căta) A trebui, a se cuveni, a fi necesar să... Cată să știm cum se mișcă și cu cine se adună, hatmane. SADOVEANU, Z. C. 112. Cată să le satisfacem curiozitatea. NEGRUZZI, S. I 109. De-ar fi apa pînă-n piept, La mîndra cată să trec. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15. III. 1. Intranz. A urmări cu ochii, a se uita, a privi. Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr, Altul caută în lume și în vreme adevăr. EMINESCU, O. I 130. Lențo... caută drept în ochii mei. ALECSANDRI, T. 1453. Să se așeze... de alăturea oștilor și de acolo să caute la război. BĂLCESCU, O. I 28. Lelița Mărie, Plină de trufie Cu a sale gene, Ochișori, sprîncene, Că de-i cauți în ochi Mori ca de deochi. ANT. LIT. POP. 310. ◊ Fig. Florile căutau în jos La pămîntul negricios. CASSIAN, în POEZ. N. 108. ◊ Expr. (Familiar) A căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ♦ Refl. A se privi, a se examina (în oglindă). Mă caut în păretele de oglinzi. EMINESCU, O. I 80. ♦ Intranz. A avea privirea sau uitătura într-un anumit fel. (Atestat în forma căta) Cată cam pieziș din fire. PANN, P. V. I 26. ♦ Intranz. Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... (Atestat în forma căta) Șase argați nu le da de cap [vitelor] pînă nu se potoleau de bunăvoie și nu cătau spre obor. DELAVRANCEA, S. 18. Soarele acum căta spre asfințit. BĂLCESCU, O. II 90. 2. Tranz. A cerceta, a examina. Căutară rața... peana-i era din aripa cea dreaptă picată. RETEGANUL, P. III 19. După ce le-au luat [ploștile], au început să le caute pe toate părțile și să se mire de lucrul cel rar și iscusit. SBIERA, P. 69. Măi băiete, ia să vedem, n-ai tu vrun semn la picior? Caută băietul, îl vede cu pecetea la picior. ȘEZ.I 6. ◊ Expr. A căuta o pasăre de ou = a o examina pipăind-o, pentru a-și da seama dacă are ou. Și cum i-o dau [pupăza] în mînă, javra dracului se face a o căuta de ou și-i dezleagă atunci frumușel ața de la picior. CREANGĂ, A. 57. ◊ Refl. pas. Calul de dar nu se caută în gură. NECRUZZI, S. I 249. 3. Intranz. (În legătură cu adverbe sau adjective predicative) A avea aspectul, înfățișarea... Caută mai voioasă, C-ai plecat spre-a dumitale casă. TEODORESCU, P. P. 165. ♦ A da aspectul sau înfățișarea de...; a exprima, a trăda o anumită stare sufletească. Ochii osteniți și părul nepieptănat... căutau a melancolie. DELAVRANCEA, la TDRG. ◊ Expr. (Rar) Caută a...= dorește ceva, tînjește după... (în forma căta) Adeseori Radu, cu ochii aiurit pironiți în deșert, parc-ar fi cătat a drum, rămînea... dus pe gînduri. VLAHUȚĂ, N. 12. 4. Intranz. Fig. A ține socoteală, a lua în considerație, a se lua după... M-aș năimi pînă ce-a cînta cucul, și ce se atinge de simbrie, eu caut mai mult la oameni și sînt îndestulat dac-oi avea ce mînca. SBIERA, P. 7. ◊ Tranz. (Urmat de o completivă directă) Nu căuta că-s mic, dar trebile care ți le-oi face eu nu le-a face altul, măcar să fie cu stea înfrunte. CREANGĂ, P. 152. Nu căuta că-s rușinos dinaintea oamenilor... îs tare cu duh cînd sînt singur. ALECSANDRI, T. I 54. 5. Intranz. (În superstiții, urmat de determinări introduse prin prep. «cu», «la» sau «în») A cerceta viitorul (din poziția stelelor, a bobilor etc.). A îmbiat pe la vraci și filozofi ca să le caute la stele și să le ghicească. ISPIRESCU, L. 1. Caută, maică, cu sita, Doar m-oi putea mărita. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446. În bobi nu se poate căuta decît cu grăunțe de păpușoi. ȘEZ. III 126. – Pronunțat: că-u- (și, regional, cău-ta). – Variantă: cătá, cat (BENIUC, V. 41, SADOVEANU, Z. C. 112, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 38), vb. I.

arată toate definițiile

Intrare: cat
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cat
  • catul
  • catu‑
plural
  • caturi
  • caturile
genitiv-dativ singular
  • cat
  • catului
plural
  • caturi
  • caturilor
vocativ singular
plural
Intrare: caț
caț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: căuta
  • silabație: că-u-ta
verb (VT45)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căuta
  • căutare
  • căutat
  • căutatu‑
  • căutând
  • căutându‑
singular plural
  • caută
  • căutați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • caut
(să)
  • caut
  • căutam
  • căutai
  • căutasem
a II-a (tu)
  • cauți
(să)
  • cauți
  • căutai
  • căutași
  • căutaseși
a III-a (el, ea)
  • caută
(să)
  • caute
  • căuta
  • căută
  • căutase
plural I (noi)
  • căutăm
(să)
  • căutăm
  • căutam
  • căutarăm
  • căutaserăm
  • căutasem
a II-a (voi)
  • căutați
(să)
  • căutați
  • căutați
  • căutarăți
  • căutaserăți
  • căutaseți
a III-a (ei, ele)
  • caută
(să)
  • caute
  • căutau
  • căuta
  • căutaseră
verb (VT43)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căta
  • cătare
  • cătat
  • cătatu‑
  • cătând
  • cătându‑
singular plural
  • ca
  • cătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cat
(să)
  • cat
  • cătam
  • cătai
  • cătasem
a II-a (tu)
  • cați
(să)
  • cați
  • cătai
  • cătași
  • cătaseși
a III-a (el, ea)
  • ca
(să)
  • cate
  • căta
  • cătă
  • cătase
plural I (noi)
  • cătăm
(să)
  • cătăm
  • cătam
  • cătarăm
  • cătaserăm
  • cătasem
a II-a (voi)
  • cătați
(să)
  • cătați
  • cătați
  • cătarăți
  • cătaserăți
  • cătaseți
a III-a (ei, ele)
  • ca
(să)
  • cate
  • cătau
  • căta
  • cătaseră
Intrare: cât (adv.)
cât3 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • cât
Intrare: cât (conj.)
cât5 (conj.) conjuncție
conjuncție (I11)
  • cât
Intrare: cât (prep.)
cât4 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • cât
Intrare: cât (pron.)
cât1 (pron.) pronume nehotărât
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P37)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • cât
  • câ
plural
  • câți
  • câte
genitiv-dativ singular
plural
  • câtora
  • câtor
  • câtora
  • câtor
Intrare: cât (s.n.)
cât2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cât
  • câtul
  • câtu‑
plural
  • câturi
  • câturile
genitiv-dativ singular
  • cât
  • câtului
plural
  • câturi
  • câturilor
vocativ singular
plural
Intrare: Câț
Câț nume propriu
nume propriu (I3)
  • Câț
Intrare: câț
câț interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • câț
Intrare: ori de câte ori
ori de câte ori locuțiune conjuncțională
compus
  • ori de câte ori
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cat

  • 1. Parte a unei clădiri cuprinzând încăperile sau apartamentele situate pe același plan orizontal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: etaj nivel (înălțime, stadiu) 3 exemple
    exemple
    • Trecură pe străzile cu case scunde, cu un singur cat. DUMITRIU, B. F. 89.
      surse: DLRLC
    • Uneori caturile se dărîmă brusc și-nainte de vreme. SADOVEANU, V. F. 110.
      surse: DLRLC
    • Ai niște palaturi Cu cîte patru caturi. TEODORESCU, P. P. 132.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Catul de jos = parterul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: parter un exemplu
      exemple
      • Catul de jos al caselor abia avea, pe ici pe colea, cîte o crestătură pe unde să intre aerul în beciurile-i boltite. ODOBESCU, S. I 126.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Catul de sus = (de obicei la clădirile compuse numai din două rânduri) parte a clădirii situată imediat deasupra parterului.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Niște trepte de lemn duceau în catul de sus. EMINESCU, N. 37.
        surse: DLRLC
  • 2. (În scrierea chirilică) Șir de litere așternute deasupra rândurilor de care țin și pe care le completează.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Hrisoavele scrise în slove cu trei caturi. MACEDONSKI, O. III 119.
      surse: DLRLC

etimologie:

căuta căta

  • 1. tranzitiv A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Caut cartea în bibliotecă.
      surse: DLRLC
    • Nu așteaptă să-i mai zică o dată, ci primi cu toată mulțumirea, ca unul ce aceea și căuta. ISPIRESCU, L. 8.
      surse: DLRLC
    • Vînătorul n-are nevoie să umble pe jos, să caute vînatul ajutat de cîinele său. ODOBESCU, S. III 15.
      surse: DLRLC
    • Săcuii se apucară a căuta prin păduri și prin strîmtori pe nobilii care umblau rătăcind. BĂLCESCU, O. II 258.
      surse: DLRLC
    • Își caută prilej unul altuia de a se dondăni. ȘEZ. III 182.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Se căută apoi prin buzunare și află un taler, pierdut din ziua de ieri. RETEGANUL, P. I 72.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Moș Drăgan, cum auzea, De pe Șalga jos sărea Și la brîu se căuta. TEODORESCU, P. P. 691.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Nemaiavînd ce pricină să le caute, rămîne pe gînduri. CREANGĂ, P. 265.
        surse: DLRLC
      • Dumneata, moșule... cauți pricină, ziua-namiaza mare, cu lumînare. CREANGĂ, P. 82.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu mai ai ce căuta la casa mea. CREANGĂ, P. 193.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Căută cu ochii și văzu pendula scumpă. DUMITRIU, N. 65.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Veta: De la Iunion? (caută cu gîndul). CARAGIALE, O. I 69.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnească privirile cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.6. expresie A căuta vreme cu prilej.
      surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A căuta ziua de ieri.
      surse: DLRLC
    • 1.8. expresie A căuta (cuiva) nod în papură.
      surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A căuta pe dracul.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Ivan atunci... aprinde lumînarea și începe a căuta prin casă în toate părțile, dar nu găsește pe nimene. CREANGĂ, P. 302.
        surse: DLRLC
    • 1.11. A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Să știi că mă cheamă Făt-Frumos și să mă cauți la mănăstirea-de-tămîie. CREANGĂ, P. 88.
        surse: DLRLC
      • Sosind acasă, slugile îmi spuseră că polițmaistrul și... doctorul S. mă căutaseră. NEGRUZZI, S. I 54.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A încerca să obțină ceva, a urmări ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: urmări 6 exemple
    exemple
    • A-și căuta dreptatea.
      surse: DLRLC
    • C-un geamăt sfîșietor deschidea ochii, căutîndu-și salvarea în ochii plini de bunătate ai infirmierei. BART, E. 380.
      surse: DLRLC
    • Du-te de caută nouă piei de bivol. ISPIRESCU, L. 27.
      surse: DLRLC
    • Știința nouă... căutînd realizarea în omenire a dreptății și a frăției. BĂLCESCU,. O. II 9.
      surse: DLRLC
    • Mi-e teamă că are să mă întrebe ce caut eu între ei. SAHIA, N. 17.
      surse: DLRLC
    • La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? Ce cauți la barbarul sub streșina-i de cetini? EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cere un exemplu
      exemple
      • Au ieșit cartofii noi; cei vechi nu se mai caută.
        surse: DLRLC
  • 3. intranzitiv A se interesa, a se ocupa de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: interesa 2 exemple
    exemple
    • Acum, dragă doamnă, du-te de-ți vezi copiii și caută de casă, cum se cuvine unei bune gospodine. NEGRUZZI, S. I 147.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv În grădina cu multe straturi, neudată și necăutată de nimeni, născură din pietriș sterp, din arșița zilei și din uscăciunea nopții, flori cu frunze galbene. EMINESCU, N. 28.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • De m-aș vedea scăpat... să-mi caut de nevoi și treburi. SADOVEANU, D. P. 122.
        surse: DLRLC
      • Cuminte... ca totdeauna, îmi căutai de treabă. HOGAȘ, M. N. 13.
        surse: DLRLC
      • Ipate acum nici de treabă nu-și mai căuta, nici mîncarea nu se prindea de dînsul. CREANGĂ, P. 166.
        surse: DLRLC
      • (la) imperativ Ba mai bine-ți caută de nevoi și-ți ie tălpășița pînă nu vine neneaca ca să te deie de urechi afară. ALECSANDRI, T. I 38.
        surse: DLRLC
      • (la) imperativ Te poftesc, dă-mi pace și-ți caută de treaba dumitale. NEGRUZZI, S. I 84.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A-și căuta de drum (sau de cale) = a porni în drumul lui.
      surse: DLRLC sinonime: pleca 2 exemple
      exemple
      • Domnule, fă-mi plăcerea de a-ți căuta de drum. ALECSANDRI, T. 753.
        surse: DLRLC
      • Se despart cu sănătate... și-și caută fiecare de cale. RETEGANUL, P. III 85.
        surse: DLRLC
    • 3.3. expresie (la) imperativ familiar A-și căuta de drum (sau de cale) = cară-te! pleacă!
      surse: DLRLC sinonime: pleca
    • 3.4. expresie A-și căuta de sănătate = a-și îngriji sănătatea, a se supune unui tratament medical.
      surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv tranzitiv A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: păzi supraveghea îngriji 8 exemple
    exemple
    • Au căutat... de tată-său, cînd a fost bolnav. SBIERA, P. 1.
      surse: DLRLC
    • Am s-o învăț eu cum trebuie să caute altă dată de bărbat! CREANGĂ, P. 126.
      surse: DLRLC
    • Înduioșată de soarta nenorocită a negresei, o căuta cu îngrijiri materne. BART, E. 376.
      surse: DLRLC
    • A căutat-o la boală. CREANGĂ, P. 291.
      surse: DLRLC
    • Din ora ce m-am îmbolnăvit, el n-a voit să se dezlipească de lîngă patul în care sufeream. Ah! mămucă, cu ce îngrijire m-a căutat! ALECSANDRI, T. I 341.
      surse: DLRLC
    • Nani, nani, copilaș, Dragul mamei fecioraș! Că mama te-a legăna Și mama te-a căuta Ca pe-o floare drăgălașă. Ca pe-un îngerel în fașă. ALECSANDRI, P. P. 381.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Se caută la doctor.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • reflexiv Se vede că omul cel din car e bolnav... și-l duceți la vro doftoroaie undeva, să se caute. CREANGĂ, P. 330.
      surse: DLRLC
    • 4.1. A băga de seamă, a fi atent.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pe mine, căutați să nu mă smintiți: fata și ochii din cap! CREANGĂ, P. 266.
        surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv A-și da silința, a se strădui să...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: strădui 3 exemple
    exemple
    • Tată-său îl trimitea într-una să caute a se căpătui și el. ISPIRESCU, L. 33.
      surse: DLRLC
    • Cînd vei ajunge și tu o dată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr. CREANGĂ, P. 223.
      surse: DLRLC
    • La blînda ta mustrare... Eu caut a răspunde, nu știu ce să răspund. EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
  • 6. tranzitiv impersonal A se cuveni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cuveni trebui 3 exemple
    exemple
    • Cată să știm cum se mișcă și cu cine se adună, hatmane. SADOVEANU, Z. C. 112.
      surse: DLRLC
    • Cată să le satisfacem curiozitatea. NEGRUZZI, S. I 109.
      surse: DLRLC
    • De-ar fi apa pînă-n piept, La mîndra cată să trec. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15.
      surse: DLRLC
  • 7. intranzitiv A se uita, a urmări cu ochii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: privi uita (privi) 5 exemple
    exemple
    • Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr, Altul caută în lume și în vreme adevăr. EMINESCU, O. I 130.
      surse: DLRLC
    • Lențo... caută drept în ochii mei. ALECSANDRI, T. 1453.
      surse: DLRLC
    • Să se așeze... de alăturea oștilor și de acolo să caute la război. BĂLCESCU, O. I 28.
      surse: DLRLC
    • Lelița Mărie, Plină de trufie Cu a sale gene, Ochișori, sprîncene, Că de-i cauți în ochi Mori ca de deochi. ANT. LIT. POP. 310.
      surse: DLRLC
    • figurat Florile căutau în jos La pămîntul negricios. CASSIAN, în POEZ. N. 108.
      surse: DLRLC
    • 7.1. expresie familiar A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răsfăța
    • 7.2. reflexiv A se privi, a se examina (în oglindă).
      surse: DLRLC sinonime: examina privi un exemplu
      exemple
      • Mă caut în păretele de oglinzi. EMINESCU, O. I 80.
        surse: DLRLC
    • 7.3. A avea privirea sau uitătura într-un anumit fel.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cată cam pieziș din fire. PANN, P. V. I 26.
        surse: DLRLC
    • 7.4. figurat A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Șase argați nu le da de cap [vitelor] pînă nu se potoleau de bunăvoie și nu cătau spre obor. DELAVRANCEA, S. 18.
        surse: DLRLC
      • Soarele acum căta spre asfințit. BĂLCESCU, O. II 90.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Căutară rața... peana-i era din aripa cea dreaptă picată. RETEGANUL, P. III 19.
      surse: DLRLC
    • După ce le-au luat [ploștile], au început să le caute pe toate părțile și să se mire de lucrul cel rar și iscusit. SBIERA, P. 69.
      surse: DLRLC
    • Măi băiete, ia să vedem, n-ai tu vrun semn la picior? Caută băietul, îl vede cu pecetea la picior. ȘEZ.I 6.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Calul de dar nu se caută în gură. NECRUZZI, S. I 249.
      surse: DLRLC
    • 8.1. expresie A căuta o pasăre de ou = a o examina pipăind-o, pentru a-și da seama dacă are ou.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Și cum i-o dau [pupăza] în mînă, javra dracului se face a o căuta de ou și-i dezleagă atunci frumușel ața de la picior. CREANGĂ, A. 57.
        surse: DLRLC
  • 9. intranzitiv A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Caută mai voioasă, C-ai plecat spre-a dumitale casă. TEODORESCU, P. P. 165.
      surse: DLRLC
    • 9.1. A exprima, a trăda o anumită stare sufletească.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ochii osteniți și părul nepieptănat... căutau a melancolie. DELAVRANCEA, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • 9.1.1. expresie rar Caută a... = dorește ceva, tînjește după...
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Adeseori Radu, cu ochii aiurit pironiți în deșert, parc-ar fi cătat a drum, rămînea... dus pe gînduri. VLAHUȚĂ, N. 12.
          surse: DLRLC
  • 10. intranzitiv tranzitiv figurat A lua în considerație, a se lua după...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • M-aș năimi pînă ce-a cînta cucul, și ce se atinge de simbrie, eu caut mai mult la oameni și sînt îndestulat dac-oi avea ce mînca. SBIERA, P. 7.
      surse: DLRLC
    • Nu căuta că-s mic, dar trebile care ți le-oi face eu nu le-a face altul, măcar să fie cu stea înfrunte. CREANGĂ, P. 152.
      surse: DLRLC
    • Nu căuta că-s rușinos dinaintea oamenilor... îs tare cu duh cînd sînt singur. ALECSANDRI, T. I 54.
      surse: DLRLC
  • 11. intranzitiv în superstiții A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • A îmbiat pe la vraci și filozofi ca să le caute la stele și să le ghicească. ISPIRESCU, L. 1.
      surse: DLRLC
    • Caută, maică, cu sita, Doar m-oi putea mărita. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446.
      surse: DLRLC
    • În bobi nu se poate căuta decît cu grăunțe de păpușoi. ȘEZ. III 126.
      surse: DLRLC

etimologie:

cât (adv.)

  • 1. (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp.
    surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
    exemple
    • Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat!
      surse: DEX '09
    • Cât l-am rugat eu!
      surse: DLRLC
    • Cît se bate, cît suspină, O inimă de dor plină. ALECSANDRI, P. I 25.
      surse: DLRLC
    • Cât de bine a răspuns!
      surse: DLRLC
    • Cît de sfioasă crește noaptea, pășind încet din scară-n scară... ANGHEL, Î. G. 37.
      surse: DLRLC
    • Cît îmi sînt de urîte unele dobitoace... Care cred despre sine că prețuiesc ceva! ALEXANDRESCU, M. 321.
      surse: DLRLC
  • 2. corelativ expresie Atât..., cât... = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Atîta-s de supărat, Cumu-i ceriul înnorat, Și atîta-s de scîrbit, Cumu-i ceriul de cernit. JARNÍK-BÎRSEANU, 220.
      surse: DLRLC
  • 3. corelativ expresie Atât..., cât și... = și..., și; nu numai..., ci (și)...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Atît ea, cît și sora mai mică, Polixenia, se întreceau în griji pentru Domnițian. BASSARABESCU, V. 4.
      surse: DLRLC
    • Aceste adunări se compuneau... de boieri, atît cei în slujbă cît și cei din afară. BĂLCESCU, O. II 13.
      surse: DLRLC
  • 4. corelativ expresie Cu cât..., cu atât... = pe măsură ce..., tot mai mult...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Și cu cît lumina-i dulce tot mai mult se lămurește, Cu-atît valurile apei, cu-atît țărmul parcă crește. EMINESCU, O. I 154.
      surse: DLRLC
    • Noi n-am cruța a zice... Că mintea cu cîtu-i tare, cu-atîta mai mult lucrează. CONACHI, P. 278.
      surse: DLRLC
  • 5. corelativ expresie Nu atât... cât (mai ales sau mai cu seamă)... = în astfel de grad..., în asemenea măsură...
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Nu atât faptul că ai greșit mă supără, cât mai ales faptul că nu cauți să te îndrepți.
      surse: DLRLC
  • 6. expresie Cât colo = departe
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Te azvîrl cît colo, mă, dacă îmi mai rîzi în față. DEMETRESCU, O. 96.
      surse: DLRLC
    • Aruncînd căciula cît colo, cu carte cu tot, scoase fluierul. RETEGANUL, P. I 17.
      surse: DLRLC
    • Fata îi pune atunci mîna în piepț, îl brîncește cît colo. CREANGĂ, P. 277.
      surse: DLRLC
    • Dar colo, cît colo-n fund, Iată-un negru [cal] cam rotund. ALECSANDRI, P. P. 79.
      surse: DLRLC
  • 7. expresie Cât pe colo = grozav de întins, foarte mare.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Se cutremurară cînd văzură namila de lighioană lîngă dînșii și un lac de sînge cît pe colo. ISPIRESCU, L. 202.
      surse: DLRLC
  • 8. expresie Cât de colo = de departe, de la mare distanță; de la prima vedere; în mod clar.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: imediat (adv.) un exemplu
    exemple
    • Se vedea cît de colo că vorbea cu înțelepciune. ISPIRESCU, L. 22.
      surse: DLRLC
  • 9. expresie popular Cât colea = aproape
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Eu mă duc, ia, cît colea, să tai nițele lemne. ISPIRESCU, L. 334.
      surse: DLRLC
    • Purcelul... se ia după moșneag și cît colea, mergea în urma lui. CREANGĂ, P. 82.
      surse: DLRLC
    • Paște murgul și rînchează, Gheorghe doarme și visează; Iară Nuțu. cît colea, Pe Gheorghiță îl păzea. BIBICESCU, P. P. 56.
      surse: DLRLC
  • 10. expresie Cât de cât = puțin de tot.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: măcar 3 exemple
    exemple
    • Că-i sta în puteri să întîrzie cît de cît năvala ce venea asupră-i, simțea... o bucurie plină de răutate. GALAN, Z. R. 213.
      surse: DLRLC
    • Flacăra tinereții încălzește gîndul dorit și aștepți cu nerăbdare să sune cît mai degrabă ceasul luptei ca să poți lua și tu parte, măcar cît de cît, să fii și tu de vreun folos. PĂUN-PINCIO, P. 94.
      surse: DLRLC
    • Cu coaja ți-alungi batăr o dată foamea cît de cît. RETEGANUL, P. IV 29.
      surse: DLRLC
  • 11. expresie (În construcții negative) Cât de cât = deloc
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Nu atingeau pământul cât de cât.
      surse: DLRLC
  • 12. expresie Nici (ca) cât = deloc nicidecum
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Ia vedeți vinele lui Țugulea, sînt ele unde le-am pus eu? Ba nici ca cît! ISPIRESCU, L. 317.
      surse: DLRLC
  • 13. expresie Cât (e) lumea (și pământul) = totdeauna
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Cît lumea lîngă tine aș vrea ca să trăiesc. ALECSANDRI, P. I 166.
      surse: DLRLC
  • 14. expresie (În construcții negative) Cât (e) lumea (și pământul) = niciodată
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Alt stăpîn în locul meu nu mai face brînză cu Harap-Alb, cît îi lumea și pămîntul. CREANGĂ, P. 230.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină quantus (contaminat cu limba latină quotus și cata).
    surse: DEX '09 DEX '98

cât (conj.)

  • 1. (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când...
    surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos.
      surse: DEX '09
    • Eu îs bun cît îs bun, dar și cînd m-a scoate cineva din răbdare... CREANGĂ, P. 253.
      surse: DLRLC
    • Cît n-om avea drumuri de fier, tot de-aceste o să pățim. ALECSANDRI, T. I 350.
      surse: DLRLC
    • Să n-ai grijă pentru tine Cît îi fi tu lîngă mine, Să n-ai frică pentru mine Cît oi fi eu lîngă tine. ALECSANDRI, P. P. 24.
      surse: DLRLC
    • 1.1. învechit popular Îndată ce...
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Tu să stai la spatele meu, și cît vei auzi că încep a croi cîte una mai deocheată, tu să mă tragi de mînica hainei. ODOBESCU, S. III 46.
        surse: DLRLC
      • Codrii și drumurile împănate de cete de hoți, care jefuiau și căzneau, cît ieșea omul din streaja Bucureștilor afară. GHICA, S. 492.
        surse: DLRLC
      • Și cît lucrul a sfîrșit, Iată, mări, s-a stîrnit Un vînt mare pre pămînt. ALECSANDRI, P. P. 387.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie regional Cât ce... = îndată ce...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Cît ce-a rămas singur bouar, a trimis la stăpîni acasă toți boii care nu erau pe placul lui. AGÎRBICEANU, S. P. 15.
        surse: DLRLC
      • Lina pe furiș, ca dorul Pășea-n degete pridvorul Și la mine-n prag venea Mamă-sa cît ce-adormea. COȘBUC, P. I 50.
        surse: DLRLC
      • Cît ce-l văzură adormit, îi luară cornul. RETEGANUL, P. II 75.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie regional Cât ai bate din (sau în) palme sau cât te-ai șterge (sau freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar = foarte repede, într-o clipă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: imediat (adv.) 4 exemple
      exemple
      • Cît ai scăpăra dintr-un amnar se ascunse printre niște rădăcini dese. MARIAN, O. I 311.
        surse: DLRLC
      • Cît te-ai șterge la ochi, lupul fu aci. ISPIRESCU, L. 77.
        surse: DLRLC
      • Lucruri de gospodărie, făcute de mîna lui Chirică, cît ai bate din palme. CREANGĂ, P. 153.
        surse: DLRLC
      • Prăpădi și el cît ai bate în palme tot ce cîștigase. NEGRUZZI, S. I 81.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie regional Numai cât = doar
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Numai cît a gîndit Făt-Frumos, și îndată au și fost de față părinții împărătesei lui. CREANGĂ, P. 102.
        surse: DLRLC
  • 2. (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care...
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Venea cât putea mai repede.
      surse: DEX '09
    • Cînd jelea el așa, iaca și capra, venea cît putea. CREANGĂ, P. 25.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie (Adesea în corelație cu „atât”) Cu cât = pe măsură ce...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Cu cît se trece vinul, vorbele se înmulțesc. BELDICEANU, P. 54.
        surse: DLRLC
      • Drumul se lungește cu cît și setea-i crește. ALECSANDRI, P. III 307.
        surse: DLRLC
      • Omul cu cît oftează, Cu atît se ușurează. TEODORESCU, P. P. 276.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie Pe (sau după) cât = după cum..., în măsura în care...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: precum un exemplu
      exemple
      • La 1821 sau 20, pe cît îmi aduc aminte, intrase Ipsilant în țară. ALECSANDRI, T. I 349.
        surse: DLRLC
    • 2.3. expresie Cât ce pot (sau poți) sau cât pot = cu toată puterea.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Fuge cît ce poale cu sarcina în spate. CREANGĂ, P. 215.
        surse: DLRLC
      • Tu să strigi cît ce-i putea. ALECSANDRI, P. P. 170.
        surse: DLRLC
    • 2.4. expresie Cât se poate (de...) sau (eliptic) cât de... sau cât mai... = foarte
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Dacă știai să potrivești din gît pe moș Nichifor, apoi era cît se poate de șăgalnic. CREANGĂ, P. 108.
        surse: DLRLC
      • La drum e bine să pornești cît de dimineață. CREANGĂ, P. 115.
        surse: DLRLC
      • Armele vi le gătiți, Că pe noi ne-a-ncongiurat Pașa cel neîmpăcat, Cu-ieniceri, cu tunuri mari Ce sparg ziduri cît de tari! ALECSANDRI, P. P. 210.
        surse: DLRLC
      • Un tînăr boierinaș cu numele Toderică, frumos și bun la inimă, dar desfrînat cît se poate. NEGRUZZI, S. I 81.
        surse: DLRLC
    • 2.5. expresie A striga (sau a țipa etc.) cât îl ia (sau ține) gura = a striga, cât poate de tare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Striga cît îl lua gura că moare de frig. CREANGĂ, P. 239.
        surse: DLRLC
  • 3. învechit popular Introduce propoziții consecutive.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: de (conj.) încât 6 exemple
    exemple
    • Începu a geme și a se văiera, cît îți era mai mare mila de dînsa. SBIERA, P. 28.
      surse: DLRLC
    • Urieșii, stînd pe coate, au trîntit un hohot mare, Cît s-au răsunat pămîntul. ALECSANDRI, P. A. 150.
      surse: DLRLC
    • Au venit pînă la mine Miros dulce de la tine Cît am pus în gîndul meu Pe-o aripă să te ieu. ALECSANDRI, P. P. 31.
      surse: DLRLC
    • Și așa bine ce-i păru zmeului, cît nu se poate spune. ISPIRESCU, L. 337.
      surse: DLRLC
    • Părea și soarele atît de cumplit, cît cugetai că te aprinde. SBIERA, P. 227.
      surse: DLRLC
    • Gloria le puse l-atîta înălțime, Cît n-aveai tu deasupra-ți și-alăturea pe nime! ALECSANDRI, P. III 253.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie Cât pe ce... sau cât pe-aci... = aproape că, gata-gata să...
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Îl strînse în brațe și cît p-aci era să-l înghiță. ISPIRESCU, L. 90.
        surse: DLRLC
      • Calul... începe a sări în două picioare forăind și cît pe ce să izbească pe stăpînu-său. CREANGĂ, P. 185.
        surse: DLRLC
  • 4. (Introduce propoziții concesive) Cu toate că.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: deși oricât (adv.) 3 exemple
    exemple
    • Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori.
      surse: DEX '09
    • Cît era de pustnic Dănilă, tot mai mult se bizuia în drughineață decît în sfînta cruce. CREANGĂ, P. 55.
      surse: DLRLC
    • Cît am fost eu de urît, Multe dragoste-am avut. TEODORESCU, P. P. 326.
      surse: DLRLC
  • 5. Introduce propoziții completive directe.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Am plătit cât nu face.
      surse: DEX '09
    • Dă-mi bani pe cal! Că sînt sărac! Dă-mi bani! Dacă-l găsești pe plac, Dă-mi numai cît socoți! COȘBUC, P. I 109.
      surse: DLRLC
    • Nu pot să-ți spun o dată, cît – ah! cît îmi ești de dragă. EMINESCU, O. I 82.
      surse: DLRLC
    • Am fost să cumpăr un car de lemne, dar mi-o cerut cît dracu pe tată-său. ALECSANDRI, T. I 317.
      surse: DLRLC
  • 6. (Introduce propoziții atributive; uneori în corelație cu «atâta») În măsura în care...
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Oprindu-și pentru dînsul merinde numai cît a putut duce calul. ISPIRESCU, L. 4.
      surse: DLRLC
  • 7. (Introduce propoziții adversative) Mai ales.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ci 3 exemple
    exemple
    • Nu era atât de strâmt, cât incomod.
      surse: DEX '09
    • Greu mi-e, dragă, fără tine Și te chem de-atîtea ori, Nu din zori și pînă-n sară, Cît din sară pînă-n zori. TOPÎRCEANU, B. 57.
      surse: DLRLC
    • Nemții te batjocoresc și ciocoii te hulesc. Nu mi-e ciudă de străini, Cît de pămînteni haini. ALECSANDRI, P. P. 246.
      surse: DLRLC
  • 8. (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Se culcă Ileana, cît de frică, cît de supărare, cît de rușine și cît de bucurie. RETEGANUL, P. I 53.
      surse: DLRLC
    • M-oi duce și eu cît călare, cît pe jos, cum oi putea. CREANGĂ, P. 197.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină quantus (contaminat cu limba latină quotus și cata).
    surse: DEX '09 DEX '98

cât (prep.)

  • 1. (Folosit în comparații) Asemenea cu...
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ca (adv.) precum 4 exemple
    exemple
    • Copacul era înalt cât casa.
      surse: DEX '09
    • Să iubești de zece ori cît mine Tot ce-a fost clădit în luptă grea. FRUNZĂ, în POEZ. N. 237.
      surse: DLRLC
    • Doi drugi cît casa de înalți. ISPIRESCU, L. 59.
      surse: DLRLC
    • Ochii i-au ieșit afară din cap cît cepele de mari. CREANGĂ, P. 53.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Cât despre... (sau pentru...) = în ce privește..., cu privire la..., relativ la...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Cît despre apă bună, nu vă îngrijiți. CREANGĂ, P. 204.
        surse: DLRLC
      • Cele trei splendide vase de argint existente, bine chezășuite cît despre a lor proveniență, purtînd în sine caracterele lămurite ale artei greco-romane. ODOBESCU, S. II 207.
        surse: DLRLC
      • Cît pentru mine, mă cutremur la singură ideea de a iubi. NEGRUZZI, S. I 45.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină quantus (contaminat cu limba latină quotus și cata).
    surse: DEX '09 DEX '98

cât (pron.)

  • 1. pronume interogativ (Cu) ce preț? În ce număr? În ce cantitate? Ce durată de timp? Cât costă?
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Câți sunt?
      surse: DLRLC
    • Noră-mea vrea să meargă la Piatra. Cît să-ți dau ca să mi-o duci? CREANGĂ, P. 113.
      surse: DLRLC
    • Cît va trăi pe pămînt? Treizeci și trei de ani. TEODORESCU, P. P. 107.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Cât e ceasul? sau (eliptic) câte să fie? = ce oră este (acum)?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • E tîrziu? Cîte să fie?... Unu și zece. CARAGIALE, M. 340.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie În câte (ale lunii) e (azi)? = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. expresie Al câtelea? (sau a câta?) = în ce ordine sau rang?
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Al câtelea a ieșit la examen?
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Pe cât te prinzi? = pe ce pui pariu?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. pronume nehotărât (Adesea cu valoare de adjectiv nehotărât) Tot ce, toate care; (la plural) cei care.
    surse: DEX '09 DLRLC 11 exemple
    exemple
    • Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!
      surse: DEX '09
    • Dintr-al prinților șirag, Cîți au trecut al casei prag, De bună-seamă cel mai drag A fost ales. COȘBUC, P. I 54.
      surse: DLRLC
    • Rele-or zice că sînt toate cîte nu vor înțelege. EMINESCU, O. I 134.
      surse: DLRLC
    • Boierii, cîți i-au mai lăsat vii, numai frica morții îi mai ține. NEGRUZZI, S. I 13S.
      surse: DLRLC
    • Câtă apă a curs!
      surse: DLRLC
    • La fîntîna cu găleată roibii cîți își adăpară, Cîți voinici fără de teamă, cîți boieri fără de țară?! GOGA, C. P. 37.
      surse: DLRLC
    • Și cîtă liniște se lasă; pe cer grămezile de stele Răsar ca niciodată parcă, iar luna plină, printre ele. ANGHEL, I. G. 37.
      surse: DLRLC
    • Cîte poame sînt de vară, Nice una nu-i amară Ca maica de-a doua oară; Cîtă poamă e tomnie, Nice una nu-i dulcie Ca măicuța cea dîntîie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 209.
      surse: DLRLC
    • Din câte nu l-am scăpat eu!
      surse: DLRLC
    • Cîți îl văd, de el se plîng. ALECSANDRI, P. P. 162.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Și cîți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! EMINESCU, O. I 130.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Câtă frunză, câtă iarbă sau câtă frunză și iarbă sau câtă pulbere și spuză, se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Au și început a curge furnicile cu droaia, cîtă pulbere și spuză, cîtă frunză și iarbă. CREANGĂ, P. 264.
        surse: DLRLC
      • Cînd văzui a lor mulțime cîtă frunză, cîtă iarbă... Am jurat ca peste dînșii să trec falnic fără păs. EMINESCU, O. I 147.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Învăță și el de la dînșii cîte în lună și în soare. ISPIRESCU, L. 183.
        surse: DLRLC
      • Mă rog, nebunii de-a lui, cîte-n lună și în stele. CREANGĂ, P. 247.
        surse: DLRLC
      • Și cîte și mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură și din scripca sa răsunătoare. CREANGĂ, A. 118.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Și m-a luat Avram, Trupeș cum eram, Și pîn’la-nserat M-a tot deșelat... Că avea îmblaci, Cîtă mai gîrbaci. DEȘLIU, în POEZ. N. 188.
        surse: DLRLC
      • Snagovul e în mijlocul unei cîtă mai bălți. ODOBESCU, S. I 449.
        surse: DLRLC
    • 2.4. expresie Câte toate sau câte... toate = multe, nenumărate și felurite, de tot felul.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Închipuia fel de fel de flori, de paseri și cîte nagode toate. ISPIRESCU, L. 38.
        surse: DLRLC
      • Și-mi spune cîte toate, Că-i scump, că ea nu poate, Că prea sînt multe trei. COȘBUC, P. I 63.
        surse: DLRLC
    • 2.5. expresie Nu știu cât (sau câtă, câți, câte) = foarte mult.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mergînd înainte, Cale de nu știu cîte zile, dete de palaturile lui Verdeș-Împărat. ISPIRESCU L. 44.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină quantus (contaminat cu limba latină quotus și cata).
    surse: DEX '09 DEX '98

cât (s.n.)

  • 1. Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • limba latină quantus (contaminat cu limba latină quotus și cata).
    surse: DEX '09

câț

  • 1. Strigăt cu care se gonește pisica.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: