INTERESA, interesez, vb. I. 1. Tranz. A stârni, a trezi interesul cuiva; a reține atenția cuiva. ◊ Expr. Ce te interesează? = ce-ți pasă? ce importanță are? ce te privește? ♦ A face pe cineva părtaș la o acțiune, la un câștig. 2. Refl. (Cu determinări introduse prin prep. „de”, mai rar „la”) A arăta interes pentru cineva sau ceva, a avea grijă, simpatie. ♦ A căuta să afle, a se informa. – Din fr. (s’)intéresser, it. interessare.

interesa [At: (a. 1821) IORGA, S. N. 168 / V: (csjj) ~terisi / Pzi: ~sez / E: fr interesser, it interessare] 1 vt A trezi curiozitatea cuiva Si: a interesirui (1), (înv) a interisarisi (1). 2 vt A trezi interesul (13) cuiva Si: a interesirui (2), (înv) a interisarisi (2). 3 vt (Fam; îe) Ce te ~sează? Ce te privește? 4 vt A face pe cineva părtaș la o acțiune, la un câștig Si: a interesirui (3), (înv) a interisarisi (3). 5 vt A atrage pe cineva într-o afacere Si: a interesirui (4), (înv) a interisarisi (4). 6 vr (Udp „de”, înv, „la”) A manifesta grijă sau simpatie pentru ceva sau cineva Si: a se interesirui (5), (înv) a se interisarisi (5), a se preocupa. 7 vr A se informa despre ceva sau cineva Si: a se interesirui (6), (înv) a se interisarisi (6). 8-9 vt (Med) A implica un organ, un țesut etc. (afectându-l).

INTERESA, interesez, vb. I. 1. Tranz. A stârni, a trezi interesul cuiva; a reține atenția cuiva. ◊ Expr. Ce te interesează? = ce-ți pasă? ce importanță are? ce te privește? ♦ A face pe cineva părtaș la o acțiune, la un câștig. 2. Refl. (Cu determinări introduse prin prep. „de”, mai rar „la”) A arăta interes pentru cineva sau ceva, a-și da (tot) interesul, a avea grijă, simpatie. ♦ A se informa, a întreba despre cineva, despre ceva, a căuta să afle. – Din fr. (s’)intéresser, it. interessare.

INTERESA, interesez, vb. I. 1. Tranz. A stîrni, a trezi interesul cuiva; a reține atenția cuiva, a fi interesant pentru cineva. N-o mai interesează discuția. C. PETRESCU, Î. I 10. Nici nu-l mai interesau acuma pe el afacerile ei, ci necazurile lui. REBREANU, R. II 53. Împrejurări cari nu ne interesează. EMINESCU, N. 77. ◊ Expr. Ce te interesează (pe tine)? = ce-ți pasă? ce te privește? Dar nu mi-ai spus ce ocupație ți-ai găsit? – Ce te interesează pe tine?... Mă privește pe mine. SAHIA, N. 95. 2. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» sau, învechit, «la») A arăta interes (pentru cineva sau ceva), a-și da (tot) interesul, a avea grijă, a se preocupa (de cineva sau de ceva). În secolul al XIX-lea, sub influența mai cu seamă a ideilor revoluționare de la 1848, au început să se intereseze de folclor cărturarii poporului nostru. BENIUC, P. 7. Dacă ne interesăm la starea de cultură a compatrioților noștri – de ce să ne facem o glumă din mijloacele ce avem pentru a-i instrui? ODOBESCU, S. II 288. 3. Refl. A se informa, a întreba. M-am interesat la gară de sosirea trenului. ▭ Ni s-a citit o scrisoare în care tata se interesa de fiecare dintre noi. SAHIA, N. 59.

INTERESA vb. I. 1. tr. A face pe cineva părtaș la o acțiune, la un cîștig; a cîștiga pe cineva pentru o afacere, pentru o acțiune etc. 2. refl. A avea, a arăta simpatie, interes (pentru cineva sau pentru ceva). ♦ A întreba, a se informa despre cineva, despre ceva. [< it. interessare, cf. fr. intéresser].

INTERESA vb. I. tr. a face pe cineva părtaș la o acțiune; a câștiga pe cineva pentru o afacere, pentru o acțiune etc. II. refl. a manifesta interes (pentru). ◊ a se informa. (< fr. /s’/intéresser, it. interessare)

A INTERESA ~ez tranz. 1) (persoane) A face să aibă interes; a preocupa în mod special, trezind interes. 2) (persoane, colectivități, organizații etc.) A avea în vedere în mod obișnuit; a situa în mijlocul intereselor; a privi. 3) (persoane) A asocia la o afacere; a face părtaș la un câștig sau la o acțiune. /<fr. (s’)intéresser, it. interesare, germ. interessieren

A SE INTERESA mă ~ez intranz. A manifesta interes (față de cineva sau de ceva); a întreba. /<fr. (s’)intéresser, it. interesare, germ. interessieren

interesà v. 1. a face să participe la beneficii: a interesa pe cineva într’o întreprindere; 2. a avea importanță: această afacere vă interesează; 3. a fixa atențiunea, a captiva spiritul: discursul interesează auditoriul; 4. a inspira interes, bunăvoință: acest orfan mă interesează; 5. a lua parte sau folos într’o afacere.

interisi vtr vz interesa

*intereséz v. tr. (fr. intéresser, it. interessare). Fac pe cineva să participe la beneficiŭ: interesez pe cineva într’o întreprindere. Prezent importanță, import: această afacere mă interesează. Privesc în special, am raport cu interesu: lege care-ĭ interesează pe industrialĭ. Inspir interes, bunăvoință, compătimire: acest tînăr mă interesează. Captivez spiritu, ating, emoționez: această lectură mă interesează. V. refl. Depun interes pentru: acest om se interesează de toate.

interesa² (a se ~) (a se informa, a purta de grijă) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă interesez, 3 se interesează; conj. prez. 1 sg. să mă interesez, 3 să se intereseze; imper. 2 sg. afirm. interesează-te; ger. interesându-mă

interesa¹ (a ~) (a prezenta importanță) vb., ind. prez. 3 interesează, imperf. 3 pl. interesau; conj. prez. 3 să intereseze

interesa (a ~) vb., ind. prez. 3 interesează

interesa vb., ind. prez. 1 sg. interesez, 3 sg. și pl. interesează

INTERESA vb. 1. a-l preocupa. (L-a ~ această problemă.) 2. v. informa. 3. v. conta. 4. v. îngriji. 5. v. căuta. 6. v. păsa. 7. v. privi.

INTERESA vb. 1. a-l preocupa. (L-a ~ această problemă.) 2. a se informa, (înv. și reg.) a cerca. (S-a ~ de tot ce a mai apărut.) 3. a conta, (livr.) a importa. (Ce ~ acest lucru, pe lîngă altele mai importante?) 4. a se îngriji, a se ocupa, a se preocupa, a vedea. (~-te tu de asta.) 5. a căuta, a se ocupa, a se preocupa. (M-am ~ să iasă totul bine.) 6. a-i păsa, a (se) sinchisi. (Nu-l ~ nimic!) 7. a privi. (O problemă care vă ~ și pe voi.)

A se interesa ≠ a se dezinteresa

interisi, vb. IV (înv.) a interesa.