15 definiții pentru aproape


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aproápe [At: COD. VOR. 118/6 / E: ml ad-prope] 1 av (Construit și cu pronumele personal în dativ, îf -mi, ~ți) La distanță mică în spațiu de cineva (sau ceva) Si: în apropiere, în preajmă, lângă. 2 av (Îlav) Pe ~ Prin apropiere. 3 av (Îe) A cunoaște de ~ A cunoaște foarte bine. 4 av (Înv; îe) A avea pe cineva ~ A-și pune (toată) încrederea în cineva. 5 a (Înv; îs) ~ cercetare Amănunțit. 6 a (Înv; lpl; îf apropi) Confident. 7-8 av La un interval mic de timp (în trecut sau viitor). 9 av (Îlav) ~ de... Cu puțin timp înainte de... 10 av (Precedat de „rudă”, îla) De ~ Cu care există relații de rudenie strânse. 11 av (Îs) Prieten de - Amic intim. 12 av (Înv; îlav) ~ de Aproximativ. 13 av (Construit cu conjuncțiile că, să sau cu infinitivul) Puțin lipsea ca... Si: cât pe ce, mai-mai. 14 sa (îpp; rar) Până aproape (1). 15 av (Îvr; fig; îe) ~ de minte Ușor de înțeles. 16 sma (și cel de -, înv, de-le) Semen.

APROÁPE adv., s. m. art. I. Adv. 1. La o distanță mică în spațiu de cineva sau de ceva; în preajmă, în vecinătate. Gara este aproape.Expr. A cunoaște (pe cineva) de aproape = a cunoaște (pe cineva) foarte bine. 2. La un interval mic de timp (în viitor sau în trecut) față de prezent. Vara este aproape. ◊ Aproape de... = cu puțin timp înainte de... Aproape de sfârșitul anului. 3. Cam, mai, aproximativ. N-a mâncat aproape nimic. ♦ Gata, mai-mai, cât pe ce. Aproape să-l prindă. II. S. m. art. Orice om (în raport cu altul, considerat apropiat); semen1. Aproapele nostru. - Lat. ad-prope.

APROÁPE adv., s. m. art. I. Adv. 1. La o distanță mică în spațiu de cineva sau de ceva; în preajmă, în vecinătate. Gara este aproape.Expr. A cunoaște (pe cineva) de aproape = A cunoaște (pe cineva) foarte bine. 2. La un interval mic de timp (în viitor sau în trecut) față de prezent. Vara este aproape.Aproape de... = cu puțin timp înainte de... Aproape de sfârșitul anului. 3. Cam, mai, aproximativ. N-a mâncat aproape nimic. ♦ Gata, mai-mai, cât pe ce. Aproape să-l prindă. II. S. m. art. Orice om (în raport cu altul, considerat apropiat); semen1. Aproapele nostru.Lat. ad-prope.

APROÁPE1 adv. (În opoziție cu departe) 1. (Cu sens local) La o distanță mică, în preajmă, în vecinătate. Munții erau aproape, subt ușoară pîclă. SADOVEANU, N. F. 26. Mai aproape, mai aproape Noi ne-om strînge piept la piept. EMINESCU, O. I 101. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape. EMINESCU, O. I 216. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» și indicînd persoana sau obiectul de care cineva este la distanță mică) Plutonierul se întoarse din nou lîngă dulap și rămase cu ochii la furca proptită de zid, aproape de el. MIHALE, O. 525. Sarica, baltagul și gluga și le lepădase într-un colț, aproape de sobă. SADOVEANU, N. F. 12. Vorbind așa, au ajuns aproape de Tecuci. NEGRUZZI, S. I 138. ◊ (Precedat de prepoziții, cu sensul determinat de acestea) Pînă aproape de... = pînă la o distanță mică de... De la Ocea pînă aproape de Grumăzești a ținut numai o fugă. CREANGĂ, P. 117. Pe aproape (de...) = prin apropiere, nu (tocmai sau prea) departe (de... ). O dată aude un grohăit de porc p-aproape de dînsul. ISPIRESCU, L. 370. -aude un zgomot de pași pe aproape. BOLINTINEANU, O. 71. Să spui lui vrîncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi. ALECSANDRI, P. P. 2. De aproape = ) din apropiere; bine, amănunțit. Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborît cu-al meu senin Și m-am născut din ape. EMINESCU, O. I 170. Ca să-i privegheze mai de aproape, se mută în cetatea Hotinului. NEGRUZZI, S. I 159; b) (adjectival, determinînd o persoană de care cineva este legat prin prietenie sau prin grade de rudenie) Apropiat, intim. Zici că mi-e amic. – Bun. – Amic de-aproape? – Da. CARAGIALE, O. II 128. ◊ Expr. A cunoaște (pe cineva) de aproape = a cunoaște (pe cineva) foarte bine. A lua în de-aproape cercetare = a face o cercetare amănunțită. Aproape de mintea omului = ușor de înțeles. ◊ (Substantivat) Că ș-aproapele-i departe, Cînd de draga te desparte. BELDICEANU, P. 85. 2. (Cu sens temporal) În curînd, în scurtă vreme, peste puțin timp, apropiat. Sesiunea de examene este aproape. ** (Cu determinări introduse prin prep. de») Cu puțin timp înainte de... Era aproape de sfîrșitul anului [școlar], în ultimele zile de mai. C. PETRESCU, S. 65. Împăratul acela, aproape de hălrînețe, căzînd în zăcare, a scris carte frăține-său. CREANGĂ, P. 184 ◊ (Adesea în legătură cu participii și infinitive substantivate) Cînd, aproape de intrare, Ce s-aude-n depărtare? ALECSANDRI, P. P. 168. 3. (Indică o ușoară rezervă sau aproximație) Cam, mai, aproximativ. A plouat aproape în toată țara. ◊ E un om aproape bătrîn Florea Pancu. STANCIU, D. 82. Făcea o figură blîndă, aproape umilă. REBREANU, R. I 169. ♦ (De obicei construit cu conjuncțiile «că», «să» sau cu infinitivul; uneori repetat) Gata, mai-mai, cît p-aci, puțin lipsește ca... pe punctul de... E cu gîndurile în altă parte, aproape să răstoarne găleata peste Craiu și Vlanga, care-i vin înainte. DAVIDOGLU. M. 13. Aproape nu mai gîndeam să vă întoarceți. DAVIDOGLU, M. 14. Cînd aproape-aproape să pun mîna pe dînsul, i-am pierdut urma. CREANGĂ, P. 52.

APROÁPE1 adv. 1. La o distanță mică; în preajmă, în vecinătate. Pe aproape. De aproape..Expr. A cunoaște (pe cineva) de aproape = a cunoaște (pe cineva) foarte bine. 2. Peste puțin timp. Vara este aproape. ♦ (În expr.) Aproape de... = cu puțin timp înainte de... Era aproape de sfârșitul anului (C. PETRESCU). 3. Cam, mai, aproximativ. N-am mai putut mânca aproape nimic (CAMIL PETRESCU). ♦ Gata, mai-mai, cât pe-aci. Când aproape-aproape să pun mâna pe dânsul, i-am pierdut urma (CREANGĂ). – Lat. ad-prope.

APROÁPE1 adv. 1) La o distanță mică; nu prea departe. 2) Cu aproximație; cam; aproximativ. ~ nimeni. 3) Peste puțină vreme. [Sil. a-proa-] /<lat. adprope

aproape adv. 1. nu departe, lângă; 2. mai mai: aproape gata. [Lat. AD PROPE].

aproápe adv. (lat. ádprope, d. ad, la, și prŏpe, aproape). Nu departe, lîngă: aproape de casă, de mine. Maĭ maĭ, ca și: e aproape gata, aproape mort. A fi aproape de saŭ să, a fi pe punctu de. A urmări de aproape, a urmări cu atențiune, cu energie. Asta mă privește de aproape, mă interesează mult. De aproape, din apropiere. Pe aproape, pin apropiere. Cît pe aci: Am ghicit? Pe aproape. S. m. Întrebuințat articulat (maĭ ales în evanghelie). Vecin, seamăn: ĭubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuțĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aproápe adv. (sil. -proa-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

APROÁPE adv., s. art. 1. adv. (pop.) acolea, colea. (Aici ~.) 2. adv. v. aproximativ. 3. adv. v. gata. 4. s. art. v. semen.

APROAPE adv., s. 1. adv. (pop.) acolea, colea. (Aici ~.) 2. adv. aproximativ, cam, circa, vreo, (pop.) ca, la, (înv.) pregiur. (Au trecut ~ două secole...) 3. adv. gata, mai. (Era ~ să-l prind.) 4. s. art. semen, (înv. și pop.) soț, (înv.) priatnicul (art.). (Ajută-ți ~!)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

aproápe adv.1. La mică distanță, în preajmă, în vecinătate. – 2. Cam, aproximativ, mai mult sau mai puțin. – 3. Gata, mai-mai, cît pe ce. – 4. (S. m.) Seamănul, aproapele nostru. – Mr. aproapea, megl. proapi, istr. (a)prope. Lat. ad prŏpĕ (Pușcariu 101; Candrea-Dens., 65; REW 197; DAR); cf. v. it. a provo (friul. apruv, v. sard. apprope), v. prov., cat. aprop, v. fr. a pruef. Cf. apropia.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

stai pe-aproape! expr. expr. v. stai pe-aci!

Intrare: aproape
aproape1 (adv.) adverb
  • silabație: a-proa-pe
adverb (I8)
  • aproape

aproape

  • 1. La o distanță mică în spațiu de cineva sau de ceva; în preajmă, în vecinătate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: departe 8 exemple
    exemple
    • Gara este aproape.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Munții erau aproape, subt ușoară pîclă. SADOVEANU, N. F. 26.
      surse: DLRLC
    • Mai aproape, mai aproape Noi ne-om strînge piept la piept. EMINESCU, O. I 101.
      surse: DLRLC
    • Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape. EMINESCU, O. I 216.
      surse: DLRLC
    • Plutonierul se întoarse din nou lîngă dulap și rămase cu ochii la furca proptită de zid, aproape de el. MIHALE, O. 525.
      surse: DLRLC
    • Sarica, baltagul și gluga și le lepădase într-un colț, aproape de sobă. SADOVEANU, N. F. 12.
      surse: DLRLC
    • Vorbind așa, au ajuns aproape de Tecuci. NEGRUZZI, S. I 138.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Că ș-aproapele-i departe, Cînd de draga te desparte. BELDICEANU, P. 85.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Până aproape de... = până la o distanță mică de...
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • De la Ocea pînă aproape de Grumăzești a ținut numai o fugă. CREANGĂ, P. 117.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Pe aproape (de...) = prin apropiere, nu (tocmai sau prea) departe (de... ).
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • O dată aude un grohăit de porc p-aproape de dînsul. ISPIRESCU, L. 370.
        surse: DLRLC
      • S-aude un zgomot de pași pe aproape. BOLINTINEANU, O. 71.
        surse: DLRLC
      • Să spui lui vrîncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi. ALECSANDRI, P. P. 2.
        surse: DLRLC
    • 1.3. De aproape = din apropiere.
      exemple
      • Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborît cu-al meu senin Și m-am născut din ape. EMINESCU, O. I 170.
        surse: DLRLC
      • Ca să-i privegheze mai de aproape, se mută în cetatea Hotinului. NEGRUZZI, S. I 159.
        surse: DLRLC
    • 1.4. (și) adjectival (Determinând o persoană de care cineva este legat prin prietenie sau prin grade de rudenie) De aproape = apropiat intim
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Zici că mi-e amic. – Bun. – Amic de-aproape? – Da. CARAGIALE, O. II 128.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A cunoaște (pe cineva) de aproape = a cunoaște (pe cineva) foarte bine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.6. expresie A lua în de-aproape cercetare = a face o cercetare amănunțită.
      surse: DLRLC
    • 1.7. expresie Aproape de mintea omului = ușor de înțeles.
      surse: DLRLC
  • 2. La un interval mic de timp (în viitor sau în trecut) față de prezent.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: apropiat 3 exemple
    exemple
    • Vara este aproape.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Sesiunea de examene este aproape.
      surse: DLRLC
    • adesea (În legătură cu participii și infinitive substantivate) Cînd, aproape de intrare, Ce s-aude-n depărtare? ALECSANDRI, P. P. 168.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Aproape de... = cu puțin timp înainte de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Era aproape de sfîrșitul anului [școlar], în ultimele zile de mai. C. PETRESCU, S. 65.
        surse: DLRLC
      • Împăratul acela, aproape de bătrînețe, căzînd în zăcare, a scris carte frățîne-său. CREANGĂ, P. 184.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • N-a mâncat aproape nimic.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • A plouat aproape în toată țara.
      surse: DLRLC
    • E un om aproape bătrîn Florea Pancu. STANCIU, D. 82.
      surse: DLRLC
    • Făcea o figură blîndă, aproape umilă. REBREANU, R. I 169.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Cât pe ce.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gata mai-mai 4 exemple
      exemple
      • Aproape să-l prindă.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • E cu gîndurile în altă parte, aproape să răstoarne găleata peste Craiu și Vlanga, care-i vin înainte. DAVIDOGLU. M. 13.
        surse: DLRLC
      • Aproape nu mai gîndeam să vă întoarceți. DAVIDOGLU, M. 14.
        surse: DLRLC
      • Cînd aproape-aproape să pun mîna pe dînsul, i-am pierdut urma. CREANGĂ, P. 52.
        surse: DLRLC

etimologie: