25 de definiții pentru privi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIVÍ, privesc, vb. IV. 1. Tranz., intranz. și refl. recipr. A-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea; a se uita. ◊ Expr. (Tranz.) A nu privi cu ochi buni = a dezaproba, a nu admite. 2. Tranz. și refl. A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. 3. Tranz. (La pers. 3) A se referi la...; a interesa pe cineva; a fi de competența cuiva. ◊ Expr. În (ceea) ce privește... = în privința..., cu privire la..., relativ la... – Cf. sl. praviti.

PRIVÍ, privesc, vb. IV. 1. Tranz., intranz. și refl. recipr. A-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea; a se uita. ◊ Expr. (Tranz.) A nu privi cu ochi buni = a dezaproba, a nu admite. 2. Tranz. și refl. A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. 3. Tranz. (La pers. 3) A se referi la...; a interesa pe cineva; a fi de competența cuiva. ◊ Expr. În (ceea) ce privește... = în privința..., cu privire la..., relativ la... – Cf. sl. praviti.

privi1 [At: PSALT. HUR. 27r/12 / V: (îvr) prăvi, (înv) previ, (reg) ~iivi / Pzi: ~vesc / E: slv правити] 1-2 vti (D. ființe) A-și îndrepta ochii spre cineva sau ceva, pentru a vedea Si: a se uita, (reg; fam) a ochi2. 3 vr (D. ochi, privire) A se îndrepta spre cineva sau spre ceva pentru a vedea Si: a se uita, (reg; fam) a ochi2. 4 vi (D. clădiri; îe) A ~ spre (sau către) ceva A fi cu fațada spre ceva. 5 vt A aprecia. 6 vt (Înv; îf prăvi) A trăi fiind martorul a ceva. 7-8 vti (Înv) A observa. 9-10 vtr A (se) cerceta cu privirea sau cu mintea Si: a (se) examina, a (se) scruta. 11 vr (Spc) A-și cerceta propria imagine într-o oglindă. 12 vt (Îvr; îf prăvi) A pândi. 13 vt (Udp „ca”) A considera într-un anumit fel Si: a crede, a socoti. 14 vt A lua în considerație. 15 vt (Îvr) A aprecia. 16 vt A se referi. 17 vt A implica. 18 vt A fi de competența cuiva. 19 vt A intra în obligația cuiva. 20 vt (Îlpp) În (ceea) ce (sau cât, înv, întrucât, încât) ~vește (ori, rar, ~vea)... Referitor la... 21 vt (Îal) Din punct de vedere. 22 vi (Înv; udp „la”, „către”) A tinde. 23 vi (Înv) A se cuveni.

PRIVÍ, privesc, vb. IV. Tranz. 1. A-și îndrepta ochii spre cineva sau ceva pentru a vedea; a se uita. Mă gîndeam că am să vin odată să te văd, că am să rămîn seara tîrziu să privim cerul de la fereastră. DEMETRIUS, C. Șoimaru îl privi fără să clipească și fără să zîmbească. SADOVEANU, O. VII 77. Așezat la gura sobei... privesc focul. ALECSANDRI, P. III 19. Tot orașul... se adunase ca să privească alergarea de cai. NEGRUZZI, S. I 35. ◊ Fig. O lumină cenușie, tulbure, privea pe ferestre. REBREANU, I. 43. ◊ (întărit prin «cu ochi») Bătrînul privea cu ochi calzi pe Potcoavă. SADOVEANU, O. I 28. Niciodată n-am să uit cu ce ochi te-a privit, C. PETRESCU, C. V. 106. Cu ochii serei cei dentîi Eu n-o voi mai privi-o. EMINESCU, O. I 188. ◊ (Instrumentul acțiunii devine subiect) Tot sufletul i s-a urcat în ochii care privesc cu nesațiu. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 22. Ochii lui nu se sătura privind luciul mării. DRĂGHICI, R. 88. (Refl. reciproc) Cîteodat’ – deși ararese-ntîlnesc și ochii lor Se privesc. EMINESCU, O. I 51. ◊ (Cu determinări modale) Nevasta administratorului îl privi acru și stătu o clipă fără să răspundă. DUMITRIU, N. 260. L-am privit scurt și fără echivoc. CAMIL PETRESCU, U. N. 31. M-a privit lung, parc-ar fi vrut să-mi spuie ceva. VLAHUȚĂ, O. A. 479. Cu mișcare și cu groază Damele și cavalerii l-au privit. EMINESCU, O. I 166. (Refl. reciproc ) Parnasul și Olimpul cu fală se priviră. ALEXANDRESCU, M. 27. ◊ Expr. A nu privi cu ochi buni = a dezaproba, a nu admite. A privi (pe cineva) cu coada ochiului v. coadă. ◊ (Urmat de propoziții secundare) Vizitiul se întoarse încet și-l privi cum intră pe ușă. DUMITRIU, N. 33. Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde. ALECSANDRI, P. A. 124. ◊ Intranz. L-am ascultat pe Oance, privind la stele și depănînd... firul povestei lui. GALACTION, O. I 67. Stătu în loc și privi dureros și aiurit în juru-i. VLAHUȚĂ, O. A. 136. Să se urce într-un pom... și să privească la lupta lor. ISPIRESCU, L. 28. (Fig.) Soarele galben privea indiferent printre nouri. REBREANU, R. I 195. Rămîne toamna singură pe zare, Privind cu ochiu-i tulbure și mare. D. BOTEZ, P. O. 35. ◊ Refl. Fig. A se oglindi. În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz moara lui Călifar. GALACTION, O. I 43. 2. A considera că ceva reprezintă un anumit lucru, că se prezintă într-un anumit fel; a socoti pe cineva sau ceva dintr-un anumit punct de vedere. De-acum poți să-i privești ca ginerii mei. ALECSANDRI, T. I 150. ◊ Refl. pas. (învechit) Mihai-vodă nu se privește în Ardeal decît ca un guvernator. BĂLCESCU, O. II 270. 3. (Numai la pers. 3) A interesa pe cineva, a fi de competința cuiva, a se raporta la cineva sau la ceva. Ce mă privește pe mine cine locuiește aici ori dincolo? C. PETRESCU, C. V. 82. Celelalte [treburi] îl priveau pe subprefect. SLAVICI, O. I 375. ◊ Expr. În (ceea) ce privește... = în privința..., cu privire la... Acum să stăm aici în ceea ce te privește pe dumneata și să luăm pe istalalt la rînd. CREANGĂ, A. 148.

A PRIVÍ ~ésc 1. tranz. 1) A supune unei examinări cu ajutorul văzului; a se uita. ◊ ~ cu coada ochiului (pe cineva) a se uita pe furiș la cineva. A nu ~ cu ochi buni a dezaproba. 2) A supune unui examen cu ajutorul rațiunii. ~ problema sub toate aspectele. 3) (situații, lucruri, acțiuni etc.) A interpreta într-un anumit fel. 4) numai la pers. 3 A avea în vedere; a interesa. Aceasta te ~ește doar pe dumneata.In ceea ce ~ește (sau cât ~ește) în privința; referitor la. 2. intranz. A-și orienta văzul pentru a percepe; a se uita. /<sl. praviti

A SE PRIVÍ mă ~ésc intranz. A-și reflecta imaginea (ca într-o oglindă); a se oglindi. /<sl. praviti

privì v. 1. a căuta să vază, a-și arunca ochii asupra: a privi la cineva; 2. fig. a avea raport, a ținea de: asta nu te privește. [Cf. slav. PRIVIDĬETI, a privi].

privésc v. tr. (vsl. pri-ĭavitĭ, d. ĭaviti, a arăta; sîrb. pri-javiti, a notifica. V. ivesc). Mă uĭt la: privesc munțiĭ, lupta. Consider: privesc chestiunea din alt punct de vedere. Interesez, am raport cu: asta te privește direct. V. intr. Mă uĭt la: lumea privea la paradă. – Vechĭ și pre- și pră-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

privi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. privesc, imperf. 1 priveam; conj. prez. 1 sg. să privesc, 3 să privească

privi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. privesc, imperf. 3 sg. privea; conj. prez. 3 privească

priví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. privésc, imperf. 3 sg. priveá; conj. prez. 3 sg. și pl. priveáscă

+cât privește adv. + vb. (+ s. sg. / pl.: ~ condițiile)

+în (ceea) ce privește prep. + pr. + vb. (+ s. sg. / pl.: ~ condițiile)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRIVÍ vb. v. analiza, cadra, cădea, cerceta, cuveni, examina, investiga, observa, percepe, remarca, reține, sesiza, studia, trebui, urmări, vedea, zări.

PRIVÍ vb. 1. a scruta, a se uita, (înv.) a cerca. (~ în zare.) 2. a se uita, (pop.) a se căuta. (Se ~ în oglindă.) 3. a urmări, a vedea, a viziona. (A ~ un film la televizor.) 4. v. vedea. 5. v. referi. 6. v. interesa.

PRIVI vb. 1. a scruta, a se uita, (înv.) a cerca. (~ în zare.) 2. a se uita, (pop.) a se căuta. (Se ~ în oglindă.) 3. a urmări, a vedea, a viziona. (A ~ un film la televizor.) 4. a se uita, a vedea, (Olt. și Ban.) a se zăuita. (Vino să ~ ce-am cumpărat.) 5. a se raporta, a se referi, (înv.) a se atinge. (Aceste documente ~...) 6. a interesa. (O problemă care vă ~ și pe voi.)

privi vb. v. ANALIZA. CADRA. CĂDEA. CERCETA. CUVENI. EXAMINA. INVESTIGA. OBSERVA. PERCEPE. REMARCA. REȚINE. SESIZA. STUDIA. TREBUI. URMĂRI. VEDEA. ZĂRI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

priví (privésc, privít), vb.1. A se uita la ceva. – 2. A considera, a judeca. – 3. A se referi la, a fi în legătură. – - Var. înv. previ, prăvi. Origine incertă. Pare să derive din sl. priviti „a (se) (ră)suci” (Tiktin), cf. bg., sb., slov. priviti „a (se) (ră)suci”, caz în care s-ar înțelege că expresia este eliptică, în loc de „a întoarce privirea”. Celelalte explicații nu sînt mai clare: din sl. prividĕti „a se uita” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 294), dificil fonetic; din sl. praviti „a dirija” (Candrea); din sl. prijaciti „a (se) arăta” (Scriban). Der. priveală (var. Mold. privală), s. f. (uitătură; aruncătură de ochi, vedere; evidență, spectacol, vedenie); priveliște, s. f. (spectacol, vedere, perspectivă); privință, s. f. (punct de vedere, considerație, relație, înv., intenție); privire, s. f. (vedere, uitătură; înv., punct de vedere; înv., spectacol); privitor, adj. (care privește; relativ; s. m., spectator); privitură, s. f. (uitătură).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GUARDA E PASSA! (it.) privește și treci (mai departe) – Dante, „Infernul”, III, 51.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

A PRIVI a băga pleoapă, a se binocla, a se bunghi, a-și clăti ochii, a da geană, a se gimbili, a se gini, a se scociorî, a sorbi (pe cineva) din ochi, a trage cu oblonul (la ceva sau cineva), a trage cu ochiul, a se zgâi.

a privi cu ochi buni (pe cineva) expr. a avea o părere bună (despre cineva).

Intrare: privi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • privi
  • privire
  • privit
  • privitu‑
  • privind
  • privindu‑
singular plural
  • privește
  • priviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • privesc
(să)
  • privesc
  • priveam
  • privii
  • privisem
a II-a (tu)
  • privești
(să)
  • privești
  • priveai
  • priviși
  • priviseși
a III-a (el, ea)
  • privește
(să)
  • privească
  • privea
  • privi
  • privise
plural I (noi)
  • privim
(să)
  • privim
  • priveam
  • privirăm
  • priviserăm
  • privisem
a II-a (voi)
  • priviți
(să)
  • priviți
  • priveați
  • privirăți
  • priviserăți
  • priviseți
a III-a (ei, ele)
  • privesc
(să)
  • privească
  • priveau
  • privi
  • priviseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prăvi
  • prăvire
  • prăvit
  • prăvitu‑
  • prăvind
  • prăvindu‑
singular plural
  • prăvește
  • prăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prăvesc
(să)
  • prăvesc
  • prăveam
  • prăvii
  • prăvisem
a II-a (tu)
  • prăvești
(să)
  • prăvești
  • prăveai
  • prăviși
  • prăviseși
a III-a (el, ea)
  • prăvește
(să)
  • prăvească
  • prăvea
  • prăvi
  • prăvise
plural I (noi)
  • prăvim
(să)
  • prăvim
  • prăveam
  • prăvirăm
  • prăviserăm
  • prăvisem
a II-a (voi)
  • prăviți
(să)
  • prăviți
  • prăveați
  • prăvirăți
  • prăviserăți
  • prăviseți
a III-a (ei, ele)
  • prăvesc
(să)
  • prăvească
  • prăveau
  • prăvi
  • prăviseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • previ
  • previre
  • previt
  • previtu‑
  • prevind
  • previndu‑
singular plural
  • prevește
  • previți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prevesc
(să)
  • prevesc
  • preveam
  • previi
  • previsem
a II-a (tu)
  • prevești
(să)
  • prevești
  • preveai
  • previși
  • previseși
a III-a (el, ea)
  • prevește
(să)
  • prevească
  • prevea
  • previ
  • previse
plural I (noi)
  • previm
(să)
  • previm
  • preveam
  • previrăm
  • previserăm
  • previsem
a II-a (voi)
  • previți
(să)
  • previți
  • preveați
  • previrăți
  • previserăți
  • previseți
a III-a (ei, ele)
  • prevesc
(să)
  • prevească
  • preveau
  • previ
  • previseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • priivi
  • priivire
  • priivit
  • priivitu‑
  • priivind
  • priivindu‑
singular plural
  • priivește
  • priiviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • priivesc
(să)
  • priivesc
  • priiveam
  • priivii
  • priivisem
a II-a (tu)
  • priivești
(să)
  • priivești
  • priiveai
  • priiviși
  • priiviseși
a III-a (el, ea)
  • priivește
(să)
  • priivească
  • priivea
  • priivi
  • priivise
plural I (noi)
  • priivim
(să)
  • priivim
  • priiveam
  • priivirăm
  • priiviserăm
  • priivisem
a II-a (voi)
  • priiviți
(să)
  • priiviți
  • priiveați
  • priivirăți
  • priiviserăți
  • priiviseți
a III-a (ei, ele)
  • priivesc
(să)
  • priivească
  • priiveau
  • priivi
  • priiviseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

privi, privescverb

  • 1. tranzitiv intranzitiv reflexiv reciproc A-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea; a se uita. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: uita
    • format_quote Mă gîndeam că am să vin odată să te văd, că am să rămîn seara tîrziu să privim cerul de la fereastră. DEMETRIUS, C. 25. DLRLC
    • format_quote Șoimaru îl privi fără să clipească și fără să zîmbească. SADOVEANU, O. VII 77. DLRLC
    • format_quote Așezat la gura sobei... privesc focul. ALECSANDRI, P. III 19. DLRLC
    • format_quote Tot orașul... se adunase ca să privească alergarea de cai. NEGRUZZI, S. I 35. DLRLC
    • format_quote figurat O lumină cenușie, tulbure, privea pe ferestre. REBREANU, I. 43. DLRLC
    • format_quote Bătrînul privea cu ochi calzi pe Potcoavă. SADOVEANU, O. I 28. DLRLC
    • format_quote Niciodată n-am să uit cu ce ochi te-a privit, C. PETRESCU, C. V. 106. DLRLC
    • format_quote Cu ochii serei cei dentîi Eu n-o voi mai privi-o. EMINESCU, O. I 188. DLRLC
    • format_quote Tot sufletul i s-a urcat în ochii care privesc cu nesațiu. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 22. DLRLC
    • format_quote Ochii lui nu se sătura privind luciul mării. DRĂGHICI, R. 88. DLRLC
    • format_quote Cîteodat’ – deși arare – se-ntîlnesc și ochii lor Se privesc. EMINESCU, O. I 51. DLRLC
    • format_quote Nevasta administratorului îl privi acru și stătu o clipă fără să răspundă. DUMITRIU, N. 260. DLRLC
    • format_quote L-am privit scurt și fără echivoc. CAMIL PETRESCU, U. N. 31. DLRLC
    • format_quote M-a privit lung, parc-ar fi vrut să-mi spuie ceva. VLAHUȚĂ, O. A. 479. DLRLC
    • format_quote Cu mișcare și cu groază Damele și cavalerii l-au privit. EMINESCU, O. I 166. DLRLC
    • format_quote Parnasul și Olimpul cu fală se priviră. ALEXANDRESCU, M. 27. DLRLC
    • format_quote Vizitiul se întoarse încet și-l privi cum intră pe ușă. DUMITRIU, N. 33. DLRLC
    • format_quote Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde. ALECSANDRI, P. A. 124. DLRLC
    • format_quote L-am ascultat pe Oance, privind la stele și depănînd... firul povestei lui. GALACTION, O. I 67. DLRLC
    • format_quote Stătu în loc și privi dureros și aiurit în juru-i. VLAHUȚĂ, O. A. 136. DLRLC
    • format_quote Să se urce într-un pom... și să privească la lupta lor. ISPIRESCU, L. 28. DLRLC
    • format_quote figurat Soarele galben privea indiferent printre nouri. REBREANU, R. I 195. DLRLC
    • format_quote figurat Rămîne toamna singură pe zare, Privind cu ochiu-i tulbure și mare. D. BOTEZ, P. O. 35. DLRLC
    • 1.1. reflexiv figurat A se oglindi. DLRLC
      sinonime: oglindi
      • format_quote În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz moara lui Călifar. GALACTION, O. I 43. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De-acum poți să-i privești ca ginerii mei. ALECSANDRI, T. I 150. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv învechit Mihai-vodă nu se privește în Ardeal decît ca un guvernator. BĂLCESCU, O. II 270. DLRLC
  • 3. tranzitiv unipersonal A se referi la...; a interesa pe cineva; a fi de competența cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ce mă privește pe mine cine locuiește aici ori dincolo? C. PETRESCU, C. V. 82. DLRLC
    • format_quote Celelalte [treburi] îl priveau pe subprefect. SLAVICI, O. I 375. DLRLC
    • chat_bubble În (ceea) ce privește... = în privința..., cu privire la..., relativ la... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Acum să stăm aici în ceea ce te privește pe dumneata și să luăm pe istalalt la rînd. CREANGĂ, A. 148. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.