4 intrări

60 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

dres1 sn [At: GOLESCU, T. 23 / V: der~, dir~ / Pl: ~uri și (îvr) ~e / E: drege] (Pop) 1 Reparare. 2 Aranjare. 3 (Fig; irn) Falsificare. 4 (Fam) Beție. 5 (Îe) A apuca (sau a avea) darul ~ului A fi marcat de beție. 6 Plănuire. 7 Îndreptare a unei greșeli, a unei nedreptăți. 8 Contrafacere de băuturi. 9 (Îs) ~ul glasului (sau al vocii) Limpezire a glasului (a vocii) printr-o tuse ușoară înainte de a vorbi sau de a cânta. 10 (Îs) ~ul gustului Îndepărtare a gustului neplăcut lăsat de alimente sau de băuturi rele prin consumarea unor alimente, băuturi plăcute. 11 (Îe) A-și face ~urile A-și aranja treburile. 12 (înv; ccr; lpl îf direse) Document care consfințește o hotărâre. 13 (Înv; ccr; lpl îf direse) Denumire dată actelor de cancelarie domnească emise în țările române. 14 Întremare (după boală, un accident). 15 Îmbunătățire a gustului unei mâncări. 16 (Lpl) Mirodenii. 17 (Lpl) Ingrediente. 18 (Lpl) Arome puse în băuturi. 19 (Lpl) Farduri. 20 (Îe) A-și pune (sau a-și da cu) ~uri A se farda.

dres3 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: eg dress] 1 Ciorap-pantalon. 2 (Spt; balet) Echipament.

dres2, ~eásă [At: DOSOFTEI, V. S. 163 / V: der~, dir~ / Pl: ~éși, ~e / E: drege] (Pop) 1 a (Înv; d. oameni) Îndrumat. 2 a (Înv; d. oameni) Condus. 3 a (D. obiecte) Care a fost adus în stare bună pentru a fi folosit. 4 a (D. mecanisme) Care a fost făcut să funcționeze. 5 a (D. lucruri) Aranjat2. 6 a (Fig; irn) Stricat2. 7 a (D. mâncăruri) Preparat2. 8 a (D. mâncăruri) În care s-au pus anumite ingrediente pentru a îmbunătăți gustul. 9 a (D. băuturi) În care s-au pus arome. 10 a (Fig; irn; d. băuturi) Falsificat prin adăugarea apei. 11 sf (Îf dires) Supă ciobănească de zer cu legume și zarzavaturi. 12 sf (Îf dires) Varză cu ardei iute. 13 sfpa (Îf dires) Sfeclă sau lobodă dreasă (8) cu jintuit. 14 sfp (Îf dires) Zer lăsat să se acrească. 15 a Ferchezuit2. 16 a Fardat2. 17 a (D. pământ) Fertilizat cu îngrășăminte naturale. 18 a (D. strigoi) Descântat2. 19 a (D. ființe) Devenit invulnerabil prin vrăji.

DRES1, (II) dresuri, s. n. (Pop.). I. Acțiunea de a drege și rezultatul ei. II. Concr.) 1. Fard, cosmetic, suliman. 2. (La pl.) Mirodenii, condimente. III. (Concr.; la pl.; în forma direse) Denumire dată actelor de cancelarie domnească emise în Țările Române. [Var.: dirés s. n.] – V. drege.

DRES2, DREÁSĂ, dreși, -se, adj. (Pop.) 1. Reparat. 2. Sulimenit; dichisit. 3. (Despre mâncăruri) Căruia i s-au adăugat mirodenii, condimente etc. – V. drege.

DRES3, dresuri, s. n. 1. Ciorap-pantalon. 2. (Sport, balet). Echipament. – Din engl. dress.

DRES1, dresuri, s. n. (Pop.). I. Acțiunea de a drege și rezultatul ei. II. Concr.) 1. Fard, cosmetic, suliman. 2. (La pl.) Mirodenii, condimente. III. (Concr.; la pl., în forma direse) Denumire dată actelor de cancelarie domnească emise în țările române. [Var.: dirés s. n.] – V. drege.

DRES2, DREÁSĂ, dreși, -se, adj. (Pop.) 1. Reparat. 2. Sulimenit; dichisit. 3. (Despre mâncăruri) Căruia i s-au adăugat mirodenii, condimente etc. – V. drege.

DRES3, dresuri, s. n. 1. Ciorap-pantalon. 2. (Sport, balet). Echipament. – Din engl. dress.

DRES2, DREÁSĂ, dreși, -se, adj. 1. (Despre lucruri) Reparat. 2. Sulemenit; dichisit. Avea... sprîncenele drese, subțiri. CAMIL PETRESCU, U. N. 94. 3. (Despre lucruri) Aranjat, pus în ordine. ◊ Fig. (Ironic, despre ființe; atestat în forma populară dires) Au venit îndata-mare acasă și, văzîndu-și puii așa de direși, s-au supărat. SBIERA, P. 209. – Variantă: (popular) dirés, -eásă adj.

DRES1, dresuri, s. n. I. Acțiunea de a drege. 1. Reparare. Unde mai pui dresul căsuței și altele. DUNĂREANU, CH. 23. Zidirile cele nouă ce se fac și, după vreme, dresurile caselor. GOLESCU, Î. 44. 2. Întreprindere a unei acțiuni; p. ext. rînduire, aranjare. ◊ (Mai ales în expr.) A-și face dresurile = a-și aranja treburile. Fata împăratului își făcu drsurile cum o învățase tatăl său. ISPIRESCU, L. 377. ♦ (Ironic) Falsificare. Dresuri în rezultatele statistice. I. IONESCU, M. 16. II. (Concretizat) Ceea ce servește la realizarea acțiunii de a drege. 1. (De obicei la pl.) Fard, cosmetic. Chisele și cutiuțe cu dresuri și cu mirodenii. GALACTION, O. I 509. Scoate dintr-un săculeț dresuri și dă-i iute pe obraz, și dă-i pe sprincene, și dă-i pe buze. C. PETRESCU, S. 145. Dresul, sulimanul și rumeneala cu care se văpsea... au tras largi, și adînci brazde pe obrajii ei. GHICA, S. 65. ◊ Expr. A-și pune (sau a-și da cu) dresuri = a se farda, a se sulemeni. Au nu îți e rușine Să-ți dai cu dresuri și sulemenele ? TOMA, C. V. 260. ♦ Leacuri. Am cunoscut noi, cinstite jupîne Iațco, un vraci leah care se lăuda cu dresurile lui. SADOVEANU, F. J. 421. 2. (La pl.) Mirodenii, condimente. Îi pui dresuri [mîncării], merge, nu-i pui, arunc-o și cînilor că nici ei n-o mănîncă. HOGAȘ, DR. II 59. – Variantă: (popular) dirés, diresuri (SEVASTOS, N. 290), s. n.

dres1 (faptul de a drege) s. n.

dres2 (fard, obiect de îmbrăcăminte) s. n., pl. drésuri

dres (acțiune, obiect vestimentar) s. n., pl. drésuri

DRES s. ciorapi-pantalon (pl.).

DRES s. v. aromat, condiment, fard, ingredient, mirodenie, refacere, reparare, reparat, reparație.

DRES adj. v. aranjat, cochet, contrafăcut, dichisit, elegant, falsificat, fardat, fercheș, ferchezuit, gătit, îngrijit, machiat, refăcut, reparat, spilcuit, vopsit.

DRES s. n. 1. ciorapi cu chiloți; ciorap-pantalon. 2. (sport, balet) echipament (pe corp). (< engl. dress)

DRES ~uri n. 1) Produs cosmetic care se aplică, în special, pe față pentru a-i modifica aspectul natural; fard; sulimeneală. ◊ A-și pune ~uri (sau a se da cu ~uri) a se farda; a se sulemeni. 2) la pl. Condimente care se adaugă în mâncare pentru a fi mai gustoasă. /v. a drege

dres a. 1. reparat; 2. aromatizat: bucate drese; 3. falșificat: vin dres; 4. fermecat: calul e dres. ║ n. 1. reparațiune: dresul e greu AL.; 2. suliman: se spoia cu dres; 3. pl. arome, condimente: mâncare gătită cu dresuri; 4. a face dresuri, a lua dispozițiile necesare: călăuzind el făcea dresuri înainte ISP.; 5. pl. V. dires.

Intrare: drege
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) drege dregere dres dregând singular plural
drege dregeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dreg (să) dreg dregeam dresei dresesem
a II-a (tu) dregi (să) dregi dregeai dreseși dreseseși
a III-a (el, ea) drege (să) drea dregea drese dresese
plural I (noi) dregem (să) dregem dregeam dreserăm dreseserăm, dresesem*
a II-a (voi) dregeți (să) dregeți dregeați dreserăți dreseserăți, dreseseți*
a III-a (ei, ele) dreg (să) drea dregeau dreseră dreseseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) derege deregere deres deregând singular plural
derege deregeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dereg (să) dereg deregeam deresei deresesem
a II-a (tu) deregi (să) deregi deregeai dereseși dereseseși
a III-a (el, ea) derege (să) derea deregea derese deresese
plural I (noi) deregem (să) deregem deregeam dereserăm dereseserăm, deresesem*
a II-a (voi) deregeți (să) deregeți deregeați dereserăți dereseserăți, dereseseți*
a III-a (ei, ele) dereg (să) derea deregeau dereseră dereseseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) direge diregere dires diregând singular plural
direge diregeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) direg (să) direg diregeam diresei diresesem
a II-a (tu) diregi (să) diregi diregeai direseși direseseși
a III-a (el, ea) direge (să) direa diregea direse diresese
plural I (noi) diregem (să) diregem diregeam direserăm direseserăm, diresesem*
a II-a (voi) diregeți (să) diregeți diregeați direserăți direseserăți, direseseți*
a III-a (ei, ele) direg (să) direa diregeau direseră direseseră
Intrare: dres (adj.)
dres (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dres dresul drea dreasa
plural dreși dreșii drese dresele
genitiv-dativ singular dres dresului drese dresei
plural dreși dreșilor drese dreselor
vocativ singular
plural
dires (adj.) adjectiv
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dires diresul direa direasa
plural direși direșii direse diresele
genitiv-dativ singular dires diresului direse diresei
plural direși direșilor direse direselor
vocativ singular
plural
Intrare: dres (ciorap)
dres (s.n.) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dres dresul
plural dresuri dresurile
genitiv-dativ singular dres dresului
plural dresuri dresurilor
vocativ singular
plural
Intrare: dres (acțiune, fard, mirodenie)
dres (s.n.) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dres dresul
plural dresuri dresurile
genitiv-dativ singular dres dresului
plural dresuri dresurilor
vocativ singular
plural
dires (s.n.) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dires diresul
plural diresuri diresurile
genitiv-dativ singular dires diresului
plural diresuri diresurilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

dres (acțiune, fard, mirodenie) dires

  • 1. popular (numai) singular Acțiunea de a drege și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Unde mai pui dresul căsuței și altele. DUNĂREANU, CH. 23.
        surse: DLRLC
      • Zidirile cele nouă ce se fac și, după vreme, dresurile caselor. GOLESCU, Î. 44.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Întreprindere a unei acțiuni.
      surse: DLRLC
  • 2. popular concretizat Produs cosmetic care se aplică, în special, pe față pentru a-i modifica aspectul natural.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cosmetic (produs) fard suliman 3 exemple
    exemple
    • Chisele și cutiuțe cu dresuri și cu mirodenii. GALACTION, O. I 509.
      surse: DLRLC
    • Scoate dintr-un săculeț dresuri și dă-i iute pe obraz, și dă-i pe sprincene, și dă-i pe buze. C. PETRESCU, S. 145.
      surse: DLRLC
    • Dresul, sulimanul și rumeneala cu care se văpsea... au tras largi, și adînci brazde pe obrajii ei. GHICA, S. 65.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A-și pune (sau a-și da cu) dresuri = a se farda, a se sulemeni.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Au nu îți e rușine Să-ți dai cu dresuri și sulemenele ? TOMA, C. V. 260.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Leacuri.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Am cunoscut noi, cinstite jupîne Iațco, un vraci leah care se lăuda cu dresurile lui. SADOVEANU, F. J. 421.
        surse: DLRLC
  • 3. popular concretizat (la) plural Mirodenii, condimente.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Îi pui dresuri [mîncării], merge, nu-i pui, arunc-o și cînilor că nici ei n-o mănîncă. HOGAȘ, DR. II 59.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi drege
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

dres (adj.) dires

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Avea... sprîncenele drese, subțiri. CAMIL PETRESCU, U. N. 94.
      surse: DLRLC
  • 3. (Despre lucruri) Pus în ordine.
    surse: DLRLC sinonime: aranjat un exemplu
    exemple
    • figurat ironic (Despre ființe) Au venit îndata-mare acasă și, văzîndu-și puii așa de direși, s-au supărat. SBIERA, P. 209.
      surse: DLRLC
  • 4. popular (Despre mâncăruri) Căruia i s-au adăugat mirodenii, condimente etc.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi drege
    surse: DEX '09 DEX '98

dres (ciorap)

etimologie: