4 intrări

56 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

DIRÉS2, -EÁSĂ adj. v. dres2.

DIRÉS2, -EÁSĂ adj. v. dres2.

DIRÉS2, -EÁSĂ adj. v. dres2.

drége [At: PSALT. HUR. 119 8Vl24 / V: (Îrg) der~, (îvp) dir~ / Pzi: dreg / E: lat dirigere] 1 vt (Înv; c. i. oameni) A ajuta să găsească drumul către locul dorit, arătând direcția potrivită Si: a călăuzi, a conduce, a îndruma. 2 vt (Înv; îe) A ~ pașii, calea (cuiva) A face pe cineva să meargă într-un anumit loc. 3 vt (Fig; îae) A ajuta pe cineva să-și găsească drumul în viață. 4 vr (Înv; d. oameni) A se îndrepta într-o anumită direcție. 5 vt (Înv; c.i. obiecte) A îndrepta într-o anumită direcție. 6 vt (Înv) A conduce o acțiune Si: a dirija. 7 vt (Îvp) A săvârși o faptă. 8 vt A modifica (pentru a îmbunătăți). 9 vt (Pfm; c. i. situații, treburi etc.) A plănui în vederea atingerii unui scop Si: a aranja, a ticlui. 10 (Pfm; în corelație cu alte verbe ca a face, a lucra, a se purta etc.) A depune efort să rezolve ceva, încercând diverse căi, diverse posibilități. 11 vrim (Pop; rar) A se întâmpla. 12 vta (Pfm; îe) O fi și-o ~ Se spune pentru a sugera un șir de întâmplări sau vorbe lipsite de importanță. 13 vt (Pfm; c. i. construcții, bunuri materiale, obiecte uzate, mecanisme defecte, stricate) A readuce în stare bună (pentru a putea fi întrebuințat) Si: a recondiționa, a renova, a repara, a reface (pfm) a meșteri, (reg) a tocmi. 14 vt (Îe) A-și ~ glasul (sau, rar vocea, înv viersul) A tuși ușor înainte de a vorbi sau de a cânta pentru a-și limpezi vocea. 15 vt (Rar; pan; d. păsări; îe) A-și pregăti glasul înainte de a cânta. 16 vt (Îe) A-și ~ gustul (sau gura) A mânca sau a bea ceva plăcut pentru a îndepărta gustul neplăcut lăsat de alimentele sau băuturile consumate anterior. 17 vt (Pop; îe) A ~ busuiocul A se strădui să schimbe (în bine) relațiile cu cineva Si: a se împrieteni. 18 vt (Pgn; îae) A îndrepta o greșeală. 19 vt (Pop; îe) A ~ carul A schimba o situație (în bine), reparând o greșeală. 20 vt (Pfm; îe) Na-ți-o frântă (sau bună) că ți-am dres-o Se spune când cineva în loc să schimbe în bine o situație, o agravează. 21 vt (Îe) Tronc, Marico, că ți-am dres-o Se spune când cineva spune o vorbă fără rost, nepotrivită cu situația. 22 vt (Pop; îe) A-și ~ cheful A face ceea ce dorește, cu orice preț. 23 vt (Pfm; c. i. greșeli în comportare, în atitudine) A corecta printr-o atitudine nouă, adecvată. 24 vt (Îvr; c. i. pierderi, pagube) A recupera. 25 vt (Pfm; îe) A-i ~ cuiva o palmă (sau palme) A lovi pe cineva cu palma. 26 vim (Pfm; îe) A o ~ A face, a vorbi ceva corespunzător pentru a îndrepta o greșeală, o gafă etc. 27-28 vtr (Pfm) A (se) însănătoși. 29-30 vtr (Pfm) A(-și) reveni după o stare de oboseală Si: a (se) întrema. 31 vt (Fam; c. i. oameni) A vătăma (moral sau material) cauzând neajunsuri. 32 vi (Îvr) A avea influență (bună). 33 vt (Îvp; c. i. sufletul, inima) A mângâia. 34 vt (Pfm; c. i. obiecte de îmbrăcăminte, podoabe etc.) A aranja, așezând într-un anumit fel Si: a potrivi. 35 vt (Pop; c. i. patul, așternutul etc.) A pregăti pentru dormit. 36-37 vtr (Pfm; c. i. obrazul, fața etc.) A (se) farda. 38 vt (Pop; c. i. pământul, mămăliga etc.) A netezi (cu palma sau cu lopățica, o lingură etc.). 39 vrp (Reg; c. i. șindrila) A se reteza pentru a avea aceeași mărime. 40-41 vtr (Pfm) A (se) înviora cu apă rece (după somn). 42 vt (Pop; spc; c. i. un mort; csnp) A pregăti pentru înmormântare, dându-i un aspect îngrijit. 43 vt (Pfm; c. i. mâncăruri sau băuturi) A îmbunătăți în privința gustului, a calității, adăugând ingrediente, aplicând diverse metode de preparare etc. 44 vt (Pfm; c. i. o băutură) A prepara și a pune în pahare pentru a servi pe cineva. 45 vt (Pfm; pex; c. i. pahare, cupe etc.) A umple sau a completa cu băutură în timpul mesei. 46 vt (Îvr; c. i. vinul) A stoarce în teasc Si: a strecura. 47 vt (Pfm; c. i. desene, picturi etc.) A completa, dându-i forma potrivită. 48 vt (Îvp; c. i. boabe de cereale) A curăța de corpuri străine Si: a alege, a vântura. 49 vt (Îvp; pex) A treiera. 50 vt (Mol; Ban; c. i. păsări tăiate) A pregăti pentru gătit prin jumulire, îndepărtare a măruntaielor, tranșare etc. 51 vr (Reg; d. fructe) A se coace. 52 vt (Îvp; c. i. pământul, solul etc.) A fertiliza cu îngrășăminte naturale. 53 vt (Pop; c. i. focul) A face să ardă mai bine Si: a înteți. 54 vrp (Pop; c. i. piei de animale) A argăsi. 55 vt (Reg; c. i. arama) A polei. 56 vt (În credințele populare; c. i. un mort) A împlini un anumit ritual la moartea unui om pentru ca acesta să nu se transforme în strigoi. 57 vt (Pop; pex) A face vrăji, descântece pentru a transforma un strigoi în om. 58 vt (Pop; c. i. oameni) A face invulnerabil (prin farmece, vrăji etc.). 59 vt (Pop; c. i. vrăji, farmece etc.) A dezlega. 60 vt (Pfm) A falsifica o băutură.

dres2, ~eásă [At: DOSOFTEI, V. S. 163 / V: der~, dir~ / Pl: ~éși, ~e / E: drege] (Pop) 1 a (Înv; d. oameni) Îndrumat. 2 a (Înv; d. oameni) Condus. 3 a (D. obiecte) Care a fost adus în stare bună pentru a fi folosit. 4 a (D. mecanisme) Care a fost făcut să funcționeze. 5 a (D. lucruri) Aranjat2. 6 a (Fig; irn) Stricat2. 7 a (D. mâncăruri) Preparat2. 8 a (D. mâncăruri) În care s-au pus anumite ingrediente pentru a îmbunătăți gustul. 9 a (D. băuturi) În care s-au pus arome. 10 a (Fig; irn; d. băuturi) Falsificat prin adăugarea apei. 11 sf (Îf dires) Supă ciobănească de zer cu legume și zarzavaturi. 12 sf (Îf dires) Varză cu ardei iute. 13 sfpa (Îf dires) Sfeclă sau lobodă dreasă (8) cu jintuit. 14 sfp (Îf dires) Zer lăsat să se acrească. 15 a Ferchezuit2. 16 a Fardat2. 17 a (D. pământ) Fertilizat cu îngrășăminte naturale. 18 a (D. strigoi) Descântat2. 19 a (D. ființe) Devenit invulnerabil prin vrăji.

dres1 sn [At: GOLESCU, T. 23 / V: der~, dir~ / Pl: ~uri și (îvr) ~e / E: drege] (Pop) 1 Reparare. 2 Aranjare. 3 (Fig; irn) Falsificare. 4 (Fam) Beție. 5 (Îe) A apuca (sau a avea) darul ~ului A fi marcat de beție. 6 Plănuire. 7 Îndreptare a unei greșeli, a unei nedreptăți. 8 Contrafacere de băuturi. 9 (Îs) ~ul glasului (sau al vocii) Limpezire a glasului (a vocii) printr-o tuse ușoară înainte de a vorbi sau de a cânta. 10 (Îs) ~ul gustului Îndepărtare a gustului neplăcut lăsat de alimente sau de băuturi rele prin consumarea unor alimente, băuturi plăcute. 11 (Îe) A-și face ~urile A-și aranja treburile. 12 (înv; ccr; lpl îf direse) Document care consfințește o hotărâre. 13 (Înv; ccr; lpl îf direse) Denumire dată actelor de cancelarie domnească emise în țările române. 14 Întremare (după boală, un accident). 15 Îmbunătățire a gustului unei mâncări. 16 (Lpl) Mirodenii. 17 (Lpl) Ingrediente. 18 (Lpl) Arome puse în băuturi. 19 (Lpl) Farduri. 20 (Îe) A-și pune (sau a-și da cu) ~uri A se farda.

DRÉGE, dreg, vb. III. (Pop. și fam.) 1. Tranz. A repara (un obiect, un mecanism etc.), aducând în starea de funcționare. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) întrema, a (se) îndrepta (de bine, de rău) după un accident, după o boală. ◊ Expr. A-și drege glasul (sau vocea) = a tuși ușor înainte de a vorbi sau de a cânta, pentru a-și limpezi vocea. A-și drege gustul = a mânca sau a bea ceva plăcut, pentru a îndepărta gustul neplăcut lăsat de alimentele sau băuturile consumate anterior. ♦ Fig. A îndrepta o greșeală, o nedreptate. ♦ A face ca focul să ardă mai bine. 2. Tranz. A pune ceva la cale; a aranja, a plănui. ◊ Expr. Face și drege = a) se străduiește să rezolve, să realizeze ceva; b) se laudă, face caz că se străduiește să realizeze, să întreprindă ceva. 3. Tranz. A potrivi, a îmbunătăți gustul unei mâncări. ♦ A falsifica, a contraface o băutură. 4. Tranz. și refl. A (se) farda, a (se) sulimeni. [Perf. s. dresei, part. dres.Var.: (înv. și reg.) dirége, (înv.) derége vb. III] – Lat. dirigere.

DRES1, (II) dresuri, s. n. (Pop.). I. Acțiunea de a drege și rezultatul ei. II. Concr.) 1. Fard, cosmetic, suliman. 2. (La pl.) Mirodenii, condimente. III. (Concr.; la pl.; în forma direse) Denumire dată actelor de cancelarie domnească emise în Țările Române. [Var.: dirés s. n.] – V. drege.

DRES2, DREÁSĂ, dreși, -se, adj. (Pop.) 1. Reparat. 2. Sulimenit; dichisit. 3. (Despre mâncăruri) Căruia i s-au adăugat mirodenii, condimente etc. – V. drege.

DRÉGE, dreg, vb. III. (Pop. și fam.) 1. Tranz. A repara (un obiect, un mecanism etc.) ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) întrema, a (se) îndrepta (de bine, de rău) după un accident, după o boală. ◊ Expr. A-și drege glasul (sau vocea) = a tuși ușor înainte de a vorbi sau de a cânta, pentru a-și limpezi vocea. A-și drege gustul = a mânca sau a bea ceva plăcut, pentru a îndepărta gustul neplăcut lăsat de alimentele sau băuturile consumate anterior. ♦ Fig. A îndrepta o greșeală, o nedreptate. ♦ A face ca focul să ardă mai bine. 2. Tranz. A pune ceva la cale; a aranja, a plănui. ◊ Expr. Face și drege = a) se străduiește să rezolve, să realizeze ceva; b) se laudă, face caz că se străduiește să realizeze, să întreprindă ceva. 3. Tranz. A potrivi, a îmbunătăți gustul unei mâncări. ♦ A falsifica, a contraface o băutură. 4. Tranz. și refl. A (se) farda, a (se) sulimeni. [Perf. s. dresei, part. dres.Var.: (înv. și reg.) dirége, (înv.) derége vb. III] – Lat. dirigere.

Intrare: drege
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) drege dregere dres dregând singular plural
drege dregeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dreg (să) dreg dregeam dresei dresesem
a II-a (tu) dregi (să) dregi dregeai dreseși dreseseși
a III-a (el, ea) drege (să) drea dregea drese dresese
plural I (noi) dregem (să) dregem dregeam dreserăm dreseserăm, dresesem*
a II-a (voi) dregeți (să) dregeți dregeați dreserăți dreseserăți, dreseseți*
a III-a (ei, ele) dreg (să) drea dregeau dreseră dreseseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) derege deregere deres deregând singular plural
derege deregeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dereg (să) dereg deregeam deresei deresesem
a II-a (tu) deregi (să) deregi deregeai dereseși dereseseși
a III-a (el, ea) derege (să) derea deregea derese deresese
plural I (noi) deregem (să) deregem deregeam dereserăm dereseserăm, deresesem*
a II-a (voi) deregeți (să) deregeți deregeați dereserăți dereseserăți, dereseseți*
a III-a (ei, ele) dereg (să) derea deregeau dereseră dereseseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) direge diregere dires diregând singular plural
direge diregeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) direg (să) direg diregeam diresei diresesem
a II-a (tu) diregi (să) diregi diregeai direseși direseseși
a III-a (el, ea) direge (să) direa diregea direse diresese
plural I (noi) diregem (să) diregem diregeam direserăm direseserăm, diresesem*
a II-a (voi) diregeți (să) diregeți diregeați direserăți direseserăți, direseseți*
a III-a (ei, ele) direg (să) direa diregeau direseră direseseră
Intrare: dres (adj.)
dres (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dres dresul drea dreasa
plural dreși dreșii drese dresele
genitiv-dativ singular dres dresului drese dresei
plural dreși dreșilor drese dreselor
vocativ singular
plural
dires (adj.) adjectiv
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dires diresul direa direasa
plural direși direșii direse diresele
genitiv-dativ singular dires diresului direse diresei
plural direși direșilor direse direselor
vocativ singular
plural
Intrare: dires
dires
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: dres (acțiune, fard, mirodenie)
dres (s.n.) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dres dresul
plural dresuri dresurile
genitiv-dativ singular dres dresului
plural dresuri dresurilor
vocativ singular
plural
dires (s.n.) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dires diresul
plural diresuri diresurile
genitiv-dativ singular dires diresului
plural diresuri diresurilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

dres (acțiune, fard, mirodenie) dires

  • 1. popular (numai) singular Acțiunea de a drege și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Unde mai pui dresul căsuței și altele. DUNĂREANU, CH. 23.
        surse: DLRLC
      • Zidirile cele nouă ce se fac și, după vreme, dresurile caselor. GOLESCU, Î. 44.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Întreprindere a unei acțiuni.
      surse: DLRLC
  • 2. popular concretizat Produs cosmetic care se aplică, în special, pe față pentru a-i modifica aspectul natural.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cosmetic (produs) fard suliman 3 exemple
    exemple
    • Chisele și cutiuțe cu dresuri și cu mirodenii. GALACTION, O. I 509.
      surse: DLRLC
    • Scoate dintr-un săculeț dresuri și dă-i iute pe obraz, și dă-i pe sprincene, și dă-i pe buze. C. PETRESCU, S. 145.
      surse: DLRLC
    • Dresul, sulimanul și rumeneala cu care se văpsea... au tras largi, și adînci brazde pe obrajii ei. GHICA, S. 65.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A-și pune (sau a-și da cu) dresuri = a se farda, a se sulemeni.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Au nu îți e rușine Să-ți dai cu dresuri și sulemenele ? TOMA, C. V. 260.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Leacuri.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Am cunoscut noi, cinstite jupîne Iațco, un vraci leah care se lăuda cu dresurile lui. SADOVEANU, F. J. 421.
        surse: DLRLC
  • 3. popular concretizat (la) plural Mirodenii, condimente.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Îi pui dresuri [mîncării], merge, nu-i pui, arunc-o și cînilor că nici ei n-o mănîncă. HOGAȘ, DR. II 59.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi drege
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

dres (adj.) dires

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Avea... sprîncenele drese, subțiri. CAMIL PETRESCU, U. N. 94.
      surse: DLRLC
  • 3. (Despre lucruri) Pus în ordine.
    surse: DLRLC sinonime: aranjat un exemplu
    exemple
    • figurat ironic (Despre ființe) Au venit îndata-mare acasă și, văzîndu-și puii așa de direși, s-au supărat. SBIERA, P. 209.
      surse: DLRLC
  • 4. popular (Despre mâncăruri) Căruia i s-au adăugat mirodenii, condimente etc.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi drege
    surse: DEX '09 DEX '98