24 de intrări

school Articole pe această temă:

184 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TARÁ s. f. v. tară1.

tara1 [At: ZANNE, P. II, 767 / E: fo] (Reg; rep) 1-2 sn, i (Cuvânt care) imită vorbărie multă, fără rost. 3 i (Îe) ~, ~, toată vara Se spune despre un om căruia îi place să vorbească mult sau să cicălească.

GRĂPÍȘ adv. Dificil, anevoie. ◊ Expr. Târâș-grăpiș = cu mare greutate, anevoie. – Grapă + suf. -iș.

GRĂPÍȘ adv. Dificil, anevoie. ◊ Expr. Târâș-grăpiș = cu mare greutate, anevoie. – Grapă + suf. -iș.

TÁRĂ1, tare, s. f. 1. Dara. 2. Nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă, care se folosesc la diferite cântăriri de laborator. 3. (Mil.) Denumire pentru caracteristicile fizico-chimice de bază ale pulberii (3). [Var.: tará s. f.] – Din ngr. tára.

TÁRĂ2, tare, s. f. Defect fizic sau moral (ereditar); meteahnă. – Din fr. tare.

TÁRĂ2, tare, s. f. Defect fizic sau moral (ereditar); meteahnă. – Din fr. tare.

TẤRÂȘ adv., târâșuri, s. n. 1. Adv. Târând pe jos, trăgând după sine. 2. Adv. Târându-se pe jos (ca să nu fie văzut); abia mișcând picioarele de oboseală, de slăbiciune etc. ♦ Fig. Cu greutate, cu dificultate. ◊ Expr. Târâș-grăpiș = cu mare greutate, anevoie. 3. S. n. Târâre. – Târî + suf. -iș.

TÂRÎ́, târăsc, vb. IV. 1. Tranz. A mișca un lucru (greu) dintr-un loc în altul, trăgându-l pe jos; a trage după sine cu sila un om, un animal. ◊ Expr. A târî barca pe uscat = a trăi greu. ♦ A lua, a purta, a duce cu sine. ♦ Fig. A îndemna, a împinge spre ceva (reprobabil); a antrena. 2. Refl. A merge, a înainta cu greu atingând pământul cu genunchii, cu coatele, cu burta; (despre animale) a înainta prin mișcări specifice, cu trupul lipit de pământ. ♦ A merge încet, a înainta cu greu, abia mișcându-și picioarele. 3. Refl. (Despre obiecte care atârnă) A atinge pământul cu partea de jos, a se freca de pământ. – Din sl. trĕti.

TÂRÎ́, târăsc, vb. IV. 1. Tranz. A mișca un lucru (greu) dintr-un loc în altul, trăgându-l pe jos; a trage după sine cu sila un om, un animal. ◊ Expr. A târî barca pe uscat = a trăi greu. ♦ A lua, a purta, a duce cu sine. ♦ Fig. A îndemna, a împinge spre ceva (reprobabil); a antrena. 2. Refl. A merge, a înainta cu greu atingând pământul cu genunchii, cu coatele, cu burta; (despre animale) a înainta prin mișcări specifice, cu trupul lipit de pământ. ♦ A merge încet, a înainta cu greu, abia mișcându-și picioarele. 3. Refl. (Despre obiecte care atârnă) A atinge pământul cu partea de jos, a se freca de pământ. – Din sl. trĕti.

TEÁRĂ, teri, s. f. (Reg.) 1. Natră. 2. Război de țesut. – Lat. tela.

TEÁRĂ, teri, s. f. (Reg.) 1. Natră. 2. Război de țesut. – Lat. tela.

ȚÁRĂ, țări, s. f. I. 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat; p. ext. stat. ◊ Expr. Țara lui Cremene (sau a lui Papură-Vodă) = loc fără stăpân, unde fiecare face ce-i place, fără să dea seamă cuiva. (Fam.) Te joci cu țara în bumbi? formulă prin care se atrage atenția cuiva că greșește atunci când subestimează o persoană sau o problemă. A plăti (cât) un colț de țară = a valora foarte mult. A pune țara la cale = a) a conduce, a administra o țară; b) (ir.) a discuta o chestiune importantă (de ordin politic) fără a avea competența necesară; p. ext. a discuta multe și de toate. (Pop.) A se duce la țară (sau în țări) = a se duce în lume. Țara e largă = ești liber să faci ce vrei, să pleci unde vrei. La colț de țară și la mijloc de masă sau la mijloc de masă și la colț de țară = într-un loc ferit de primejdii. Peste nouă (sau șapte) mări (și) peste nouă (sau șapte) țări = foarte departe. A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în țară = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină. (Fam.) A sta prost (sau rău) cu țara = a nu avea bani. Țara nimănui = a) (în basme) țară fără stăpân; b) spațiu neocupat de armate între două fronturi de luptă; zonă neutră. 2. (În sintagma) Țara Românească = stat feudal românesc, creat la începutul sec. XIV, cuprinzând Muntenia și Oltenia, până la unirea Principatelor. Țările de Jos = denumire dată în Evul Mediu și în epoca modernă teritoriul cuprinzând Belgia, Olanda, Luxemburgul și nord-estul Franței. ♦ (În vechea organizare politică și administrativă a României) Provincie. 3. Regiune, ținut, teritoriu. ♦ Șes. 4. Locul în care s-a născut sau trăiește cineva; patrie. 5. (În opoziție cu oraș) Mediu rural, sat. ◊ Loc. adj. De (sau de la) țară = de la sat; rural. II. 1. Locuitorii unei țări (I 1); popor; națiune; p. ext. oameni, lume. ◊ Expr. A afla târgul și țara = a afla toată lumea. A se pune cu țara = a intra în conflict cu toată lumea. 2. (Înv.) Populație de la sate; țărănime. [Var.: (înv.) țeáră s. f.] – Lat. terra.

ȚẤRĂ, țâre, s. f. (Pop.) Ruptură, zdreanță. ◊ Loc. adj. și adv. O țâră = puțin, nițel. ◊ Expr. A se face țâră = a) a se rupe, a se face bucăți; b) a se ghemui de frică. – Et. nec.

ȚEÁRĂ s. f. v. țară.

VÂNTURÁ, vấntur, vb. I. Tranz. 1. A trece boabele de cereale prin vânturătoare sau a le face să cadă de la o mică înălțime pentru ca vântul să împrăștie impuritățile ușoare. ♦ Fig. A împrăștia, a risipi; a spulbera. 2. A vărsa de mai multe ori un lichid dintr-un vas în altul, pentru a-l răci, pentru a-l amesteca etc. 3. A mișca încoace și încolo, a agita. ♦ Fig. A frământa, a tulbura. 4. Fig. A da în vileag, a povesti, a comenta vorbe, fapte etc. 5. Fig. A cutreiera, a colinda. ◊ Compus: vântură-lume sau vântură-țară s. m. și f. = om hoinar, aventurier. 6. (Rar; despre vânt) A sufla, a bate peste... – Lat. ventulare (= ventilare).

somali sfs [At: DEX / E: fr somali] Limbă afro-asiatică oficială în Somalia.

ta1 sf [At: DDRF / V: ~ra / Pl: ~re / E: ngr τάρα] 1 Dara1 (1). 2 (Csc) Greutăți nemarcate, de forma unor alice din metal sau din sticlă, utilizate în anumite cântăriri de laborator, de obicei pentru a compensa greutatea unui picnometru, a unui vas etc. 3 (Mii) Denumire pentru caracteristicile fizico-chimice ale pulberii.

ta2 sf [At: ENC. VET. 99 / Pl: ~re / E: fr tare] 1 Defect fizic. 2 Defect moral Si: cusur, meteahnă, viciu.

târa sfa [At: ȘEZ. V, 131 / E: pvb târî] (Reg; îlav) De-a ~ Târâș1 (1).

arată toate definițiile

Intrare: tara (interj.)
tara
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tara (vb.)
tara (vb.)
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: buruiană-de-țară
buruiană-de-țară substantiv feminin compus
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buruiană-de-ța
  • buruiana-de-ța
plural
  • buruieni-de-ța
  • buruienile-de-ța
genitiv-dativ singular
  • buruieni-de-ța
  • buruienii-de-ța
plural
  • buruieni-de-ța
  • buruienilor-de-ța
vocativ singular
plural
Intrare: tară (dara)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ta
  • tara
plural
  • tare
  • tarele
genitiv-dativ singular
  • tare
  • tarei
plural
  • tare
  • tarelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tara
  • taraua
plural
  • tarale
  • taralele
genitiv-dativ singular
  • tarale
  • taralei
plural
  • tarale
  • taralelor
vocativ singular
plural
Intrare: tară (meteahnă)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ta
  • tara
plural
  • tare
  • tarele
genitiv-dativ singular
  • tare
  • tarei
plural
  • tare
  • tarelor
vocativ singular
plural
Intrare: târa
târa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: târă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tâ
  • târa
plural
  • târe
  • târele
genitiv-dativ singular
  • târe
  • târei
plural
  • târe
  • târelor
vocativ singular
plural
Intrare: târâș (adv.)
târâș2 (adv.) adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • târâș
  • târâ
Intrare: târâș-grăpiș
târâș-grăpiș expresie
compus
Surse flexiune: DOR
  • târâș-grăpiș
Intrare: târî
verb (VT410)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • târî
  • târâre
  • târât
  • târâtu‑
  • târând
  • târându‑
singular plural
  • târăște
  • târaște
  • târâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • târăsc
(să)
  • târăsc
  • târam
  • târâi
  • târâsem
a II-a (tu)
  • târăști
(să)
  • târăști
  • târai
  • târâși
  • târâseși
a III-a (el, ea)
  • târăște
  • târaște
(să)
  • târască
  • târa
  • târî
  • târâse
plural I (noi)
  • târâm
(să)
  • târâm
  • târam
  • târârăm
  • târâserăm
  • târâsem
a II-a (voi)
  • târâți
(să)
  • târâți
  • târați
  • târârăți
  • târâserăți
  • târâseți
a III-a (ei, ele)
  • târăsc
(să)
  • târască
  • târau
  • târâ
  • târâseră
Intrare: teară
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tea
  • teara
plural
  • teri
  • terile
genitiv-dativ singular
  • teri
  • terii
plural
  • teri
  • terilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ta
  • tara
plural
  • tare
  • tarele
genitiv-dativ singular
  • tare
  • tarei
plural
  • tare
  • tarelor
vocativ singular
plural
Intrare: țara
țara
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Țara
Țara
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Țara de Foc
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Țara de Foc
plural
genitiv-dativ singular
  • Țării de Foc
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Țara Românească
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Țara Românească
plural
genitiv-dativ singular
  • Țării Românești
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Țară
Țară nume propriu
nume propriu (I3)
  • Țară
Intrare: țară
substantiv feminin (F51)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ța
  • țara
plural
  • țări
  • țările
genitiv-dativ singular
  • țări
  • țării
plural
  • țări
  • țărilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țea
  • țeara
plural
  • țeri
  • țerile
genitiv-dativ singular
  • țeri
  • țerii
plural
  • țeri
  • țerilor
vocativ singular
plural
Intrare: Țăra
Țăra nume propriu
nume propriu (I3)
  • Țăra
Intrare: țără
țără
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Țără
Țără nume propriu
nume propriu (I3)
  • Țără
Intrare: Țările de Jos
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • Țările de Jos
genitiv-dativ singular
plural
  • Țărilor de Jos
vocativ singular
plural
Intrare: țâră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâ
  • țâra
plural
  • țâre
  • țârele
genitiv-dativ singular
  • țâre
  • țârei
plural
  • țâre
  • țârelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ți
  • țira
plural
  • țire
  • țirele
genitiv-dativ singular
  • țire
  • țirei
plural
  • țire
  • țirelor
vocativ singular
plural
Intrare: vântură-țară (s.f.)
vântură-țară2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vânturăa
  • vânturăa
plural
  • vânturăa
  • vânturăa
genitiv-dativ singular
  • vânturăa
  • vânturăa
plural
  • vânturăa
  • vânturăa
vocativ singular
plural
Intrare: vântură-țară (s.m.)
vântură-țară1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vânturăa
  • vânturăa
plural
  • vânturăa
  • vânturăa
genitiv-dativ singular
  • vânturăa
  • vânturăa
plural
  • vânturăa
  • vânturăa
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tară (dara) tara

  • 1. Greutate a ambalajului, a vasului (sau a altui mijloc de transport) în care se află o marfă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: dara
  • 2. Nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă, care se folosesc la diferite cântăriri de laborator.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 3. (termen) militar Denumire pentru caracteristicile fizico-chimice de bază ale pulberii.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

tară (meteahnă)

  • 1. Defect fizic sau moral (ereditar).
    exemple
    • [T. Aman] a dezvăluit totuși prin opera sa tarele societății burgheze. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 3/5.
      surse: DLRLC
    • Le cunoștea tuturor tarele ascunse. Ca un duhovnic, le aflase suferinți secrete, slăbiciuni absurde, – știa sfîrșituri inevitabile care nu iartă. C. PETRESCU, C. V. 184.
      surse: DLRLC

etimologie:

târă

etimologie:

târâș (adv.)

  • 1. Târând pe jos, trăgând după sine.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • [Câinii] luau oaia și o duceau tîrîș. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 51.
      surse: DLRLC
    • Cu coșul într-o mînă, iar cu urciorul de apă într-alta, tîrîș după dînsa, merse drept la lumina ce zărise. ISPIRESCU, L. 396.
      surse: DLRLC
    • S-arată... vulpea cu coada tîrîș. ODOBESCU, S. III 42.
      surse: DLRLC
  • 2. Târându-se pe jos (ca să nu fie văzut); abia mișcând picioarele de oboseală, de slăbiciune etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Agenți de la posturile de comandă, urcînd tîrîș, aduceau ordine. CAMILAR, N. I 48.
      surse: DLRLC
    • Mantu Miu se întoarse la matahala împușcată, care trecuse tîrîș printre tovarăși. GALACTION, O. I 271.
      surse: DLRLC
    • Ne luăm tîrîș, cu moș Bodrîngă cu tot, și ne băgăm într-o cinstită crîșmă. CREANGĂ, A. 96.
      surse: DLRLC
    • 2.1. figurat Cu greutate, cu dificultate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Lucrarea o să meargă greu. Tîrîș o să meargă. V. ROM. noiembrie 1950, 36.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Târî + sufix -iș.
    surse: DEX '98 DEX '09

târâș-grăpiș

  • 1. Cu mare greutate.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: anevoie attach_file 3 exemple
    exemple
    • Își făcu apoi loc... îndreptîndu-se așa tîrîș-grăpiș, cătră sprînceana cea de dîmb. MIRONESCU, S. A. 120.
      surse: DLRLC
    • Tîrîș-grăpiș, scoborîrăm Gitioara și ne trezirăm în fundul strîmt, al unei văi. HOGAȘ, M. N. 208.
      surse: DLRLC
    • Am învățat c-un profesor în casă și, tîrîș-grăpiș, am isprăvit liceul. VLAHUȚĂ, O. A. II 250.
      surse: DLRLC

etimologie:

târî

  • 1. tranzitiv A mișca un lucru (greu) dintr-un loc în altul, trăgându-l pe jos; a trage după sine cu sila un om, un animal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
    exemple
    • Boii noștri erau mărunți, bătrîni. Abia tîrau plugul. STANCU, D. 229.
      surse: DLRLC
    • Dis-de-dimineață o vezi pe drum, tîrîndu-și calul de căpăstru. AGÎRBICEANU, S. P. 68.
      surse: DLRLC
    • Bistrița... curgînd mi se părea, în fantasmagoria dintre vis și aievea, că mă tîrăște, cu mal cu tot, pe cursul ei la vale. HOGAȘ, M. N. 62.
      surse: DLRLC
    • Haina-i măturînd pămîntul Și-o tîrăște abia-abia. COȘBUC, P. I 224.
      surse: DLRLC
    • figurat Cu fruntea răzimată-n cer... Tîrăsc în urma mea trecutul. BENIUC, V. 54.
      surse: DLRLC
    • figurat Cele două partide tîrau după ele păcate grele. C. PETRESCU, C. V. 102.
      surse: DLRLC
    • figurat M-am deprins a tîrî după mine o viață ticăloasă. CREANGĂ, P. 234.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A târî barca pe uscat = a trăi greu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. expresie A târî pe cineva în noroi = a terfeli onoarea cuiva.
      surse: DLRLC
    • 1.3. A lua, a purta, a duce cu sine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Mă tîrăște seară de seară prin toate localurile. CAMIL PETRESCU, T. II 102.
        surse: DLRLC
    • 1.4. figurat A îndemna, a împinge spre ceva (reprobabil).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: antrena împinge îndemna attach_file un exemplu
      exemple
      • Dușmancele m-au urît, Tot la rele m-au tîrît. TEODORESCU, P. P. 317.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. expresie A târî pe cineva în noroi = a îndemna pe cineva la o faptă josnică, a-l antrena pe un drum greșit.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv A merge, a înainta cu greu atingând pământul cu genunchii, cu coatele, cu burta; (despre animale) a înainta prin mișcări specifice, cu trupul lipit de pământ.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
    exemple
    • Chemată adesea peste noapte de bolnav, se tîra pe brînci pînă la patul lui ca să-l ajute. CĂLINESCU, E. 40.
      surse: DLRLC
    • M-am tîrît pe brînci, pe fundul șanțului. GALACTION, O. I 108.
      surse: DLRLC
    • S-a trîntit la pămînt și s-a tîrît de-a bușelea, în lanul de peste drum. POPA, V. 177.
      surse: DLRLC
    • Se tîrăsc rîmele pe pămînt. ȘEZ. IV 120.
      surse: DLRLC
    • figurat Un nor galben de praf se tîra... ca o uriașă vită ascultătoare cu trupul de fum auriu. DUMITRIU, N. 223.
      surse: DLRLC
    • figurat Trei catarge se deosebesc bine; ca trei suliți înălțate parcă anume să spargă norii ce se tîrăsc așa de jos. BART, S. M. 18.
      surse: DLRLC
    • figurat Neguri dese-ncep să cadă Se tîrăsc în jos pe plai. TOPÎRCEANU, B. 24.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A se târî în fața cuiva = a manifesta servilism față se cineva.
      surse: NODEX
    • 2.2. A merge încet, a înainta cu greu, abia mișcându-și picioarele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • Cînd se apropie de casă, abia se mai tîra. DUMITRIU, N. 152.
        surse: DLRLC
      • Florea s-a tîrît cu sacul lui cu linguri la mînăstire. PAS, Z. I 162.
        surse: DLRLC
      • Printr-o sforțare de voință se tîrî pînă la fereastră. BART, E. 249.
        surse: DLRLC
      • Unchiul îl cheamă în odaie; nepotul ascultă, d-abia tîrîndu-se pe picioare. CARAGIALE, P. 48.
        surse: DLRLC
      • figurat Cred că și judecata are să-mi găsească dreptate, deși nu m-am tîrît prin judecăți de cînd sînt. CREANGĂ, A. 145.
        surse: DLRLC
  • 3. reflexiv (Despre obiecte care atârnă) A atinge pământul cu partea de jos, a se freca de pământ.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

teară tară regional

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Natra mai poartă și numele de teară. PAMFILE, I. C. 279.
      surse: DLRLC
  • 2. Război de țesut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: război (mașină) attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ucigă-te crucea, teară, C-am lucrat doi ani și-o vară Pentr-un rost de pînză rară. MARIAN, S. 60.
      surse: DLRLC
    • Asta-i lelea cea frumoasă, Pune teara după casă, Cîți or trece, toți să țeasă! POP.
      surse: DLRLC

etimologie:

Țara Românească

  • 1. Stat feudal românesc, creat la începutul secolului XIV, cuprinzând Muntenia și Oltenia, până la unirea Principatelor.
    surse: DEX '09

etimologie:

țară țeară

  • 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: țărișoară attach_file 5 exemple
    exemple
    • Mai toate țările erau bîntuite de războaie grozave. CREANGĂ, P. 183.
      surse: DLRLC
    • Toate se întind nainte-i... ca pe-un uriaș covor, Vede țară lîngă țară și popor lîngă popor. EMINESCU, O. I 144.
      surse: DLRLC
    • Domnul... cîrmuia țara împreună cu un sfat de doisprezece boieri. BĂLCESCU, O. II 13.
      surse: DLRLC
    • Un om... voiește a-și ispiti norocul, călătorind prin țări străine. DRĂGHICI, R. 5.
      surse: DLRLC
    • figurat Pe mine mă pișcau de spate și de ceafă o întreagă republică de furnici, peste a căror țară se abătuse... o margine din poalele nesfîrșit de lungi ale mantalei mele. HOGAȘ, M. N. 11.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. expresie Țara piere de tătari și el bea cu lăutari sau țara piere (sau arde) și baba se piaptănă = satul arde și baba se piaptănă.
      surse: DLRLC
    • 1.3. expresie În țara orbilor, chiorul (sau cel cu un ochi) e împărat.
      surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Cap de țară.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Țara lui Cremene (sau a lui Papură-Vodă) = loc fără stăpân, unde fiecare face ce-i place, fără să dea seamă cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.8. expresie A bate toba în țară.
      surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A da sfoară în țară.
      surse: DLRLC
    • 1.10. expresie familiar Te joci cu țara în bumbi? formulă prin care se atrage atenția cuiva că greșește atunci când subestimează o persoană sau o problemă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.11. expresie A plăti (cât) un colț de țară = a valora foarte mult.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.12. expresie A pune țara la cale = a conduce, a administra o țară.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Aleodor, după ce se urcă în scaunul tătîne-său, deși copilandru, puse țara la cale ca și un om matur. ISPIRESCU, L. 42.
        surse: DLRLC
    • 1.13. expresie ironic A pune țara la cale = a discuta o chestiune importantă (de ordin politic) fără a avea competența necesară.
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.13.1. prin extensiune A discuta multe și de toate.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.14. expresie popular A se duce la țară (sau în țări) = a se duce în lume.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Eu mă duc, mîndruță-n țări, Da te rog să nu porți flori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 110.
        surse: DLRLC
    • 1.15. expresie Țara e largă = ești liber să faci ce vrei, să pleci unde vrei.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.16. expresie La colț de țară și la mijloc de masă sau la mijloc de masă și la colț de țară = într-un loc ferit de primejdii.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Să te sălești a fi totdeauna la mijloc de masă și la colț de țară. NEGRUZZI, S. I 247.
        surse: DLRLC
    • 1.17. expresie Peste nouă (sau șapte) mări (și) peste nouă (sau șapte) țări = foarte departe.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Neamul scriitorilor nu numai că-și apără morțiș toate ale sale, dar încă duce și grija autorilor de peste șapte mări și șapte țări. ODOBESCU, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.18. expresie A noua țară = până la (sau de la) mari depărtări.
      exemple
      • Mîndro, de dragostea noastră Răsărit-a pom în coastă... Cu frunzele de aramă, Mirosind a noua țeară, A rujă ș-a scorțișoară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 70.
        surse: DLRLC
    • 1.19. expresie A căuta nouă mări și nouă țări = a căuta mult până să găsești.
      exemple
      • Om ca badea nu se vede... Poți să cauți nouă mări, Nouă mări și nouă țări. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 19.
        surse: DLRLC
    • 1.20. expresie în basme A trece peste nouă țări și nouă mări = a străbate o cale foarte lungă.
      exemple
      • Și merg ei, și merg, cale lungă să le-ajungă, trecînd peste nouă mări, peste nouă țări și peste nouă ape mari. CREANGĂ, P. 207.
        surse: DLRLC
    • 1.21. expresie A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în țară = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.22. expresie familiar A sta prost (sau rău) cu țara = a nu avea bani.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.23. expresie în basme Țara nimănui = țară fără stăpân.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.24. expresie Țara nimănui = spațiu neocupat de armate între două fronturi de luptă; zonă neutră.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.25. Intră în denumirea unor state sau ținuturi.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
    • 1.26. învechit popular Determinat prin numele locuitorilor sau printr-un adjectiv derivat de la acesta, formează nume de state.
      exemple
      • Minciuna boierească trece în țara ungurească. NEGRUZZI, S. I 250.
        surse: DLRLC
      • Atunce în țara nemțească încă nu erau cunoscute. DRĂGHICI, R. 63.
        surse: DLRLC
    • 1.27. În vechea organizare politică și administrativă a României:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: provincie attach_file un exemplu
      exemple
      • Moldoveni și munteni, pribegi a tulburărilor din țări, priveau cu bătaie de inimă adunarea, oștită grămadă cîte grămadă, după satele și ținuturile de unde veniseră oamenii. RUSSO, O. A. 56.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Acuma Vitoria se abătea iarăși într-o țară cu totul necunoscută, cu nume de sate și munți pe care nu le mai auzise. SADOVEANU, B. 174.
      surse: DLRLC
    • A mers așa trenul contingentului lungă vreme, străbătînd multă țară, pînă ce au prins a se arăta sate. SADOVEANU, M. C. 85.
      surse: DLRLC
    • figurat Chiar vîrful pălăriei mele... își poate trimete chipul său boțit din țara apusului, plină de întuneric, tocmai în împărăția trandafirie și depărtată a zorilor. HOGAȘ, M. N. 64.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Sus la munte ninge-ngheață... Jos la țeară cade rouă, Ciucu-te nevastă nouă. MARIAN, NU. 713.
        surse: DLRLC
      • Frunza-n codru se rărește, Hai să coborîm în țeară Pîn’ la mîndra primăvară. ALECSANDRI, P. P. 316.
        surse: DLRLC
  • 3. Locul în care s-a născut sau trăiește cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: patrie attach_file 3 exemple
    exemple
    • Pe dată ce primea bani din țară, își cumpăra cărți și dispărea pentru cîtva timp din ochii colegilor săi. CĂLINESCU, E. 169.
      surse: DLRLC
    • Tu n-ai să afli zare și gîrle mai senine Ca gîrlele și zarea din țara mea. EFTIMIU, Î. 149.
      surse: DLRLC
    • Te duci, iubită scumpă, în țărmuri depărtate, Lăsînd frumoasa țară, surori, prieteni, frate. ALECSANDRI, P. I 138.
      surse: DLRLC
  • 4. (În opoziție cu oraș) Mediu rural.
    surse: DEX '09 sinonime: sat
    • 4.1. locuțiune adjectivală La țară = la sat, în sat, într-un sat.
      exemple
      • Femeia țipă să fie dusă la oraș, nu-i place la țară, nu e-nvățată să trăiască la țară. STANCU, D. 17.
        surse: DLRLC
      • Locuința mea de vară E la țară. TOPÎRCEANU, P. 51.
        surse: DLRLC
      • Am ieșit într-o zi dintr-o redacție și, prins ca de o spaimă, am plecat la țară, la un prieten. ANGHEL, PR. 56.
        surse: DLRLC
      • Neaflînd minută de răgaz, am fugit la țară. NEGRUZZI, S. I 60.
        surse: DLRLC
    • 4.2. locuțiune adjectivală De (sau de la) țară = de la sat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: rural attach_file 4 exemple
      exemple
      • Noi sîntem, toți, oameni de la țară. STANCU, D. 149.
        surse: DLRLC
      • Colonelul Dăscălescu, fiu de popă de țară... ajunsese aghiotant domnesc. CAMIL PETRESCU, O. II 10.
        surse: DLRLC
      • Firea lui blajină și îndulcită de povești n-au fost știrbit-o nici nevoile, nici greul vieții de la țară. PĂUN-PINCIO, P. 105.
        surse: DLRLC
      • Cum o să-mi dau fetele după niște boiernași de țară? ALECSANDRI, T. I 131.
        surse: DLRLC
    • 4.3. Drum de țară.
      surse: DLRLC
    • 4.4. Târg de țară.
      surse: DLRLC
  • 5. Locuitorii unei țări.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: națiune popor attach_file 2 exemple
    exemple
    • Zi să vie țara, și va dudui muntele de plăieși. DELAVRANCEA, O. II 236.
      surse: DLRLC
    • Ce-ți lipsește măriei-tale? N-ai cu nime război, țara este liniștită și supusă. NEGRUZZI, S. I 146.
      surse: DLRLC
    • 5.1. prin extensiune Oameni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lume
    • 5.2. expresie A afla târgul și țara = a afla toată lumea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 5.3. expresie A se pune cu țara = a intra în conflict cu toată lumea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 5.4. expresie Ho, țară!
      surse: DLRLC
  • 6. învechit Populație de la sate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: țărănime attach_file un exemplu
    exemple
    • Cînd o fi să se scoale țara, tot noi om scula-o. GHICA, A. 546.
      surse: DLRLC

etimologie:

Țările de Jos

  • 1. Denumire dată în Evul Mediu și în epoca modernă teritoriului cuprinzând Belgia, Olanda, Luxemburgul și nord-estul Franței.
    surse: DEX '09

etimologie:

țâră țiră

  • 1. popular Bucată ruptă (de undeva).
    exemple
    • Avea o pălărie rea-n cap și niște desagi tot țiră-n spate. RETEGANUL, P. I 6.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Stai o țîră, să vă-ntreb eu ceva, că tot sînteți aici. DUMITRIU, N. 280.
        surse: DLRLC
      • S-a depărtat o țîră de noi, pășind de-a-ndăratelea. VORNIC, P. 100.
        surse: DLRLC
      • Intră în coliba mea de te ospătează și te odihnește o țîră. POPESCU, B. II 30.
        surse: DLRLC
      • Îngăduiți să mai iau o țîră de putere din ploscă. SADOVEANU, N. F. 18.
        surse: DLRLC
      • Veneam înapoi pe vagon, de mă udase o țîră de ploaie. C. PETRESCU, S. 148.
        surse: DLRLC
      • Îi vîram o țîră de minte lui Gavril. ALECSANDRI, T. 1533.
        surse: DLRLC
      • figurat Mi-a trimis mîndra d-acasă, Într-o foaie de bujor, Mi-a trimis o țîr’ de dor. BIBICESCU, P. P. 25.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A se face țâră = a se rupe, a se face bucăți.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: plesni attach_file 2 exemple
      exemple
      • Cămășile pe ei erau negre ca coșul, nespălate cu lunile și făcute țîră de nu găseai petec bun să legi sare. ȘEZ. XII 105.
        surse: DLRLC
      • figurat Se cătrăni și să-nfioră, de gîndeai că toată țîră se face. RETEGANUL, P. V 42.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A se face țâră = a se ghemui de frică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Să făcea țîră de frică ce-i era. ȘEZ. VII 184.
        surse: DLRLC

etimologie:

vântură-țară

etimologie: