35 de intrări

school Articole pe această temă:

262 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

N, n, s. m. 1. A șaptesprezecea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat prin această literă (consoană nazală dentală). [Pr.: en, ne, nî.Pl. și (1, n.) n-uri]

n smi [P: ne și en] 1 A șaptesprezecea literă a alfabetului limbii române. 2 Sunet notat cu litera n (1), consoană nazală dentală. 3 Semn grafic corespunzător literei n (1).

N s. m. invar. A șaptesprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană nazală (2) dentală). [Pr.: ne, en]

N s. m. invar. A șaisprezecea literă a alfabetului, numită «ne», și sunetul pe care îl reprezintă; este o consoană ocluzivă nazală, dentală, sonoră.

N s. m. invar. A șaisprezecea[1] literă a alfabetului, numită „ne”, și sunetul corespunzător.[1]

  1. [1]Numerotarea din DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”). — gall

N m. 1. a 14-a literă a alfabetului; 2. abreviațiune pentru Nord.

* n m. A pai-spre-zecea literă a alfabetuluĭ latin: un n, doĭ n saŭ doĭ de n. (Ca sunet, e un d emis pe nas). Prescurtare îld. nord.

AZÓT s. n. Corp gazos simplu, incolor, inodor și insipid, parte componentă a aerului și element esențial al țesuturilor vegetale și animale; nitrogen. – Din fr. azote.

AZÓT s. n. Corp gazos simplu, incolor, inodor și insipid, parte componentă a aerului și element esențial al țesuturilor vegetale și animale; nitrogen. – Din fr. azote.

ÎMPUȘCÁ, împúșc, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) omorî sau a (se) răni cu proiectilul tras de o armă de foc. ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A împușca francul = a fi în mare lipsă de bani; a trăi din expediente. 2. Intranz. A face să iasă prin explozie proiectilul unei arme de foc; fig. a produce pocnete (ca cele) de pușcă. ◊ Compus: împușcă-n-lună s. m. și f. = om îndrăzneț, dar nesocotit. ♦ A face să explodeze o încărcătură explozivă. 3. Intranz. și refl. (pers. 3; despre tencuieli) A se degrada (la suprafață) prin umflare, cojire etc.; a se coșcovi, a se scoroji, a se coji. 4. Tranz. A introduce, cu un aparat, special, cuie într-o suprafață betonată. – În + pușcă.

ÎN prep. 1. (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) Intră în casă. ♦ (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) Se suie în pom. ♦ (Indică obiectul de care atârnă ceva) Pune-ți haina în cuier. ♦ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap. ♦ La, în dreptul. Haină roasă în coate. 2. (Indică timpul în care se petrece o acțiune) în iunie se coc cireșele. ♦ (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. Pleci de mâine în două zile. 3. (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri. 4. (Indică scopul) Se duce în pețit. 5. (Indică instrumentul, relația) S-au înțeles în scris. 6. (Indică o comparație) În formă de..., ca... Fumul se ridică în spirală. 7. Conform cu..., potrivit cu... Fiecare în legea lui. 8. (Introduce un complement indirect) Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.Lat. in.

ÎNDEAJÚNS adv. De ajuns, destul, suficient. [Pr.: și: -de-a-] – În + de4 + ajuns.

ÎNDEAJÚNS adv. De ajuns, destul, suficient. [Pr.: și: -de-a-] – În + de4 + ajuns.

ÎNDEOSÉBI adv. Mai ales, mai cu seamă. [Pr.: -de-o-] – În + deosebi (adv. înv. „îndeosebi” < sl.).

ÎNDEOSÉBI adv. Mai ales, mai cu seamă. [Pr.: -de-o-] – În + deosebi (adv. înv. „îndeosebi” < sl.).

NEBĂGÁRE s. f. (În expr.) (Din) nebăgare de (sau în) seamă = a) (din) lipsă de atenție; (din) neglijență; (din) imprudență; b) (din) lipsă de considerație față de cineva sau de ceva. – Pref. ne- + băgare.

NEBĂGÁT2, -Ă, nebăgați, -te, adj. (În expr.) Nebăgat în seamă = a) care nu este luat în considerație, care este trecut cu vederea; b) care nu a fost văzut, observat. – Pref. ne- + băgat.

NEWTON, newtoni, s. m. Unitate de măsură pentru forță în sistemul de unități metru-kilogram-secundă, egală cu forța care imprimă unui corp de 1 kg o accelerație de 1 m pe secundă la pătrat.[1] [Pr.: nĭúton] – Din fr. newton, germ. Newton. corectată

  1. În original lipsește mențiunea „la pătrat”. — gall

NEWTON, newtoni, s. m. Unitate de măsură pentru forță în sistemul de unități metru-kilogram-secundă, egală cu forța care imprimă unui corp de 1 kg o accelerație de 1 m pe secundă la pătrat.[1] [Pr.: nĭúton] – Din fr. newton, germ. Newton.

NITROGÉN s. m. (Chim.) Azot. – Din fr. nitrogène.

NITROGÉN s. m. (Chim.) Azot. – Din fr. nitrogène.

NO interj. (Reg.) Ei! hei! ia! – Din magh. na.

NO interj. (Reg.) Ei! hei! ia! – Din magh. na.

NORD s. n. 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale aflat în direcția Stelei Polare; miazănoapte. (Adjectival) Polul Nord.Nord magnetic = direcție în care se îndreaptă întotdeauna vârful unui ac magnetic. ◊ Loc. adj. De nord = nordic.Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată spre nord (1); ținut nordic. ♦ Popoarele, lumea etc. din aceste regiuni. – Din fr. nord, germ. Nord.

NÓTĂ, note, s. f. 1. Însemnare, înregistrare în scris a unei observații referitoare la o anumită chestiune; text scris care conține o scurtă însemnare, un comentariu. ◊ Expr. A lua notă (de ceva) = a lua cunoștință (de ceva); a ține seamă (de ceva), a reține (ceva). ♦ (La pl.) Notițe (luate la o oră de școală, de curs etc.). ♦ (La pl.) Însemnări sau reflecții literare scrise cu privire la o călătorie, la un eveniment istoric sau social, la un fapt etnografic etc. 2. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre adnotările la un text literar sau științific, cuprinzând informații suplimentare de amănunt, referințe bibliografice etc., trecute în josul paginii respective ori la sfârșitul sau la începutul volumului adnotat. 3. Comunicare (scrisă) prin care guvernul unui stat informează guvernul altui stat asupra unor probleme, face anumite propuneri, protestează asupra lezării unor interese etc. ◊ Notă diplomatică = informare oficială a unui stat într-o anumită problemă (de politică externă) transmisă altui stat prin intermediul misiunii diplomatice. ♦ Comunicare scurtă făcută de obicei în scris de o instituție; adresă, înștiințare. 4. Socoteală scrisă, document cuprinzând sumele pe care cineva trebuie să le achite pentru obiecte cumpărate, pentru consumații; document prin care se dispune livrarea unor sume, bunuri, care servește la înregistrarea unor operații contabile etc. 5. Calificativ care reprezintă, printr-o cifră sau o mențiune specială, aprecierea cunoștințelor sau a comportării unui elev, a unui student, a unui candidat, notat de către profesor, de către membrii unui juriu etc. 6. Semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale, indicând înălțimea și durata lor; sunet care corespunde acestui semn. ◊ Expr. Notă discordantă (sau falsă) = afirmație, atitudine care nu se potrivește într-un caz dat. A forța (sau a exagera) nota = a trece dincolo de limitele obișnuite, a întrece măsura. A fi în notă = a fi în concordanță cu o situație dată. Ca pe note = bine, așa cum trebuie. ♦ (La pl.) Caiet care cuprinde piese muzicale transcrise. 7. Fig. Nuanță, însușire, trăsătură caracteristică, semn distinctiv; particularitate. – Din fr. note, lat., it. nota.

NU adv. I. (Servește la construirea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). 1. (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) Nu l-am cunoscut niciodată. ◊ (În propoziții interogative) Nu ai primit scrisorile mele? 2. (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) Nu încape nicio îndoială. 3. (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) Nu făcea parte și el dintre noi? II. (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) A plecat repede, nu așa cum a venit. III. (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) O casă mare, nu lipsită de eleganță.Expr. Nu altceva sau nu glumă, (reg.) nu șagă, formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. Nu mai departe = chiar în cazul... Nu o (singură) dată = de multe ori, adesea. IV. (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.Expr. Nu și nu, formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. De (sau dacă) nu... = în caz contrar..., altfel... V. (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) Ai prieteni?Nu!Lat. non.

arată toate definițiile

Intrare: n
  • pronunție: en, ne, nî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • n
  • n-ul
  • n-u‑
plural
  • n-uri
  • n-urile
genitiv-dativ singular
  • n
  • n-ului
plural
  • n-uri
  • n-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: azot
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • azot
  • azotul
  • azotu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • azot
  • azotului
plural
vocativ singular
plural
N simbol
  • pronunție: en, ne, nî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • N
Intrare: brânză-n-sticlă (s.f.)
brânză-n-sticlă2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brânză-n-sticlă
  • brânză-n-sticlă
plural
  • brânză-n-sticlă
  • brânză-n-sticlă
genitiv-dativ singular
  • brânză-n-sticlă
  • brânză-n-sticlă
plural
  • brânză-n-sticlă
  • brânză-n-sticlă
vocativ singular
plural
Intrare: brânză-n-sticlă (s.m.)
brânză-n-sticlă1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brânză-n-sticlă
  • brânză-n-sticlă
plural
  • brânză-n-sticlă
  • brânză-n-sticlă
genitiv-dativ singular
  • brânză-n-sticlă
  • brânză-n-sticlă
plural
  • brânză-n-sticlă
  • brânză-n-sticlă
vocativ singular
plural
Intrare: de-a-n picioarelea
de-a-n picioarelea locuțiune adverbială
compus
  • de-a-n picioarelea
de-a-n picioarele locuțiune adverbială
compus
  • de-a-n picioarele
Intrare: împușcă-n-lună (s.f.)
împușcă-n-lună2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
plural
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
genitiv-dativ singular
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
plural
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
vocativ singular
plural
Intrare: împușcă-n-lună (s.m.)
împușcă-n-lună1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
plural
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
genitiv-dativ singular
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
plural
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
  • împușcă-n-lu
  • ‑mpușcă-n-lu
vocativ singular
plural
Intrare: în
în
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: în (pref.)
prefix (I7-P)
  • în
  • ‑n
Intrare: în (prep.)
în1 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • în
  • ‑n
Intrare: în curând
compus
  • în curând
Intrare: în de seară
în de seară locuțiune adverbială
compus
  • în de sea
Intrare: în destul
compus
  • în destul
  • ‑n destul
Intrare: în deșert
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: în grabă
compus
  • în gra
Intrare: în loc de
compus
  • în loc de
Intrare: în preajma
compus
  • în preajma
Intrare: în schimb
compus
  • în schimb
Intrare: în scris
compus
  • în scris
Intrare: în sfârșit
în sfârșit locuțiune adverbială
compus
  • în sfârșit
Intrare: în zadar
compus
  • în zadar
Intrare: îndeajuns
îndeajuns adverb
  • silabație: în-de-a-juns info
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • îndeajuns
  • ‑ndeajuns
  • silabație: în-de-a-juns info
compus
Surse flexiune: IVO-III
  • în deajuns
  • ‑n deajuns
Intrare: îndeosebi
îndeosebi adverb
  • silabație: în-de-o-sebi info
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • îndeosebi
  • ‑ndeosebi
  • silabație: în-de-o-sebi info
compus
Surse flexiune: IVO-III
  • în deosebi
  • ‑n deosebi
Intrare: nebăgare de / în seamă
nebăgare de seamă substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nebăgare de sea
  • nebăgarea de sea
plural
genitiv-dativ singular
  • nebăgări de sea
  • nebăgării de sea
plural
vocativ singular
plural
nebăgare în seamă substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nebăgare în sea
  • nebăgarea în sea
plural
genitiv-dativ singular
  • nebăgări în sea
  • nebăgării în sea
plural
vocativ singular
plural
Intrare: nebăgat în seamă
nebăgat în seamă adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nebăgat în sea
  • nebăgatul în sea
  • nebăgată în sea
  • nebăgata în sea
plural
  • nebăgați în sea
  • nebăgații în sea
  • nebăgate în sea
  • nebăgatele în sea
genitiv-dativ singular
  • nebăgat în sea
  • nebăgatului în sea
  • nebăgate în sea
  • nebăgatei în sea
plural
  • nebăgați în sea
  • nebăgaților în sea
  • nebăgate în sea
  • nebăgatelor în sea
vocativ singular
plural
Intrare: newton
  • pronunție: niuton
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • newton
  • newtonul
  • newtonu‑
plural
  • newtoni
  • newtonii
genitiv-dativ singular
  • newton
  • newtonului
plural
  • newtoni
  • newtonilor
vocativ singular
plural
N simbol
  • pronunție: en, ne, nî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • N
Intrare: nitrogen
  • silabație: ni-tro-gen info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nitrogen
  • nitrogenul
  • nitrogenu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • nitrogen
  • nitrogenului
plural
vocativ singular
plural
N simbol
  • pronunție: en, ne, nî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • N
Intrare: no (interj.)
no1 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • no
  • n‑
interjecție (I10)
  • noa
Intrare: nord
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nord
  • nordul
  • nordu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • nord
  • nordului
plural
vocativ singular
plural
N simbol
  • pronunție: en, ne, nî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • N
Intrare: notă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • no
  • nota
plural
  • note
  • notele
genitiv-dativ singular
  • note
  • notei
plural
  • note
  • notelor
vocativ singular
plural
  • pronunție: en, ne, nî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • n
  • n-ul
  • n-u‑
plural
  • n-uri
  • n-urile
genitiv-dativ singular
  • n
  • n-ului
plural
  • n-uri
  • n-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: nu
nu adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • nu
  • n‑
Intrare: nu mai
nu mai
compus
  • nu mai
Intrare: nu-mă-uita
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nu-mă-uita
  • nu-mă-uita
plural
  • nu-mă-uita
  • nu-mă-uita
genitiv-dativ singular
  • nu-mă-uita
  • nu-mă-uita
plural
  • nu-mă-uita
  • nu-mă-uita
vocativ singular
plural
Intrare: pișcă-n-floare
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pișcă-n-floare
  • pișcă-n-floare
plural
genitiv-dativ singular
  • pișcă-n-floare
  • pișcă-n-floare
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pișcă-n-flori
  • pișcă-n-flori
plural
genitiv-dativ singular
  • pișcă-n-flori
  • pișcă-n-flori
plural
vocativ singular
plural
Intrare: poale-n-brâu
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • poale-n-brâu
  • poalele-n-brâu
genitiv-dativ singular
plural
  • poale-n-brâu
  • poalelor-n-brâu
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

n

  • 1. substantiv masculin invariabil substantiv neutru A șaptesprezecea literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09 DE
    • diferențiere A șaisprezecea literă a alfabetului.
      surse: DLRLC
    • comentariu Numerotarea din DLRLC și DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”).
  • 2. substantiv masculin invariabil Sunet notat prin această literă (consoană sonantă, oclusivă, nazală, dentală).
    surse: DEX '09 DLRLC DE
  • 3. metrologie (Sub forma N) Simbol pentru newton.
    surse: DE
  • 4. (Sub forma N) Simbol chimic pentru azot (nitrogen).
    surse: DE
  • 5. matematică (Sub forma N) Simbol pentru mulțimea numerelor naturale.
    surse: DE
  • 6. (Sub forma N) Notație pentru punctul cardinal Nord.
    surse: dexonline DE
  • 7. metrologie (Sub forma n) Simbol pentru prefixul nano-.
    surse: DE

etimologie:

azot N

  • 1. Corp gazos simplu, incolor, inodor și insipid, parte componentă a aerului (în proporție de circa patru cincimi) și element esențial al țesuturilor vegetale și animale; intră în compoziția albuminei și a altor substanțe chimice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: nitrogen
  • comentariu simbol N
    surse: DOOM 2

etimologie:

împușcă-n-lună

  • 1. Om îndrăzneț, cutezător, dar nesocotit.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: extravagant attach_file 2 exemple
    exemple
    • Bre, ce împușcă-n-lună! ALECSANDRI, T. 535.
      surse: DLRLC
    • Spune-mi... despre viața ta de holtei, năzdrăvăniile voastre de-mpușcă-n-lună. NEGRUZZI, la TDRG.
      surse: DLRLC

etimologie:

îndeajuns în deajuns

etimologie:

  • În + de (1.) + ajuns
    surse: DEX '09 DEX '98

îndeosebi în deosebi

  • 1. Mai ales, mai cu seamă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: chiar (adv.) osebit tocmai attach_file 2 exemple
    exemple
    • Trandafiri nu mai văzusem niciodată și îndeosebi niciodată nu ajunsese pînă la mine turburătorul lor parfum. GALACTION, O. I 57.
      surse: DLRLC
    • Sărutări erau răspunsul La-ntrebări îndeosebi. EMINESCU, O. I 112.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + deosebi (adverbul învechit „îndeosebi” din limba slavă (veche)).
    surse: DEX '09 DEX '98

în (prep.)

  • 1. Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Intră în casă.
      surse: DEX '09
    • În cameră se făcuse o tăcere solemnă. BART, E. 388.
      surse: DLRLC
    • Mergi sănătoasă, mămucă, zise cel mic, cu lacrimi în ochi. CREANGĂ, P. 20.
      surse: DLRLC
    • În cotlon torcea motanul, pieptănîndu-și o ureche. EMINESCU, O. I 84.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Introduce un complement circumstanțial de loc.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Se suie în pom.
        surse: DEX '09
      • S-arunca în slava cerului. ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DLRLC
      • Se suie iute în pod. CREANGĂ, P. 5.
        surse: DLRLC
      • Îl duseră în templul cel mic. BĂLCESCU O. II 260.
        surse: DLRLC
      • Acești ochi pătrundeau în sufletul lui ca două săgeți aprinse. HOGAȘ, DR. II 142.
        surse: DLRLC
      • Iaca în ce încurcătură am intrat. CREANGĂ, P. 201.
        surse: DLRLC
      • exemple
        • Nu departe stă Pepelea tupilat în flori de mai. ALECSANDRI, P. A. 116.
          surse: DLRLC
        • Visă că picase în niște turme de țapi furioși. BĂLCESCU, O. II 258.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Arată că starea sau mișcarea are loc la suprafața sau deasupra unui obiect sau între obiecte.
      surse: DLRLC sinonime: pe attach_file 2 exemple
      exemple
      • Căluții muntenești nici nu erau asudați, cînd au poposit în culme. SADOVEANU, F. J. 545.
        surse: DLRLC
      • Ce stai în capră ca un degerat și nu zici surugiilor să meargă? ALECSANDRI, T. I 110.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Arată direcția sau ținta mișcării.
      exemple
      • Apucînd spre sat în vale, Ne-om da sărutări pe cale. EMINESCU, O. I 55.
        surse: DLRLC
      • Împăratul a dat de știre, prin crainicii săi, în toată lumea. CREANGĂ, P. 77.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. Arată obiectul asupra căruia se răsfrânge acțiunea.
        exemple
        • Slujitorii deteră în timpine și în surle. ISPIRESCU, L. 2.
          surse: DLRLC
        • Începe a bate în poartă, cît putea. CREANGĂ, P. 308.
          surse: DLRLC
    • 1.4. Indică obiectul de care atârnă ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Pune-ți haina în cuier.
        surse: DEX '09
      • În belciugul de la carîmbul dedesubt, din stînga, era aninată o bărdiță. CREANGĂ, P. 106.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. Arată o succesiune în spațiu.
        exemple
        • Trecu muntele, cățărîndu-se din colț în colț. ISPIRESCU, L. 25.
          surse: DLRLC
    • 1.5. Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.
        surse: DEX '09
    • 1.6. În dreptul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: la (prep.) attach_file 2 exemple
      exemple
      • Pîndind tocmai cînd era soarele în cruce... se răpede ca prin foc și ia trei smicele de măr dulce. CREANGĂ, P. 273.
        surse: DLRLC
      • Iar colo bătrînul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate. EMINESCU, O. I 132.
        surse: DLRLC
    • 1.7. Formează adverbe sau locuțiuni adverbiale, prepoziții compuse și locuțiuni prepoziționale: înainte (1.1.), înapoi (1.), încoace (1.), încolo (1.), în cap (9.3.), în cruciș (?), în curmeziș (1.1.), în dos (1.5.1.), înspre (1.), în sus (3.6.), în urmă (2.5.), în față (1.3.).
      surse: DLRLC
  • 2. Indică timpul în care se petrece o acțiune.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • În iunie se coc cireșele.
      surse: DEX '09
    • Pleacă în mîndre nopți cu lună. EMINESCU, O. I 96.
      surse: DLRLC
    • În vară dulci păsărele Sosesc voios. ALECSANDRI, O. 157.
      surse: DLRLC
    • O cometă... nu vine în fiecare an. BĂLCESCU, O. II 10.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Introduce un complement circumstanțial de timp.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Arată momentul până la care ajunge acțiunea.
      exemple
      • Se adunase ca să privească alergarea de cai ce se prelungise pînă în luna lui septembrie. NEGRUZZI, S. I 35.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Formează o construcție care arată o succesiune în timp.
      exemple
      • Amîna din zi în zi și de joi pînă mai de-apoi. CREANGĂ, P. 141.
        surse: DLRLC
    • 2.3. Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: după peste attach_file un exemplu
      exemple
      • De azi în trei zile plecăm. ISPIRESCU, L. 4.
        surse: DLRLC
    • 2.4. Alcătuiește împreună cu complementul un grup de cuvinte care poate fi înlocuit cu o propoziție subordonată de timp sau cu un participiu.
      exemple
      • N-am pățit eu asta numai o dată în viața mea. CREANGĂ, P. 124.
        surse: DLRLC
      • Părea că-n somn un înger ar trece prin infern. EMINESCU, O. I 95.
        surse: DLRLC
      • Nu apucase s-o afle în viață. NEGRUZZI, S. I 32.
        surse: DLRLC
    • 2.5. Are nuanță cauzală.
      exemple
      • De vei păgubi în vreo neguțitorie, să-ți fie de învățătură. NEGRUZZI, S. I 251.
        surse: DLRLC
  • 3. (Indică o cauză) Din pricina...; în urma...
    exemple
    • Începe a face un tărăboi, de s-a sculat toată ograda în gura lui. CREANGĂ, P. 304.
      surse: DLRLC
    • Dar ochii-i ard în friguri. EMINESCU, O. I 96.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Introduce un complement circumstanțial de cauză, mai ales în legătură cu substantive abstracte.
      surse: DLRLC
  • 4. Indică scopul.
    surse: DEX '09 DEX '98 attach_file 2 exemple
    exemple
    • A doua zi iarăși așa făcu... fără să-și mai aducă aminte că plecase în pețit. ISPIRESCU, L. 34.
      surse: DLRLC
    • O vulpe rău stricătoare Ducîndu-se în vînătoare... PANN, P. V. I 69.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Introduce un complement circumstanțial de scop.
      surse: DLRLC
  • 5. Introduce un complement circumstanțial de mod.
    surse: DLRLC
    • 5.1. Complementul indică modul propriu-zis.
      exemple
      • Rămase cîtva timp în picioare, rezemată cu spatele de tulpina unui nuc. VLAHUȚĂ, O. A. 125.
        surse: DLRLC
      • Să se înțeleagă în scris. SLAVICI, O. I 74.
        surse: DLRLC
      • Bătrînii, văzînd astă mare nenorocire și pe nora lor în așa hal, au început a o mustra. CREANGĂ, P. 89.
        surse: DLRLC
  • 6. Indică instrumentul, relația.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 6.1. Introduce un complement circumstanțial instrumental.
      exemple
      • S-au înțeles în scris.
        surse: DEX '09
      • Se băteau urșii în coadă. ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Fiul craiului, văzîndu-se prins în clește... îi jură credință. CREANGĂ, P. 207.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Din căsuța lui de humă A ieșit un greieruș, Negru, mic, muiat în tuș. TOPÎRCEANU, B. 54.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Să-mi dea orzul fiert în lapte. ISPIRESCU, L. 16.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 6.2. Introduce un complement circumstanțial de relație: în ce privește, (cu privire) la.
      exemple
      • Un bondar rotund în pîntec... EMINESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
      • Grîul... Erea-n spic cît vrabia, Erea-n pai ca trestia! TEODORESCU, P. P. 145.
        surse: DLRLC
      • Mi-e murgul sprintinel, În picioare subțirel. ALECSANDRI, P. P. 17.
        surse: DLRLC
  • 7. (Indică o comparație) În formă de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ca (adv.) attach_file 2 exemple
    exemple
    • Vin cîntînd în stoluri fete De la grîu. COȘBUC, P. I 47.
      surse: DLRLC
    • Fumul țigaretei... zboară în spirale. ALECSANDRI, P. A. 110.
      surse: DLRLC
    • 7.1. Împreună cu substantivul care urmează alcătuiește un grup de cuvinte care poate fi înlocuit printr-un gerunziu.
      exemple
      • Tustrei feciorii babei umblau în cărăușie și cîștigau mulți bani. CREANGĂ, P. 4.
        surse: DLRLC
      • Eu cu mîndra rîd în șagă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 80.
        surse: DLRLC
  • 8. Conform cu..., potrivit cu...
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Și-și tocmi oștile... cum știa el în legea lui. ISPIRESCU, L. 103.
      surse: DLRLC
  • 9. Introduce un complement indirect.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.
      surse: DEX '09
    • Petrecea zile întregi cufundat în studiul documentelor adunate. GHICA, S. A. 142.
      surse: DLRLC
    • Pădurile se schimbaseră în cîmpii. ISPIRESCU, L. 9.
      surse: DLRLC
    • Luna lunecă și se coboară Și s-apropie de dînsul preschimbată în fecioară. EMINESCU, O. I 142.
      surse: DLRLC
    • Amorul meu se prefăcu în compătimire. NEGRUZZI, S. I 47.
      surse: DLRLC
    • Să nu lovești în el! COȘBUC, P. I 53.
      surse: DLRLC

etimologie:

nebăgare de / în seamă nebăgare de seamă nebăgare în seamă

  • 1. expresie (Din) nebăgare de (sau în) seamă = (din) lipsă de atenție; (din) neglijență; (din) imprudență.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: imprudență neglijență attach_file 2 exemple
    exemple
    • Din nebăgare de seamă și fără de voia mea am călcat pe coprinsul tău. ISPIRESCU, L. 42.
      surse: DLRLC
    • Nu-ți poți închipui ce rău poți face din nebăgare de seamă. CARAGIALE, O. VII 327.
      surse: DLRLC
  • 2. expresie (Din) nebăgare de (sau în) seamă = (din) lipsă de considerație față de cineva sau de ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. locuțiune adverbială învechit Cu nebăgare de (sau în) seamă = fără a da atenția cuvenită.
    exemple
    • Să nu trecem cu nebăgare în seamă pe lîngă Bălănești. NEGRUZZI, S. I 195.
      surse: DLRLC
    • Cu nebăgare de samă, bînd o dată apă pe osteneală, au căpătat oftică. DRĂGHICI, R. 3.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix ne- + băgare.
    surse: DEX '09

nebăgat în seamă

  • 1. expresie Nebăgat în seamă = care nu este luat în considerație, care este trecut cu vederea.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: neglijat
  • 2. expresie Nebăgat în seamă = care nu a fost văzut, observat.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: neobservat

etimologie:

  • Prefix ne- + băgat.
    surse: DEX '09

newton N

  • 1. Unitate de măsură pentru forță în sistemul de unități metru-kilogram-secundă, egală cu forța care imprimă unui corp de 1 kg o accelerație de 1 m pe secundă la pătrat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • diferențiere Unitate de măsură pentru forță în sistemul de unități metru-kilogram-secundă, mai mică de aproximativ 9,81 ori decât kilogramul-forță.
    surse: DLRLC
  • comentariu simbol N
    surse: DOOM 2

etimologie:

nitrogen N

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN Scriban
  • comentariu Singura sursă care indică formă de plural.
    surse: DLRLC
  • 2. simbol N
    surse: DOOM 2

etimologie:

no (interj.) noa

etimologie:

nord N

  • 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale aflat în direcția Stelei Polare.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: miazănoapte antonime: sud (punct cardinal) attach_file 2 exemple
    exemple
    • Umblu cu busola în buzunar și, oriunde aș fi, eu caut nordul. SEBASTIAN, T. 32.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Polul Nord.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. Nord magnetic = direcție în care se îndreaptă întotdeauna vârful unui ac magnetic.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Sîntem în cel mai de nord punct al hotarului petrolifer. BOGZA, A. Î. 28.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială La (sau spre, către, învechit despre) nord = în partea situată către nord.
      exemple
      • Despre nord, te sui pe o scăriță la o nălțime de 15 palme și intri într-o săliță îngustă. NEGRUZZI, S. I 311.
        surse: DLRLC
  • 2. Popoarele, lumea etc. din aceste regiuni.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • comentariu simbol N
    surse: DOOM 2

etimologie:

notă n

  • 1. Însemnare, înregistrare în scris a unei observații referitoare la o anumită chestiune; text scris care conține o scurtă însemnare, un comentariu.
    exemple
    • De altfel, toate cărțile îi erau pline de note și scrisori uitate. CAMIL PETRESCU, U. N. 185.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A lua notă (de ceva) = a lua cunoștință (de ceva); a ține seamă (de ceva), a reține (ceva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: reține înregistra attach_file un exemplu
      exemple
      • Din nou îl privi dreaptă, și acum autoritară oarecum, fără să ia notă de dorința lui de a o jigni. CAMIL PETRESCU, N. 106.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (la) plural Notițe (luate la o oră de școală, de curs etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. (la) plural Însemnări sau reflecții literare scrise cu privire la o călătorie, la un eveniment istoric sau social, la un fapt etnografic etc.; comentarii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Voi începe zilele acestea să-mi public notele de călătorie. STANCU, U.R.S.S. 80.
        surse: DLRLC
      • Notele despre vînătoare, coprinse în Onomasticonul lui Iuliu Polux. ODOBESCU, S. III 61.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. expresie A lua note = a face însemnări.
        exemple
        • De vei avea vreme, ia note tot despre acea epocă. GHICA, A. 609.
          surse: DLRLC
    • 1.4. Articol publicistic de proporții reduse.
      surse: MDN '00
  • 2. mai ales la plural Fiecare dintre adnotările la un text literar sau științific, cuprinzând informații suplimentare de amănunt, referințe bibliografice etc., trecute în josul paginii respective ori la sfârșitul sau la începutul volumului adnotat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: adnotare attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ediție critică însoțită de note și variante.
      surse: DLRLC
    • Te-o strînge-n două șiruri, așezîndu-te la coadă, În vro notă prizărită sub o pagină neroadă. EMINESCU, O. I 134.
      surse: DLRLC
  • 3. Comunicare (scrisă) prin care guvernul unui stat informează guvernul altui stat asupra unor probleme, face anumite propuneri, protestează asupra lezării unor interese etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: comunicare attach_file 2 exemple
    exemple
    • Guvernul imperial începuse a cere... expulziunea mai multor refugiați italieni din Lombardia și din Toscana și aceasta prin note amenințătoare. GHICA, A. 616.
      surse: DLRLC
    • Ce avînt au luat tinerii întorși din... Franța?... Un avînt revoluționar, asupra căruia consulul au trimis mai multe note. ALECSANDRI, T. 1396.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Notă diplomatică = informare oficială a unui stat într-o anumită problemă (de politică externă) transmisă altui stat prin intermediul misiunii diplomatice.
      surse: DEX '09
    • 3.2. Comunicare scurtă făcută de obicei în scris de o instituție.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: adresă înștiințare
  • 4. Socoteală scrisă, document cuprinzând sumele pe care cineva trebuie să le achite pentru obiecte cumpărate, pentru consumații; document prin care se dispune livrarea unor sume, bunuri, care servește la înregistrarea unor operații contabile etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: document socoteală attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cînd mergeam înainte, în grup, plăteam eu nota totdeauna. CAMIL PETRESCU, U. N. 96.
      surse: DLRLC
    • Își aminti că nota la hotel e neplătită de două luni. C. PETRESCU, A. 387.
      surse: DLRLC
  • 5. Calificativ care reprezintă, printr-o cifră sau o mențiune specială, aprecierea cunoștințelor sau a comportării unui elev, a unui student, a unui candidat, notat de către profesor, de către membrii unui juriu etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: calificativ (s.n.) attach_file un exemplu
    exemple
    • Se dăduse notele de peste an, și se știe că această împrejurare stîrnește întotdeauna discuții între școlari. VLAHUȚĂ, O. A. I 106.
      surse: DLRLC
  • 6. Semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale, indicând înălțimea și durata lor; sunet care corespunde acestui semn.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: sunet attach_file 6 exemple
    exemple
    • Îmi pare rău acu mai mult ca totdeauna că nu pot scrie notele muzicale. CARAGIALE, O. VII 91.
      surse: DLRLC
    • Cornurile începeau să cînte prelung, zvîrlind în cîmpii rostogoliri de note metalice. SADOVEANU, O. VI 263.
      surse: DLRLC
    • Din antret am auzit notele unui clavir. C. PETRESCU, S. 163.
      surse: DLRLC
    • Fanfara a plesnit în note aspre și tari. POPA, V. 214.
      surse: DLRLC
    • metaforic Poeziile lui de durere sînt numai niște note sincere în durerea adevărată a acelor care sufăr: a proletarilor, a dezmoșteniților. IONESCU-RION, C. 127.
      surse: DLRLC
    • metaforic Astfel prin notele lirei de-amor Glasul ei tremură, dulce ușor. EMINESCU, O. IV 32.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie Notă discordantă (sau falsă) = afirmație, atitudine care nu se potrivește într-un caz dat.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 6.2. expresie A forța (sau a exagera) nota = a trece dincolo de limitele obișnuite, a întrece măsura.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 6.3. expresie A fi în notă = a fi în concordanță cu o situație dată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 6.4. expresie Ca pe note = așa cum trebuie.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: bine (adv.)
    • 6.5. (la) plural Caiet care cuprinde piese muzicale transcrise.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Intrăm într-o odaie mare. Un pian cu coadă, note muzicale. STANCU, U.R.S.S. 42.
        surse: DLRLC
  • 7. figurat Nuanță, însușire, trăsătură caracteristică, semn distinctiv.
    exemple
    • Fiecare neam trebuie să-și aducă nota sa în armonia obștească. SADOVEANU, E. 12.
      surse: DLRLC
    • Elencuța vorbea cu Comăneșteanu, limpede la chip, cu o palidă notă de suavitate în întreaga ei ființă. D. ZAMFIRESCU, R. 161.
      surse: DLRLC
    • În două sute de versuri lungi, ne dați, pe ici pe colea, cîteva note adevărate din viața țiganilor. VLAHUȚĂ, O. A. 467.
      surse: DLRLC
    • 7.1. Fel caracteristic de a se manifesta.
      exemple
      • Milescu puse nota lui zgomotoasă în totul, îmbrățișînd pe Mihai, bufnind pe nări, pocnind din palme. D. ZAMFIRESCU, R. 102.
        surse: DLRLC
  • 8. Element component caracteristic al unei noțiuni.
    surse: DN
  • comentariu abreviere n.
    surse: DOOM 2

etimologie:

nu

  • 1. Servește la construirea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ba antonime: da (adv.)
    • 1.1. Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Nu l-am cunoscut niciodată.
        surse: DEX '09
      • El nu se sperie, nu cere, nu întreabă. C. PETRESCU, A. 355.
        surse: DLRLC
      • Ar zîmbi și nu se-ncrede, ar răcni și nu cutează. EMINESCU, O. I 84.
        surse: DLRLC
      • Ea n-aude... Ci tot fuge nencetat. ALECSANDRI, P. A. 41.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. În propoziții optative.
        exemple
        • Busuioace, busuioace, N-ai mai crește, nici te-ai coace! ALECSANDRI, P. P. 341.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. În propoziții imperative.
        exemple
        • Nu trînti obloanele, ponivosule! DELAVRANCEA, H. T. 21.
          surse: DLRLC
        • Dragul tatei, nu da, că eu sînt. CREANGĂ, P. 198.
          surse: DLRLC
        • Dar să nu adormi, că mori. ALECSANDRI, T. I 459.
          surse: DLRLC
      • 1.1.3. În propoziții exclamative.
        exemple
        • Nu ți-e rușine obrazului!... o dată în viața ta m-ai adus la restorant și te tîrguiești pentr-o cartofă. ALECSANDRI, T. 750.
          surse: DLRLC
        • 1.1.3.1. Fără valoare negativă, întărește conținutul afectiv al propoziției exclamative.
          exemple
          • Cîte n-am văzut și eu De atunci pe lume! COȘBUC, P. I 262.
            surse: DLRLC
          • Și unde nu s-au așternut pe mîncate și pe băute, veselindu-se împreună. CREANGĂ, P. 34.
            surse: DLRLC
      • 1.1.4. În propoziții interogative.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • Nu ai primit scrisorile mele?
          surse: DEX '09
        • Nu mai trăiește măicuța ta? SADOVEANU, N. F. 82.
          surse: DLRLC
        • N-auzi tu de departe cucoșul răgușit? EMINESCU, O. I 98.
          surse: DLRLC
        • 1.1.4.1. În întrebări retorice, cu rolul de a exprima mai colorat o afirmație, o dorință, o exclamație etc.
          exemple
          • Și-atunci cînd pretutindeni e putere, Voi nu cunoașteți cîntul ce se cere? BENIUC, V. 146.
            surse: DLRLC
          • Nu-ți spuneam eu, fata mea? ISPIRESCU, L. 14.
            surse: DLRLC
          • Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu între-ai noștri vreun falnic juvaer? EMINESCU, O. I 149.
            surse: DLRLC
      • 1.1.5. În propoziții dubitative.
        exemple
        • N-o fi vrun dușman, vrun calic care-l pîndește la întoarcere? CAMILAR, N. II 551.
          surse: DLRLC
        • Apoi doară că nu o fi blăstem ca și d-aice, de sub pămînt, să iasă zvon de ceea ce vom chibzui. ODOBESCU, S. I 82.
          surse: DLRLC
        • 1.1.5.1. În propoziții deliberative.
          exemple
          • O pieri, n-o pieri, e rîndul meu. VISSARION, B. 14.
            surse: DLRLC
          • Cel mare se dă după ușă și – să tragă, să nu tragă? – în sfîrșit trage zăvorul. CREANGĂ, P. 23.
            surse: DLRLC
    • 1.2. Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției.
      exemple
      • Nu încape nicio îndoială.
        surse: DEX '09
    • 1.3. Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • Nu făcea parte și el dintre noi?
        surse: DEX '09
    • 1.4. În propoziții subordonate, are aceeași valoare ca în propozițiile independente.
      exemple
      • La bocetul ei, deodată, în acel ostrov al primăverii, m-am simțit întristat, cum nu fusesem niciodată. SADOVEANU, N. F. 82.
      • Se puse pe plîns, de n-a putut nici un vraci să-l împace. ISPIRESCU, L. 2.
      • 1.4.1. După verbe care exprimă teama, în propoziții completive introduse prin «să», fără valoare de negație.
        exemple
        • Mi-e teamă să nu te trezesc. CASSIAN, H. 19.
          surse: DLRLC
    • 1.5. Negația de pe lângă predicatul regentei se referă la întreaga frază.
      exemple
      • Dormi, iubito, dormi în pace, N-am venit să-ți tulbur somnul. VLAHUȚĂ, P. 107.
        surse: DLRLC
      • Eu nu am venit să te întreb asta. ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DLRLC
  • 2. Neagă altă parte de propoziție decât predicatul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
    exemple
    • A plecat repede, nu așa cum a venit.
      surse: DEX '09
    • A scris o schiță, nu o nuvelă.
      surse: DLRLC
    • A ținut să ajungă stăpîn în moșia Moldovei nu pentru vinovat folos al său, ci ca să dea țării slobozenia ei cea veche. SADOVEANU, N. P. 10.
      surse: DLRLC
    • Și numai iaca îl și vede viind repede, dar nu așa cum se dusese. CREANGĂ, P. 186.
      surse: DLRLC
    • Nu pe-acolo, domnule, nu pe din față, ca să nu te-ntîlnești cu d-lui. ALECSANDRI, T. 1162.
      surse: DLRLC
    • Nu căta în depărtare Fericirea ta, iubite! EMINESCU, O. I 54.
      surse: DLRLC
    • O cometă este accidentală, fiindcă nu vine în fiecare an. BĂLCESCU, O. II 10.
      surse: DLRLC
  • 3. În expresii, locuțiuni sau în corelație cu adverbe, conjuncții etc.:
    surse: DLRLC
    • 3.1. Corelativ într-o frază sau propoziție ale căror părți sunt în raport adversativ:
      surse: DLRLC
      • 3.1.1. În corelație cu ci marchează într-o alternativă situația sau elementul înlăturat.
        exemple
        • Mergînd spre căruțe, era mîhnit, amărît, că parcă ducea în brațe nu pelerina, ci un stîrv. CAMILAR, N. I 163.
          surse: DLRLC
        • De din vale de Rovine Grăim, doamnă, cătră tine, Nu din gură, ci din carte, Că ne ești așa departe. EMINESCU, O. I 149.
          surse: DLRLC
        • învechit (În corelație cu dar) Astfel romînii, nu învinși și coprinși fiind, dar printr-o unire politică, primiră pe unguri în țara lor. BĂLCESCU, O. II 209.
          surse: DLRLC
      • 3.1.2. Opoziția între cele două alternative este întărită de adverbe.
        exemple
        • Dar nu numai artistul și naturalistul, ci încă strategicul, politicul și arheologul au de multe a se minuna într-acest împodobit ținut. BĂLCESCU, O. II 208.
          surse: DLRLC
        • 3.1.2.1. În propoziții cu valoare temporală, arată că acțiunea din propoziția afirmativă se petrece înainte de a se fi terminat acțiunea din propoziția negativă.
          exemple
          • Nu lăsase să se scurgă anul și-și și adusese gospodină în casă. SADOVEANU, P. S. 139.
            surse: DLRLC
    • 3.2. În legătură cu adverbe:
      surse: DLRLC
      • 3.2.1. Formează expresii eliptice.
        surse: DLRLC
      • 3.2.2. Formează locuțiuni adverbiale.
        surse: DLRLC
        • 3.2.2.1. locuțiune adverbială Nu (care) cumva, servește la precizarea unei întrebări, exclamații etc.
          exemple
          • (Interogativ cu nuanță dubitativă) Moș Pricop, dumneata n-ai mai potcovit cumva cai din părțile Tarcăului? SADOVEANU, B. 142.
            surse: DLRLC
          • Oare nu cumva de-acum mi-oi da cu paru-n cap de răul Vidmei? CREANGĂ, P. 324.
            surse: DLRLC
          • Cu nuanță finală:
            exemple
            • Îl rugau să se lase de a face călătoria aceasta, ca nu care cumva să meargă la pieirea capului său. ISPIRESCU, L. 4.
              surse: DLRLC
            • Nu cumva să-ți iasă vreo dihanie ceva înainte. CREANGĂ, P. 199.
              surse: DLRLC
    • 3.3. expresie A nu avea decât (să)...
      surse: DLRLC
  • 4. Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar.
    surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
    exemple
    • O casă mare, nu lipsită de eleganță.
      surse: DEX '09
    • 4.1. expresie Nu altceva sau nu glumă, (regional) nu șagă, formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 4.2. expresie Nu mai departe = chiar în cazul...
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 4.3. expresie Nu o (singură) dată = de multe ori.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: adesea
  • 5. Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Să-mi aduci pe stăpîna acestei cosițe; căci, de nu, unde-ți stau talpele, îți va sta și capul. ISPIRESCU, L. 23.
      surse: DLRLC
    • Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale. CREANGĂ, P. 248.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • Iubește-mă dacă-ți plac, Dacă nu, silă nu-ți fac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 47.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie familiar A spune că nu = nega
      exemple
      • Mă, dacă eu îți spun că nu, și tu nu crezi, atunci taci din gură și nu-mi mai spune nimic. PREDA, Î. 44.
        surse: DLRLC
    • 5.2. expresie familiar Ba binenu.
      surse: DLRLC
    • 5.3. Exprimă opoziția față de cele afirmate în propozițiile precedente.
      exemple
      • M-ar irita apropierea lui așa de mult, încît l-aș acuza de-a dreptul că el, ocrotit de stăpînul destinelor omenești, mi-a răpit partea mea de bine în această scurtă trecere pe sub lumina soarelui!... Ei bine, el – nu!... el mă poftește la un aperitiv. CARAGIALE, O. II 222.
        surse: DLRLC
    • 5.4. expresie Nu și nu, formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Cucoana, nu și nu! Că i-i urît grecul. SADOVEANU, O. I 463.
        surse: DLRLC
    • 5.5. expresie De (sau dacă) nu... = în caz contrar..., altfel...
      surse: DEX '09
  • 6. Are valoare de propoziție independentă cu caracter negativ.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 6.1. Ca răspuns la o întrebare, ca acceptare a unei enunțări negative.
      exemple
      • Ai prieteni? – Nu!
        surse: DEX '09
      • Dormi? – Încă nu, a răspuns Mitrea. SADOVEANU, M. C. 46.
        surse: DLRLC
      • 6.1.1. Rezumă o frază întreagă, atât într-o replică interogativă cât și în răspunsul la aceasta.
        exemple
        • N-am grijă despre asta... Vă cunosc eu... – Nu? – Nu. ALECSANDRI, T. 1209.
          surse: DLRLC
      • 6.1.2. Legat de adverbe, locuțiuni adverbiale sau conjuncții:
        exemple
        • Sigur că nu. O dată cu capul nu.
          surse: DLRLC
    • 6.2. Exprimă atitudinea negativă față de cele expuse mai înainte, lăsând să urmeze enunțarea hotărârii printr-o propoziție sau o frază.
      exemple
      • Nu, mă rog, nu-mi datorești nimica, adăogi el ferind cu mîna într-o parte bancnota. SADOVEANU, B. 156.
      • Nu! moartea cu viața a stins toată plăcerea. EMINESCU, O. I 59.
    • 6.3. Întărit prin repetare:
      exemple
      • Nu, nu, nu! nu vorbi așa. SADOVEANU, O. IV 213.
        surse: DLRLC
      • Atunci ea începu iarăși să bolborosească în neștire: «nu, nu, nu». REBREANU, R. I 247.
        surse: DLRLC
      • Orice s-ar întîmpla, nu se poate să sprijinim pe mizerabilul, nu, nu, nu! CARAGIALE, O. I 130.
        surse: DLRLC

etimologie:

nu-mă-uita Myosotis

  • 1. Plantă erbacee cu flori mici, albastre, roșii sau albe, care crește prin locuri umede și umbroase, la margini de păduri și prin fânețe sau care este cultivată ca plantă decorativă (Myosotis silvatica).
    exemple
    • De atunci floricica asta s-a numit: nu-mă-uita. NEGRUZZI, S. I 109.
      surse: DLRLC
    • Să răsară garofițe, Viorele, micșunele, Nu-mă-uita: floricele. TEODORESCU, P. P. 330.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Nu + + uita
    surse: DEX '09 DEX '98
  • după limba germană Vergissmeinnicht
    surse: DEX '09 DEX '98

pișcă-n-floare pișcă-n-flori

  • surse: DLRLC Șăineanu, ed. VI Scriban attach_file un exemplu
    exemple
    • Mai erau braniști ca ale Cornetului și Adîncatei, în care să viersuiască pișca-n-floare cu pene de aur și cu cioc de mierlă. MACEDONSKI, O. III 135.
      surse: DLRLC

etimologie: