13 definiții pentru calificativ (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

calificativ, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr qualificatif] 1 a Care califică (1). 2 sn Termen prin care este caracterizată o ființă sau un obiect. 3 sn (În unele țări) Sistem de notare a sârguinței la învățătură și a conduitei elevilor și studenților sau de apreciere a muncii cuiva. 4 sn Fiecare dintre indicațiile „excepțional”, „foarte bine”, „bine”, „suficient” sau „insuficient” cuprinse în acest sistem.

CALIFICATÍV, -Ă, calificativi, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care califică (3). 2. S. n. Termen prin care este caracterizată o persoană sau un lucru. ♦ (În unele țări). Sistem de notare în învățământ; fiecare dintre indicațiile „excepțional”, „foarte bine”, „bine”, „suficient” și „insuficient” cuprinse în acest sistem. – Din fr. qualificatif.

CALIFICATÍV, -Ă, calificativi, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care califică (3). 2. S. n. Termen prin care este caracterizată o persoană sau un lucru. ♦ (În unele țări) Sistem de notare a sârguinței la învățătură și a conduitei elevilor și studenților sau de apreciere a muncii cuiva; fiecare dintre indicațiile „excepțional”, „foarte bine”, „bine”, „suficient” și „insuficient”, cuprinse în acest sistem. – Din fr. qualificatif.

CALIFICATÍV, calificative, s. n. Termen prin care calificăm (3) o persoană sau un lucru. V. epitet. Activitate apreciată cu cele mai frumoase calificative. ◊ (În învățămîntul tehnic și superior) Sistem de notare a sîrguinței și a purtării elevilor și studenților. Calificativele sînt: foarte bine, bine, suficient, insuficient.

CALIFICATÍV1, calificative, s. n. Termen prin care caracterizăm o persoană sau un lucru. ♦ Sistem de notare a sârguinței și a purtării elevilor și studenților în învățământul tehnic și superior; fiecare dintre indicațiile „foarte bine”, „bine”, „suficient” și „insuficient” cu care se notează această sârguință. – Fr. qualificatif.

CALIFICATÍV, -Ă adj. Care califică, care arată o calitate, o însușire. // s.n. Cuvânt, termen prin care este caracterizată o persoană, un lucru etc. V. atribut, epitet. ♦ Notă, mențiune cu care se apreciază sârguința și purtarea elevilor și a studenților sau activitatea oamenilor muncii. [< fr. qualificatif].

CALIFICATÍV, -Ă I. adj. care califică, arată o calitate. II. s. n. cuvânt, termen prin care este caracterizată o persoană, un lucru etc. ◊ notă, mențiune cu care se apreciază sârguința elevilor și a studenților, activitatea oamenilor muncii. (< fr. qualificatif)

CALIFICATÍV2 ~e n. 1) Termen prin care o persoană sau un lucru se include într-o anumită categorie pe baza trăsăturilor proprii. 2) Sistem de notare a sârguinței la învățătură și a conduitei elevilor și studenților. 3) Fiecare dintre indicațiile („excepțional”, „foarte bine”, „bine”, „suficient”, „insuficient”) specifice acestui sistem de notare. /<fr. qualificatif

*calificatív, -ă adj. (mlat. qualificativus). Relativ la calificare: adjectiv calificativ. S. n., pl. e. Cuvînt care exprimă calitatea, modu de a fi: l-a gratificat cu calificativele cele maĭ urîte.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

calificatív2 s. n., pl. calificatíve

calificatív s. n., pl. calificatíve


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CALIFICATÍV s. 1. v. epitet. 2. v. apelativ.

CALIFICATIV s. 1. epitet. (Poetul folosește multe ~.) 2. apelativ, atribut, nume. (Îl cheamă cu ~: băiete!)

Intrare: calificativ (s.n.)
calificativ2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • calificativ
  • calificativul
  • calificativu‑
plural
  • calificative
  • calificativele
genitiv-dativ singular
  • calificativ
  • calificativului
plural
  • calificative
  • calificativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

calificativ (s.n.)

  • 1. Termen prin care este caracterizată o persoană sau un lucru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: apelativ (s.n.) atribut epitet nume un exemplu
    exemple
    • Activitate apreciată cu cele mai frumoase calificative.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (În unele țări). Sistem de notare în învățământ; fiecare dintre indicațiile „excepțional”, „foarte bine”, „bine”, „suficient” și „insuficient” cuprinse în acest sistem.
      surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Calificativele sunt: foarte bine, bine, suficient, insuficient.
        surse: DLRLC

etimologie: