17 intrări

100 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cata v vz căuta

CATA- Element prim de compunere savantă, cu semnificația „către fund”, „în jos”, „relativ la”. [< it., fr. cata-, cf. gr. kata – în jos].

CATA- pref. „în jos”, „spre interior”. (< fr. cata-, cf. gr. kata)

CÁȚA interj. Cuvânt care imită strigătul coțofanei. – Onomatopee.

CÁȚA interj. Cuvânt care imită strigătul coțofanei. – Onomatopee.

CÁȚĂ2, cațe, s. f. (Fam.) Persoană rea și cicălitoare. – Cf. cața.

CÁȚĂ1, cațe, s. f. (Reg.) Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. – Cf. acăța.

CÁȚĂ1, cațe, s. f. (Reg.) Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. – Cf. acăța.

CĂTÁ vb. I v. căuta.

CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după... ◊ Expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte. A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnească privirile cuiva. ♦ Intranz. A cerceta, a scotoci, a cotrobăi. ♦ A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva. 2. A încerca să obțină ceva, a urmări ceva. ♦ Refl. (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa, a se ocupa de... ◊ Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă. 2. Intranz. și tranz. A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de... ◊ Refl. Se caută la doctor. ♦ A băga de seamă, a fi atent. 3. Tranz. A-și da silința, a se strădui să... 4. Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. III. 1. Intranz. A se uita, a privi, a urmări cu ochii. ◊ Expr. (Fam.) A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ♦ Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... 2. Tranz. A cerceta, a examina. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de... 4. Intranz. și tranz. Fig. A lua în considerație, a se lua după... Nu căuta că-s mic. 5. Intranz. (În superstiții) A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: că-u-.Var.: (pop.) cătá vb. I] – Lat. *cautare.

CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după... ◊ Expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte. A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnească privirile cuiva. ♦ Intranz. A cerceta, a scotoci, a cotrobăi. ♦ A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva. 2. A încerca să obțină ceva, a urmări ceva. ♦ Refl. (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa, a se ocupa de... ◊ Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă. 2. Intranz. și tranz. A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de... ◊ Refl. Se caută la doctor. ♦ A băga de seamă, a fi atent. 3. Tranz. A-și da silința, a se strădui să... 4. Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. III. 1. Intranz. A se uita, a privi, a urmări cu ochii. ◊ Expr. (Fam.) A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ♦ Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... 2. Tranz. A cerceta, a examina. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de... 4. Intranz. și tranz. Fig. A lua în considerație, a se lua după... Nu căuta că-s mic. 5. Intranz. (În superstiții) A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: că-u-.Var.: (pop.) cătá vb. I] – Lat. *cautare.

CÂT, -Ă, conj., prep., adv., (IV) câți, -te, pron. (V) câturi, s. n. I. Conj. 1. (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos.Expr. (Reg.) Cât ce... = îndată ce... Cât ai bate din (sau în) palme sau cât te-ai șterge (sau freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar = foarte repede, într-o clipă, imediat. Numai cât = doar. 2. (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... Venea cât putea mai repede.Expr. (Adesea în corelație cu „atât”) Cu cât = pe măsură ce... Pe (sau după) cât = după cum..., precum, în măsura în care... Cât se poate (de...) sau (eliptic) cât de... sau cât mai... = foarte. A striga (sau a țipa etc.) cât îl ia (sau ține) gura = a striga, cât poate de tare. 3. (Înv. și pop.; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. Gemea cât îți era mai mare mila. 4. (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori. 5. (Introduce propoziții completive directe) Am plătit cât nu face. 6. (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. Nu era atât de strâmt, cât incomod. 7. (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... II. Prep. (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... Copacul era înalt cât casa.Expr. Cât despre... (sau pentru...) = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... III. Adv. 1. (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat! 2. (Corelativ, în expr.) Atât..., cât... = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... Atât..., cât și... = și..., și; nu numai..., ci (și)... Cu cât..., cu atât... = pe măsură ce..., tot mai mult... 3. (În expr.) Cât colo = departe. Cât de colo = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (Pop.) Cât colea = aproape. Cât de cât = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. Cât (e) lumea (și pământul) = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. IV. Pron. 1. Pron. interog. (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? ◊ Expr. Cât e ceasul? = ce oră este (acum)? În câte (ale lunii) e (azi)? = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? Pe cât te prinzi? = pe ce pui pariu? 2. Pron. nehot. (Adesea cu valoare de adj. nehot.) Tot ce, toate care; (la pl.) cei care. Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!Expr. Câtă frunză, câtă iarbă sau câtă frunză și iarbă, se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. Câtă mai = mare, coșcogea. V. S. n. (Mat.) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. – Lat. quantus (contaminat cu lat. quotus și cata).

CÂT, -Ă, conj., prep., adv., (IV) câți, -te, pron. (V) câturi, s. n. I. Conj. 1. (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos.Expr. (Reg.) Cât ce... = îndată ce... Cât ai bate din (sau în) palme sau cât te-ai șterge (sau freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar = foarte repede, într-o clipă, imediat. Numai cât = doar. 2. (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... Venea cât putea mai repede.Expr. (Adesea în corelație cu „atât”) Cu cât = pe măsură ce... Pe (sau după) cât = după cum..., precum, în măsura în care... Cât se poate (de...) sau (eliptic) cât de... sau cât mai... = foarte. A striga (sau a țipa etc.) cât îl ia (sau ține) gura = a striga, cât poate de tare. 3. (Înv. și pop.; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. Gemea cât îți era mai mare mila. 4. (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori. 5. (Introduce propoziții completive directe) Am plătit cât nu face. 6. (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. Nu era atât de strâmt, cât incomod. 7. (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... II. Prep. (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... Copacul era înalt cât casa.Expr. Cât despre... (sau pentru...) = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... III. Adv. 1. (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat! 2. (Corelativ, în expr.) Atât..., cât... = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... Atât..., cât și... = și..., și; nu numai..., ci (și)... Cu cât..., cu atât... = pe măsură ce..., tot mai mult... 3. (În expr.) Cât colo = departe. Cât de colo = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (Pop.) Cât colea = aproape. Cât de cât = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. Cât (e) lumea (și pământul) = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. IV. Pron. 1. Pron. interog. (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? ◊ Expr. Cât e ceasul? = ce oră este (acum)? În câte (ale lunii) e (azi)? = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? Pe cât te prinzi? = pe ce pui pariu? 2. Pron. nehot. (Adesea cu valoare de adj. nehot.) Tot ce, toate care; (la pl.) cei care. Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!Expr. Câtă frunză, câtă iarbă sau câtă frunză și iarbă, se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. Câtă mai = mare, coșcogea. V. S. n. (Mat.) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. – Lat. quantus (contaminat cu lat. quotus și cata).

CẤTEA pron. interog., adj. interog. f. v. câtelea.

CẤTEA pron. interog., adj. interog. f. v. câtelea.

CẤTELEA, CẤTA pron. interog., adj. interog. (Precedat de art. „al”, „a”, se întrebuințează în propoziții interogative pentru a afla locul pe care îl ocupă cineva sau ceva într-o ierarhie, într-o serie de ființe sau de lucruri de același fel) Al câtelea a reușit? A câta casă? [Var.: cấtea pron. interog., adj. interog. f.] – Câte + le + a.

CẤTELEA, CẤTA pron. interog., adj. interog. (Precedat de art. „al”, „a”, se întrebuințează în propoziții interogative pentru a afla locul pe care îl ocupă cineva sau ceva într-o ierarhie, într-o serie de ființe sau de lucruri de același fel) Al câtelea a reușit? A câta casă? [Var.: cấtea pron. interog., adj. interog. f.] – Câte + le + a.

cáța i [At: ISPIRESCU, L. 345 / E: fo] Cuvânt care imită strigătul coțofanei.

cáță1 sf [At: PANN, P. V. III, 144/2 / Pl: ~țe / E: ns cf acăța] (Reg) 1 Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. 2 (Îe) A prinde sau a umbla cu ~ța A minți pe cineva. 3 (Îe) A sta ~ înaintea cuiva A sta drept (de frică, de respect).

cáță2 sf [At: LM / Pl: ~țe / E: ns cf cața] 1 Persoană rea și cicălitoare Si: (pfm) cicală, cicălitor. 2 (Îe) A se pune ~ pe capul cuiva A stărui mult pe lângă cineva.

cắță sf [At: H V, 258 / V: ~ție / Pl: ~țe / E: mg kaca] (Reg) 1 Haină femeiască nedefinită mai îndeaproape. 2 (Îf -ție) Țesătură de lână.

cățăí [At: DELAVRANCEA, S. 25 / Pzi: cắțăi, și ~ésc / E: cață + -ăi] 1 vi (D. coțofană) A țipa (scoțând un sunet specific). 2 vi (Rar) A flecări. 3 vt A cicăli.

arată toate definițiile

Intrare: cata
cata
invariabil (I1)
  • cata
Intrare: Cata
nume propriu (I3)
  • Cata
Intrare: Cața
Cața nume propriu
nume propriu (I3)
  • Cața
Intrare: cața
cața interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • cața
Intrare: Cață
Cață nume propriu
nume propriu (I3)
  • Cață
Intrare: cață (băț)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cață
  • cața
plural
  • cațe
  • cațele
genitiv-dativ singular
  • cațe
  • caței
plural
  • cațe
  • cațelor
vocativ singular
  • cață
  • cațo
plural
  • cațelor
Intrare: cață (persoană)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cață
  • cața
plural
  • cațe
  • cațele
genitiv-dativ singular
  • cațe
  • caței
plural
  • cațe
  • cațelor
vocativ singular
  • cață
  • cațo
plural
  • cațelor
Intrare: Căta
Căta nume propriu
nume propriu (I3)
  • Căta
Intrare: cătă
cătă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Căța
Căța nume propriu
nume propriu (I3)
  • Căța
Intrare: căța
căța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: căță
căță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: căuta
  • silabație: că-u-ta
verb (VT45)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căuta
  • căutare
  • căutat
  • căutatu‑
  • căutând
  • căutându‑
singular plural
  • caută
  • căutați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • caut
(să)
  • caut
  • căutam
  • căutai
  • căutasem
a II-a (tu)
  • cauți
(să)
  • cauți
  • căutai
  • căutași
  • căutaseși
a III-a (el, ea)
  • caută
(să)
  • caute
  • căuta
  • căută
  • căutase
plural I (noi)
  • căutăm
(să)
  • căutăm
  • căutam
  • căutarăm
  • căutaserăm
  • căutasem
a II-a (voi)
  • căutați
(să)
  • căutați
  • căutați
  • căutarăți
  • căutaserăți
  • căutaseți
a III-a (ei, ele)
  • caută
(să)
  • caute
  • căutau
  • căuta
  • căutaseră
verb (VT43)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căta
  • cătare
  • cătat
  • cătatu‑
  • cătând
  • cătându‑
singular plural
  • ca
  • cătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cat
(să)
  • cat
  • cătam
  • cătai
  • cătasem
a II-a (tu)
  • cați
(să)
  • cați
  • cătai
  • cătași
  • cătaseși
a III-a (el, ea)
  • ca
(să)
  • cate
  • căta
  • cătă
  • cătase
plural I (noi)
  • cătăm
(să)
  • cătăm
  • cătam
  • cătarăm
  • cătaserăm
  • cătasem
a II-a (voi)
  • cătați
(să)
  • cătați
  • cătați
  • cătarăți
  • cătaserăți
  • cătaseți
a III-a (ei, ele)
  • ca
(să)
  • cate
  • cătau
  • căta
  • cătaseră
Intrare: cât (pron.)
cât1 (pron.) pronume nehotărât
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P37)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • cât
  • câ
plural
  • câți
  • câte
genitiv-dativ singular
plural
  • câtora
  • câtor
  • câtora
  • câtor
Intrare: câtelea
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P38)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • câtelea
  • câtea
  • câta
plural
genitiv-dativ singular
plural
Intrare: câță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câță
  • câța
plural
  • câțe
  • câțele
genitiv-dativ singular
  • câțe
  • câței
plural
  • câțe
  • câțelor
vocativ singular
plural
Intrare: ori de câte ori
ori de câte ori locuțiune conjuncțională
compus
  • ori de câte ori
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cața

  • 1. Cuvânt care imită strigătul coțofanei.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

cață (băț)

  • 1. regional Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Ia cară-te cu bine, Pîn'' nu-ncarc cața pe tine. PANN, P. V. III 144.
      surse: DLRLC
    • Chiar cu-n lup de mă-ntîlnesc, Cu-această cață îl lovesc. TEODORESCU, P. P. 111.
      surse: DLRLC
  • comentariu Plural și: căți.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • cf. acăța
    surse: DEX '09 DEX '98

cață (persoană)

  • 1. familiar Persoană rea și cicălitoare.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Pascu nu știa cum s-o împace, dar oloaga se holba la el – cață cu plisc. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 131.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A se pune cață pe capul cuiva = a stărui mult pe lângă cineva.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • cf. cața
    surse: DEX '09

căuta căta

  • 1. tranzitiv A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Caut cartea în bibliotecă.
      surse: DLRLC
    • Nu așteaptă să-i mai zică o dată, ci primi cu toată mulțumirea, ca unul ce aceea și căuta. ISPIRESCU, L. 8.
      surse: DLRLC
    • Vînătorul n-are nevoie să umble pe jos, să caute vînatul ajutat de cîinele său. ODOBESCU, S. III 15.
      surse: DLRLC
    • Săcuii se apucară a căuta prin păduri și prin strîmtori pe nobilii care umblau rătăcind. BĂLCESCU, O. II 258.
      surse: DLRLC
    • Își caută prilej unul altuia de a se dondăni. ȘEZ. III 182.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Se căută apoi prin buzunare și află un taler, pierdut din ziua de ieri. RETEGANUL, P. I 72.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Moș Drăgan, cum auzea, De pe Șalga jos sărea Și la brîu se căuta. TEODORESCU, P. P. 691.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Nemaiavînd ce pricină să le caute, rămîne pe gînduri. CREANGĂ, P. 265.
        surse: DLRLC
      • Dumneata, moșule... cauți pricină, ziua-namiaza mare, cu lumînare. CREANGĂ, P. 82.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu mai ai ce căuta la casa mea. CREANGĂ, P. 193.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Căută cu ochii și văzu pendula scumpă. DUMITRIU, N. 65.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Veta: De la Iunion? (caută cu gîndul). CARAGIALE, O. I 69.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnească privirile cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.6. expresie A căuta vreme cu prilej.
      surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A căuta ziua de ieri.
      surse: DLRLC
    • 1.8. expresie A căuta (cuiva) nod în papură.
      surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A căuta pe dracul.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Ivan atunci... aprinde lumînarea și începe a căuta prin casă în toate părțile, dar nu găsește pe nimene. CREANGĂ, P. 302.
        surse: DLRLC
    • 1.11. A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Să știi că mă cheamă Făt-Frumos și să mă cauți la mănăstirea-de-tămîie. CREANGĂ, P. 88.
        surse: DLRLC
      • Sosind acasă, slugile îmi spuseră că polițmaistrul și... doctorul S. mă căutaseră. NEGRUZZI, S. I 54.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A încerca să obțină ceva, a urmări ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: urmări 6 exemple
    exemple
    • A-și căuta dreptatea.
      surse: DLRLC
    • C-un geamăt sfîșietor deschidea ochii, căutîndu-și salvarea în ochii plini de bunătate ai infirmierei. BART, E. 380.
      surse: DLRLC
    • Du-te de caută nouă piei de bivol. ISPIRESCU, L. 27.
      surse: DLRLC
    • Știința nouă... căutînd realizarea în omenire a dreptății și a frăției. BĂLCESCU,. O. II 9.
      surse: DLRLC
    • Mi-e teamă că are să mă întrebe ce caut eu între ei. SAHIA, N. 17.
      surse: DLRLC
    • La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? Ce cauți la barbarul sub streșina-i de cetini? EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cere un exemplu
      exemple
      • Au ieșit cartofii noi; cei vechi nu se mai caută.
        surse: DLRLC
  • 3. intranzitiv A se interesa, a se ocupa de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: interesa 2 exemple
    exemple
    • Acum, dragă doamnă, du-te de-ți vezi copiii și caută de casă, cum se cuvine unei bune gospodine. NEGRUZZI, S. I 147.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv În grădina cu multe straturi, neudată și necăutată de nimeni, născură din pietriș sterp, din arșița zilei și din uscăciunea nopții, flori cu frunze galbene. EMINESCU, N. 28.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • De m-aș vedea scăpat... să-mi caut de nevoi și treburi. SADOVEANU, D. P. 122.
        surse: DLRLC
      • Cuminte... ca totdeauna, îmi căutai de treabă. HOGAȘ, M. N. 13.
        surse: DLRLC
      • Ipate acum nici de treabă nu-și mai căuta, nici mîncarea nu se prindea de dînsul. CREANGĂ, P. 166.
        surse: DLRLC
      • (la) imperativ Ba mai bine-ți caută de nevoi și-ți ie tălpășița pînă nu vine neneaca ca să te deie de urechi afară. ALECSANDRI, T. I 38.
        surse: DLRLC
      • (la) imperativ Te poftesc, dă-mi pace și-ți caută de treaba dumitale. NEGRUZZI, S. I 84.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A-și căuta de drum (sau de cale) = a porni în drumul lui.
      surse: DLRLC sinonime: pleca 2 exemple
      exemple
      • Domnule, fă-mi plăcerea de a-ți căuta de drum. ALECSANDRI, T. 753.
        surse: DLRLC
      • Se despart cu sănătate... și-și caută fiecare de cale. RETEGANUL, P. III 85.
        surse: DLRLC
    • 3.3. expresie (la) imperativ familiar A-și căuta de drum (sau de cale) = cară-te! pleacă!
      surse: DLRLC sinonime: pleca
    • 3.4. expresie A-și căuta de sănătate = a-și îngriji sănătatea, a se supune unui tratament medical.
      surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv tranzitiv A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: păzi supraveghea îngriji 8 exemple
    exemple
    • Au căutat... de tată-său, cînd a fost bolnav. SBIERA, P. 1.
      surse: DLRLC
    • Am s-o învăț eu cum trebuie să caute altă dată de bărbat! CREANGĂ, P. 126.
      surse: DLRLC
    • Înduioșată de soarta nenorocită a negresei, o căuta cu îngrijiri materne. BART, E. 376.
      surse: DLRLC
    • A căutat-o la boală. CREANGĂ, P. 291.
      surse: DLRLC
    • Din ora ce m-am îmbolnăvit, el n-a voit să se dezlipească de lîngă patul în care sufeream. Ah! mămucă, cu ce îngrijire m-a căutat! ALECSANDRI, T. I 341.
      surse: DLRLC
    • Nani, nani, copilaș, Dragul mamei fecioraș! Că mama te-a legăna Și mama te-a căuta Ca pe-o floare drăgălașă. Ca pe-un îngerel în fașă. ALECSANDRI, P. P. 381.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Se caută la doctor.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • reflexiv Se vede că omul cel din car e bolnav... și-l duceți la vro doftoroaie undeva, să se caute. CREANGĂ, P. 330.
      surse: DLRLC
    • 4.1. A băga de seamă, a fi atent.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pe mine, căutați să nu mă smintiți: fata și ochii din cap! CREANGĂ, P. 266.
        surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv A-și da silința, a se strădui să...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: strădui 3 exemple
    exemple
    • Tată-său îl trimitea într-una să caute a se căpătui și el. ISPIRESCU, L. 33.
      surse: DLRLC
    • Cînd vei ajunge și tu o dată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr. CREANGĂ, P. 223.
      surse: DLRLC
    • La blînda ta mustrare... Eu caut a răspunde, nu știu ce să răspund. EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
  • 6. tranzitiv impersonal A se cuveni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cuveni trebui 3 exemple
    exemple
    • Cată să știm cum se mișcă și cu cine se adună, hatmane. SADOVEANU, Z. C. 112.
      surse: DLRLC
    • Cată să le satisfacem curiozitatea. NEGRUZZI, S. I 109.
      surse: DLRLC
    • De-ar fi apa pînă-n piept, La mîndra cată să trec. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15.
      surse: DLRLC
  • 7. intranzitiv A se uita, a urmări cu ochii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: privi uita (privi) 5 exemple
    exemple
    • Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr, Altul caută în lume și în vreme adevăr. EMINESCU, O. I 130.
      surse: DLRLC
    • Lențo... caută drept în ochii mei. ALECSANDRI, T. 1453.
      surse: DLRLC
    • Să se așeze... de alăturea oștilor și de acolo să caute la război. BĂLCESCU, O. I 28.
      surse: DLRLC
    • Lelița Mărie, Plină de trufie Cu a sale gene, Ochișori, sprîncene, Că de-i cauți în ochi Mori ca de deochi. ANT. LIT. POP. 310.
      surse: DLRLC
    • figurat Florile căutau în jos La pămîntul negricios. CASSIAN, în POEZ. N. 108.
      surse: DLRLC
    • 7.1. expresie familiar A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răsfăța
    • 7.2. reflexiv A se privi, a se examina (în oglindă).
      surse: DLRLC sinonime: examina privi un exemplu
      exemple
      • Mă caut în păretele de oglinzi. EMINESCU, O. I 80.
        surse: DLRLC
    • 7.3. A avea privirea sau uitătura într-un anumit fel.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cată cam pieziș din fire. PANN, P. V. I 26.
        surse: DLRLC
    • 7.4. figurat A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Șase argați nu le da de cap [vitelor] pînă nu se potoleau de bunăvoie și nu cătau spre obor. DELAVRANCEA, S. 18.
        surse: DLRLC
      • Soarele acum căta spre asfințit. BĂLCESCU, O. II 90.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Căutară rața... peana-i era din aripa cea dreaptă picată. RETEGANUL, P. III 19.
      surse: DLRLC
    • După ce le-au luat [ploștile], au început să le caute pe toate părțile și să se mire de lucrul cel rar și iscusit. SBIERA, P. 69.
      surse: DLRLC
    • Măi băiete, ia să vedem, n-ai tu vrun semn la picior? Caută băietul, îl vede cu pecetea la picior. ȘEZ.I 6.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Calul de dar nu se caută în gură. NECRUZZI, S. I 249.
      surse: DLRLC
    • 8.1. expresie A căuta o pasăre de ou = a o examina pipăind-o, pentru a-și da seama dacă are ou.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Și cum i-o dau [pupăza] în mînă, javra dracului se face a o căuta de ou și-i dezleagă atunci frumușel ața de la picior. CREANGĂ, A. 57.
        surse: DLRLC
  • 9. intranzitiv A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Caută mai voioasă, C-ai plecat spre-a dumitale casă. TEODORESCU, P. P. 165.
      surse: DLRLC
    • 9.1. A exprima, a trăda o anumită stare sufletească.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ochii osteniți și părul nepieptănat... căutau a melancolie. DELAVRANCEA, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • 9.1.1. expresie rar Caută a... = dorește ceva, tînjește după...
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Adeseori Radu, cu ochii aiurit pironiți în deșert, parc-ar fi cătat a drum, rămînea... dus pe gînduri. VLAHUȚĂ, N. 12.
          surse: DLRLC
  • 10. intranzitiv tranzitiv figurat A lua în considerație, a se lua după...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • M-aș năimi pînă ce-a cînta cucul, și ce se atinge de simbrie, eu caut mai mult la oameni și sînt îndestulat dac-oi avea ce mînca. SBIERA, P. 7.
      surse: DLRLC
    • Nu căuta că-s mic, dar trebile care ți le-oi face eu nu le-a face altul, măcar să fie cu stea înfrunte. CREANGĂ, P. 152.
      surse: DLRLC
    • Nu căuta că-s rușinos dinaintea oamenilor... îs tare cu duh cînd sînt singur. ALECSANDRI, T. I 54.
      surse: DLRLC
  • 11. intranzitiv în superstiții A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • A îmbiat pe la vraci și filozofi ca să le caute la stele și să le ghicească. ISPIRESCU, L. 1.
      surse: DLRLC
    • Caută, maică, cu sita, Doar m-oi putea mărita. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446.
      surse: DLRLC
    • În bobi nu se poate căuta decît cu grăunțe de păpușoi. ȘEZ. III 126.
      surse: DLRLC

etimologie:

câtelea

  • 1. Precedat de articolul „al”, „a”, se întrebuințează în propoziții interogative pentru a afla locul pe care îl ocupă cineva sau ceva într-o ierarhie, într-o serie de ființe sau de lucruri de același fel.
    surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
    exemple
    • Al câtelea a reușit? A câta casă? Al câtelea copil e la părinți?
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • Câte + le + a
    surse: DEX '98 DEX '09

cât (pron.)

  • 1. pronume interogativ (Cu) ce preț? În ce număr? În ce cantitate? Ce durată de timp? Cât costă?
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Câți sunt?
      surse: DLRLC
    • Noră-mea vrea să meargă la Piatra. Cît să-ți dau ca să mi-o duci? CREANGĂ, P. 113.
      surse: DLRLC
    • Cît va trăi pe pămînt? Treizeci și trei de ani. TEODORESCU, P. P. 107.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Cât e ceasul? sau (eliptic) câte să fie? = ce oră este (acum)?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • E tîrziu? Cîte să fie?... Unu și zece. CARAGIALE, M. 340.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie În câte (ale lunii) e (azi)? = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. expresie Al câtelea? (sau a câta?) = în ce ordine sau rang?
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Al câtelea a ieșit la examen?
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Pe cât te prinzi? = pe ce pui pariu?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. pronume nehotărât (Adesea cu valoare de adjectiv nehotărât) Tot ce, toate care; (la plural) cei care.
    surse: DEX '09 DLRLC 11 exemple
    exemple
    • Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!
      surse: DEX '09
    • Dintr-al prinților șirag, Cîți au trecut al casei prag, De bună-seamă cel mai drag A fost ales. COȘBUC, P. I 54.
      surse: DLRLC
    • Rele-or zice că sînt toate cîte nu vor înțelege. EMINESCU, O. I 134.
      surse: DLRLC
    • Boierii, cîți i-au mai lăsat vii, numai frica morții îi mai ține. NEGRUZZI, S. I 13S.
      surse: DLRLC
    • Câtă apă a curs!
      surse: DLRLC
    • La fîntîna cu găleată roibii cîți își adăpară, Cîți voinici fără de teamă, cîți boieri fără de țară?! GOGA, C. P. 37.
      surse: DLRLC
    • Și cîtă liniște se lasă; pe cer grămezile de stele Răsar ca niciodată parcă, iar luna plină, printre ele. ANGHEL, I. G. 37.
      surse: DLRLC
    • Cîte poame sînt de vară, Nice una nu-i amară Ca maica de-a doua oară; Cîtă poamă e tomnie, Nice una nu-i dulcie Ca măicuța cea dîntîie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 209.
      surse: DLRLC
    • Din câte nu l-am scăpat eu!
      surse: DLRLC
    • Cîți îl văd, de el se plîng. ALECSANDRI, P. P. 162.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Și cîți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! EMINESCU, O. I 130.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Câtă frunză, câtă iarbă sau câtă frunză și iarbă sau câtă pulbere și spuză, se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Au și început a curge furnicile cu droaia, cîtă pulbere și spuză, cîtă frunză și iarbă. CREANGĂ, P. 264.
        surse: DLRLC
      • Cînd văzui a lor mulțime cîtă frunză, cîtă iarbă... Am jurat ca peste dînșii să trec falnic fără păs. EMINESCU, O. I 147.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Învăță și el de la dînșii cîte în lună și în soare. ISPIRESCU, L. 183.
        surse: DLRLC
      • Mă rog, nebunii de-a lui, cîte-n lună și în stele. CREANGĂ, P. 247.
        surse: DLRLC
      • Și cîte și mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură și din scripca sa răsunătoare. CREANGĂ, A. 118.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Și m-a luat Avram, Trupeș cum eram, Și pîn’la-nserat M-a tot deșelat... Că avea îmblaci, Cîtă mai gîrbaci. DEȘLIU, în POEZ. N. 188.
        surse: DLRLC
      • Snagovul e în mijlocul unei cîtă mai bălți. ODOBESCU, S. I 449.
        surse: DLRLC
    • 2.4. expresie Câte toate sau câte... toate = multe, nenumărate și felurite, de tot felul.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Închipuia fel de fel de flori, de paseri și cîte nagode toate. ISPIRESCU, L. 38.
        surse: DLRLC
      • Și-mi spune cîte toate, Că-i scump, că ea nu poate, Că prea sînt multe trei. COȘBUC, P. I 63.
        surse: DLRLC
    • 2.5. expresie Nu știu cât (sau câtă, câți, câte) = foarte mult.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mergînd înainte, Cale de nu știu cîte zile, dete de palaturile lui Verdeș-Împărat. ISPIRESCU L. 44.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină quantus (contaminat cu limba latină quotus și cata).
    surse: DEX '09 DEX '98