17 intrări
- cata
- Cata
- Cața
- cața
- Cață
- cață (băț)
- cață (persoană)
- Căta
- cătă
- Căța
- căța
- căță
- căuta căta
- cât (pron.)
- câtelea
- câță
- ori de câte ori
100 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cata v vz căuta
CATA- Element prim de compunere savantă, cu semnificația „către fund”, „în jos”, „relativ la”. [< it., fr. cata-, cf. gr. kata – în jos].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CATA- pref. „în jos”, „spre interior”. (< fr. cata-, cf. gr. kata)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CÁȚA interj. Cuvânt care imită strigătul coțofanei. – Onomatopee.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CÁȚA interj. Cuvânt care imită strigătul coțofanei. – Onomatopee.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CÁȚĂ2, cațe, s. f. (Fam.) Persoană rea și cicălitoare. – Cf. cața.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CÁȚĂ1, cațe, s. f. (Reg.) Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. – Cf. acăța.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CÁȚĂ1, cațe, s. f. (Reg.) Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. – Cf. acăța.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CĂTÁ vb. I v. căuta.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CĂTÁ vb. I v. căuta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CĂTÁ vb. I v. căuta.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂTÁ vb. I v. căuta.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după... ◊ Expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte. A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnească privirile cuiva. ♦ Intranz. A cerceta, a scotoci, a cotrobăi. ♦ A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva. 2. A încerca să obțină ceva, a urmări ceva. ♦ Refl. (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa, a se ocupa de... ◊ Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă. 2. Intranz. și tranz. A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de... ◊ Refl. Se caută la doctor. ♦ A băga de seamă, a fi atent. 3. Tranz. A-și da silința, a se strădui să... 4. Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. III. 1. Intranz. A se uita, a privi, a urmări cu ochii. ◊ Expr. (Fam.) A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ♦ Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... 2. Tranz. A cerceta, a examina. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de... 4. Intranz. și tranz. Fig. A lua în considerație, a se lua după... Nu căuta că-s mic. 5. Intranz. (În superstiții) A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: că-u-. – Var.: (pop.) cătá vb. I] – Lat. *cautare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. Tranz. 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după... ◊ Expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva. A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc. A căuta cu gândul = a se sili să-și aducă aminte. A căuta privirile cuiva = a încerca să întâlnească privirile cuiva. ♦ Intranz. A cerceta, a scotoci, a cotrobăi. ♦ A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva. 2. A încerca să obțină ceva, a urmări ceva. ♦ Refl. (Despre mărfuri) A avea căutare, a se cere. II. 1. Intranz. A se interesa, a se ocupa de... ◊ Expr. A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă. 2. Intranz. și tranz. A purta de grijă (unui bolnav), a se îngriji de... ◊ Refl. Se caută la doctor. ♦ A băga de seamă, a fi atent. 3. Tranz. A-și da silința, a se strădui să... 4. Tranz. impers. A trebui, a se cuveni. III. 1. Intranz. A se uita, a privi, a urmări cu ochii. ◊ Expr. (Fam.) A-i căuta (cuiva) în coarne = a răsfăța (pe cineva). ♦ Fig. A fi îndreptat, orientat spre...; (despre ființe) a se îndrepta spre... 2. Tranz. A cerceta, a examina. 3. Intranz. A avea sau a da aspectul sau înfățișarea de... 4. Intranz. și tranz. Fig. A lua în considerație, a se lua după... Nu căuta că-s mic. 5. Intranz. (În superstiții) A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul. [Pr.: că-u-. – Var.: (pop.) cătá vb. I] – Lat. *cautare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CÂT, -Ă, conj., prep., adv., (IV) câți, -te, pron. (V) câturi, s. n. I. Conj. 1. (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos. ◊ Expr. (Reg.) Cât ce... = îndată ce... Cât ai bate din (sau în) palme sau cât te-ai șterge (sau freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar = foarte repede, într-o clipă, imediat. Numai cât = doar. 2. (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... Venea cât putea mai repede. ◊ Expr. (Adesea în corelație cu „atât”) Cu cât = pe măsură ce... Pe (sau după) cât = după cum..., precum, în măsura în care... Cât se poate (de...) sau (eliptic) cât de... sau cât mai... = foarte. A striga (sau a țipa etc.) cât îl ia (sau ține) gura = a striga, cât poate de tare. 3. (Înv. și pop.; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. Gemea cât îți era mai mare mila. 4. (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori. 5. (Introduce propoziții completive directe) Am plătit cât nu face. 6. (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. Nu era atât de strâmt, cât incomod. 7. (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... II. Prep. (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... Copacul era înalt cât casa. ◊ Expr. Cât despre... (sau pentru...) = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... III. Adv. 1. (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat! 2. (Corelativ, în expr.) Atât..., cât... = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... Atât..., cât și... = și..., și; nu numai..., ci (și)... Cu cât..., cu atât... = pe măsură ce..., tot mai mult... 3. (În expr.) Cât colo = departe. Cât de colo = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (Pop.) Cât colea = aproape. Cât de cât = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. Cât (e) lumea (și pământul) = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. IV. Pron. 1. Pron. interog. (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? ◊ Expr. Cât e ceasul? = ce oră este (acum)? În câte (ale lunii) e (azi)? = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? Pe cât te prinzi? = pe ce pui pariu? 2. Pron. nehot. (Adesea cu valoare de adj. nehot.) Tot ce, toate care; (la pl.) cei care. Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut! ◊ Expr. Câtă frunză, câtă iarbă sau câtă frunză și iarbă, se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. Câtă mai = mare, coșcogea. V. S. n. (Mat.) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. – Lat. quantus (contaminat cu lat. quotus și cata).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CÂT, -Ă, conj., prep., adv., (IV) câți, -te, pron. (V) câturi, s. n. I. Conj. 1. (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos. ◊ Expr. (Reg.) Cât ce... = îndată ce... Cât ai bate din (sau în) palme sau cât te-ai șterge (sau freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar = foarte repede, într-o clipă, imediat. Numai cât = doar. 2. (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... Venea cât putea mai repede. ◊ Expr. (Adesea în corelație cu „atât”) Cu cât = pe măsură ce... Pe (sau după) cât = după cum..., precum, în măsura în care... Cât se poate (de...) sau (eliptic) cât de... sau cât mai... = foarte. A striga (sau a țipa etc.) cât îl ia (sau ține) gura = a striga, cât poate de tare. 3. (Înv. și pop.; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. Gemea cât îți era mai mare mila. 4. (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori. 5. (Introduce propoziții completive directe) Am plătit cât nu face. 6. (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. Nu era atât de strâmt, cât incomod. 7. (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... II. Prep. (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... Copacul era înalt cât casa. ◊ Expr. Cât despre... (sau pentru...) = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... III. Adv. 1. (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat! 2. (Corelativ, în expr.) Atât..., cât... = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... Atât..., cât și... = și..., și; nu numai..., ci (și)... Cu cât..., cu atât... = pe măsură ce..., tot mai mult... 3. (În expr.) Cât colo = departe. Cât de colo = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (Pop.) Cât colea = aproape. Cât de cât = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. Cât (e) lumea (și pământul) = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. IV. Pron. 1. Pron. interog. (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? ◊ Expr. Cât e ceasul? = ce oră este (acum)? În câte (ale lunii) e (azi)? = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? Pe cât te prinzi? = pe ce pui pariu? 2. Pron. nehot. (Adesea cu valoare de adj. nehot.) Tot ce, toate care; (la pl.) cei care. Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut! ◊ Expr. Câtă frunză, câtă iarbă sau câtă frunză și iarbă, se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. Câtă mai = mare, coșcogea. V. S. n. (Mat.) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. – Lat. quantus (contaminat cu lat. quotus și cata).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CẤTEA pron. interog., adj. interog. f. v. câtelea.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CẤTEA pron. interog., adj. interog. f. v. câtelea.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CẤTELEA, CẤTA pron. interog., adj. interog. (Precedat de art. „al”, „a”, se întrebuințează în propoziții interogative pentru a afla locul pe care îl ocupă cineva sau ceva într-o ierarhie, într-o serie de ființe sau de lucruri de același fel) Al câtelea a reușit? A câta casă? [Var.: cấtea pron. interog., adj. interog. f.] – Câte + le + a.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CẤTELEA, CẤTA pron. interog., adj. interog. (Precedat de art. „al”, „a”, se întrebuințează în propoziții interogative pentru a afla locul pe care îl ocupă cineva sau ceva într-o ierarhie, într-o serie de ființe sau de lucruri de același fel) Al câtelea a reușit? A câta casă? [Var.: cấtea pron. interog., adj. interog. f.] – Câte + le + a.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cáța i [At: ISPIRESCU, L. 345 / E: fo] Cuvânt care imită strigătul coțofanei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cáță1 sf [At: PANN, P. V. III, 144/2 / Pl: ~țe / E: ns cf acăța] (Reg) 1 Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. 2 (Îe) A prinde sau a umbla cu ~ța A minți pe cineva. 3 (Îe) A sta ~ înaintea cuiva A sta drept (de frică, de respect).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cáță2 sf [At: LM / Pl: ~țe / E: ns cf cața] 1 Persoană rea și cicălitoare Si: (pfm) cicală, cicălitor. 2 (Îe) A se pune ~ pe capul cuiva A stărui mult pe lângă cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cáță3 sf vz cățea
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
căta v vz căuta
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cắtă pp vz către
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
căța sf vz cățea
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cắță sf [At: H V, 258 / V: ~ție / Pl: ~țe / E: mg kaca] (Reg) 1 Haină femeiască nedefinită mai îndeaproape. 2 (Îf -ție) Țesătură de lână.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cățăí [At: DELAVRANCEA, S. 25 / Pzi: cắțăi, și ~ésc / E: cață + -ăi] 1 vi (D. coțofană) A țipa (scoțând un sunet specific). 2 vi (Rar) A flecări. 3 vt A cicăli.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
- silabație: că-u-ta
verb (VT45) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT43) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P37) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P38) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cața
- 1. Cuvânt care imită strigătul coțofanei.surse: DEX '98 DEX '09
etimologie:
- surse: DEX '98 DEX '09
cață (băț)
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Ia cară-te cu bine, Pîn'' nu-ncarc cața pe tine. PANN, P. V. III 144.surse: DLRLC
- Chiar cu-n lup de mă-ntîlnesc, Cu-această cață îl lovesc. TEODORESCU, P. P. 111.surse: DLRLC
-
- comentariu Plural și: căți.surse: DLRLC
etimologie:
- cf. acățasurse: DEX '09 DEX '98
cață (persoană)
- surse: DEX '09 DLRLC un exempluexemple
- Pascu nu știa cum s-o împace, dar oloaga se holba la el – cață cu plisc. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 131.surse: DLRLC
- surse: DLRLC
-
etimologie:
- cf. cațasurse: DEX '09
căuta căta
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exempleexemple
- Caut cartea în bibliotecă.surse: DLRLC
- Nu așteaptă să-i mai zică o dată, ci primi cu toată mulțumirea, ca unul ce aceea și căuta. ISPIRESCU, L. 8.surse: DLRLC
- Vînătorul n-are nevoie să umble pe jos, să caute vînatul ajutat de cîinele său. ODOBESCU, S. III 15.surse: DLRLC
- Săcuii se apucară a căuta prin păduri și prin strîmtori pe nobilii care umblau rătăcind. BĂLCESCU, O. II 258.surse: DLRLC
- Își caută prilej unul altuia de a se dondăni. ȘEZ. III 182.surse: DLRLC
- reflexiv Se căută apoi prin buzunare și află un taler, pierdut din ziua de ieri. RETEGANUL, P. I 72.surse: DLRLC
- reflexiv Moș Drăgan, cum auzea, De pe Șalga jos sărea Și la brîu se căuta. TEODORESCU, P. P. 691.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Nemaiavînd ce pricină să le caute, rămîne pe gînduri. CREANGĂ, P. 265.surse: DLRLC
- Dumneata, moșule... cauți pricină, ziua-namiaza mare, cu lumînare. CREANGĂ, P. 82.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Nu mai ai ce căuta la casa mea. CREANGĂ, P. 193.surse: DLRLC
-
- 1.3. expresie A căuta (pe cineva sau ceva) cu ochii = a încerca să descopere (pe cineva sau ceva) într-un grup, într-o mulțime etc.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Căută cu ochii și văzu pendula scumpă. DUMITRIU, N. 65.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Veta: De la Iunion? (caută cu gîndul). CARAGIALE, O. I 69.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- surse: DLRLC
- surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Ivan atunci... aprinde lumînarea și începe a căuta prin casă în toate părțile, dar nu găsește pe nimene. CREANGĂ, P. 302.surse: DLRLC
-
- 1.11. A se deplasa undeva pentru a găsi pe cineva; a se interesa undeva de prezența cuiva.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Să știi că mă cheamă Făt-Frumos și să mă cauți la mănăstirea-de-tămîie. CREANGĂ, P. 88.surse: DLRLC
- Sosind acasă, slugile îmi spuseră că polițmaistrul și... doctorul S. mă căutaseră. NEGRUZZI, S. I 54.surse: DLRLC
-
-
- exemple
- A-și căuta dreptatea.surse: DLRLC
- C-un geamăt sfîșietor deschidea ochii, căutîndu-și salvarea în ochii plini de bunătate ai infirmierei. BART, E. 380.surse: DLRLC
- Du-te de caută nouă piei de bivol. ISPIRESCU, L. 27.surse: DLRLC
- Știința nouă... căutînd realizarea în omenire a dreptății și a frăției. BĂLCESCU,. O. II 9.surse: DLRLC
- Mi-e teamă că are să mă întrebe ce caut eu între ei. SAHIA, N. 17.surse: DLRLC
- La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? Ce cauți la barbarul sub streșina-i de cetini? EMINESCU, O. I 91.surse: DLRLC
- exemple
- Au ieșit cartofii noi; cei vechi nu se mai caută.surse: DLRLC
-
-
- exemple
- Acum, dragă doamnă, du-te de-ți vezi copiii și caută de casă, cum se cuvine unei bune gospodine. NEGRUZZI, S. I 147.surse: DLRLC
- tranzitiv În grădina cu multe straturi, neudată și necăutată de nimeni, născură din pietriș sterp, din arșița zilei și din uscăciunea nopții, flori cu frunze galbene. EMINESCU, N. 28.surse: DLRLC
- 3.1. expresie A-și căuta de treabă (sau de treburi, de nevoi, de cale, de drum) = a se preocupa numai de propriile treburi, a-și vedea de treabă.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exempleexemple
- De m-aș vedea scăpat... să-mi caut de nevoi și treburi. SADOVEANU, D. P. 122.surse: DLRLC
- Cuminte... ca totdeauna, îmi căutai de treabă. HOGAȘ, M. N. 13.surse: DLRLC
- Ipate acum nici de treabă nu-și mai căuta, nici mîncarea nu se prindea de dînsul. CREANGĂ, P. 166.surse: DLRLC
- (la) imperativ Ba mai bine-ți caută de nevoi și-ți ie tălpășița pînă nu vine neneaca ca să te deie de urechi afară. ALECSANDRI, T. I 38.surse: DLRLC
- (la) imperativ Te poftesc, dă-mi pace și-ți caută de treaba dumitale. NEGRUZZI, S. I 84.surse: DLRLC
-
- exemple
- Domnule, fă-mi plăcerea de a-ți căuta de drum. ALECSANDRI, T. 753.surse: DLRLC
- Se despart cu sănătate... și-și caută fiecare de cale. RETEGANUL, P. III 85.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC sinonime: pleca
- surse: DLRLC
-
- exemple
- Au căutat... de tată-său, cînd a fost bolnav. SBIERA, P. 1.surse: DLRLC
- Am s-o învăț eu cum trebuie să caute altă dată de bărbat! CREANGĂ, P. 126.surse: DLRLC
- Înduioșată de soarta nenorocită a negresei, o căuta cu îngrijiri materne. BART, E. 376.surse: DLRLC
- A căutat-o la boală. CREANGĂ, P. 291.surse: DLRLC
- Din ora ce m-am îmbolnăvit, el n-a voit să se dezlipească de lîngă patul în care sufeream. Ah! mămucă, cu ce îngrijire m-a căutat! ALECSANDRI, T. I 341.surse: DLRLC
- Nani, nani, copilaș, Dragul mamei fecioraș! Că mama te-a legăna Și mama te-a căuta Ca pe-o floare drăgălașă. Ca pe-un îngerel în fașă. ALECSANDRI, P. P. 381.surse: DLRLC
- reflexiv Se caută la doctor.surse: DEX '09 DEX '98
- reflexiv Se vede că omul cel din car e bolnav... și-l duceți la vro doftoroaie undeva, să se caute. CREANGĂ, P. 330.surse: DLRLC
- 4.1. A băga de seamă, a fi atent.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Pe mine, căutați să nu mă smintiți: fata și ochii din cap! CREANGĂ, P. 266.surse: DLRLC
-
-
- exemple
- Tată-său îl trimitea într-una să caute a se căpătui și el. ISPIRESCU, L. 33.surse: DLRLC
- Cînd vei ajunge și tu o dată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr. CREANGĂ, P. 223.surse: DLRLC
- La blînda ta mustrare... Eu caut a răspunde, nu știu ce să răspund. EMINESCU, O. I 91.surse: DLRLC
-
- exemple
- Cată să știm cum se mișcă și cu cine se adună, hatmane. SADOVEANU, Z. C. 112.surse: DLRLC
- Cată să le satisfacem curiozitatea. NEGRUZZI, S. I 109.surse: DLRLC
- De-ar fi apa pînă-n piept, La mîndra cată să trec. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15.surse: DLRLC
-
- exemple
- Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr, Altul caută în lume și în vreme adevăr. EMINESCU, O. I 130.surse: DLRLC
- Lențo... caută drept în ochii mei. ALECSANDRI, T. 1453.surse: DLRLC
- Să se așeze... de alăturea oștilor și de acolo să caute la război. BĂLCESCU, O. I 28.surse: DLRLC
- Lelița Mărie, Plină de trufie Cu a sale gene, Ochișori, sprîncene, Că de-i cauți în ochi Mori ca de deochi. ANT. LIT. POP. 310.surse: DLRLC
- figurat Florile căutau în jos La pămîntul negricios. CASSIAN, în POEZ. N. 108.surse: DLRLC
- exemple
- Mă caut în păretele de oglinzi. EMINESCU, O. I 80.surse: DLRLC
-
- 7.3. A avea privirea sau uitătura într-un anumit fel.surse: DLRLC un exempluexemple
- Cată cam pieziș din fire. PANN, P. V. I 26.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Șase argați nu le da de cap [vitelor] pînă nu se potoleau de bunăvoie și nu cătau spre obor. DELAVRANCEA, S. 18.surse: DLRLC
- Soarele acum căta spre asfințit. BĂLCESCU, O. II 90.surse: DLRLC
-
-
- exemple
- Căutară rața... peana-i era din aripa cea dreaptă picată. RETEGANUL, P. III 19.surse: DLRLC
- După ce le-au luat [ploștile], au început să le caute pe toate părțile și să se mire de lucrul cel rar și iscusit. SBIERA, P. 69.surse: DLRLC
- Măi băiete, ia să vedem, n-ai tu vrun semn la picior? Caută băietul, îl vede cu pecetea la picior. ȘEZ.I 6.surse: DLRLC
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Și cum i-o dau [pupăza] în mînă, javra dracului se face a o căuta de ou și-i dezleagă atunci frumușel ața de la picior. CREANGĂ, A. 57.surse: DLRLC
-
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Caută mai voioasă, C-ai plecat spre-a dumitale casă. TEODORESCU, P. P. 165.surse: DLRLC
- 9.1. A exprima, a trăda o anumită stare sufletească.surse: DLRLC un exempluexemple
- Ochii osteniți și părul nepieptănat... căutau a melancolie. DELAVRANCEA, la TDRG.surse: DLRLC
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Adeseori Radu, cu ochii aiurit pironiți în deșert, parc-ar fi cătat a drum, rămînea... dus pe gînduri. VLAHUȚĂ, N. 12.surse: DLRLC
-
-
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exempleexemple
- M-aș năimi pînă ce-a cînta cucul, și ce se atinge de simbrie, eu caut mai mult la oameni și sînt îndestulat dac-oi avea ce mînca. SBIERA, P. 7.surse: DLRLC
- Nu căuta că-s mic, dar trebile care ți le-oi face eu nu le-a face altul, măcar să fie cu stea înfrunte. CREANGĂ, P. 152.surse: DLRLC
- Nu căuta că-s rușinos dinaintea oamenilor... îs tare cu duh cînd sînt singur. ALECSANDRI, T. I 54.surse: DLRLC
-
- 11. intranzitiv în superstiții A cerceta poziția stelelor, a bobilor etc. pentru a prezice viitorul.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exempleexemple
- A îmbiat pe la vraci și filozofi ca să le caute la stele și să le ghicească. ISPIRESCU, L. 1.surse: DLRLC
- Caută, maică, cu sita, Doar m-oi putea mărita. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 446.surse: DLRLC
- În bobi nu se poate căuta decît cu grăunțe de păpușoi. ȘEZ. III 126.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba latină *cautaresurse: DEX '09 DEX '98
câtelea
- 1. Precedat de articolul „al”, „a”, se întrebuințează în propoziții interogative pentru a afla locul pe care îl ocupă cineva sau ceva într-o ierarhie, într-o serie de ființe sau de lucruri de același fel.surse: DEX '09 DEX '98 un exempluexemple
- Al câtelea a reușit? A câta casă? Al câtelea copil e la părinți?surse: DEX '09 DLRLC
-
etimologie:
- Câte + le + asurse: DEX '98 DEX '09
cât (pron.)
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exempleexemple
- Câți sunt?surse: DLRLC
- Noră-mea vrea să meargă la Piatra. Cît să-ți dau ca să mi-o duci? CREANGĂ, P. 113.surse: DLRLC
- Cît va trăi pe pămînt? Treizeci și trei de ani. TEODORESCU, P. P. 107.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- E tîrziu? Cîte să fie?... Unu și zece. CARAGIALE, M. 340.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Al câtelea a ieșit la examen?surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. pronume nehotărât (Adesea cu valoare de adjectiv nehotărât) Tot ce, toate care; (la plural) cei care.surse: DEX '09 DLRLC 11 exempleexemple
- Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!surse: DEX '09
- Dintr-al prinților șirag, Cîți au trecut al casei prag, De bună-seamă cel mai drag A fost ales. COȘBUC, P. I 54.surse: DLRLC
- Rele-or zice că sînt toate cîte nu vor înțelege. EMINESCU, O. I 134.surse: DLRLC
- Boierii, cîți i-au mai lăsat vii, numai frica morții îi mai ține. NEGRUZZI, S. I 13S.surse: DLRLC
- Câtă apă a curs!surse: DLRLC
- La fîntîna cu găleată roibii cîți își adăpară, Cîți voinici fără de teamă, cîți boieri fără de țară?! GOGA, C. P. 37.surse: DLRLC
- Și cîtă liniște se lasă; pe cer grămezile de stele Răsar ca niciodată parcă, iar luna plină, printre ele. ANGHEL, I. G. 37.surse: DLRLC
- Cîte poame sînt de vară, Nice una nu-i amară Ca maica de-a doua oară; Cîtă poamă e tomnie, Nice una nu-i dulcie Ca măicuța cea dîntîie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 209.surse: DLRLC
- Din câte nu l-am scăpat eu!surse: DLRLC
- Cîți îl văd, de el se plîng. ALECSANDRI, P. P. 162.surse: DLRLC
- (și) adjectival Și cîți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! EMINESCU, O. I 130.surse: DLRLC
- 2.1. expresie Câtă frunză, câtă iarbă sau câtă frunză și iarbă sau câtă pulbere și spuză, se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Au și început a curge furnicile cu droaia, cîtă pulbere și spuză, cîtă frunză și iarbă. CREANGĂ, P. 264.surse: DLRLC
- Cînd văzui a lor mulțime cîtă frunză, cîtă iarbă... Am jurat ca peste dînșii să trec falnic fără păs. EMINESCU, O. I 147.surse: DLRLC
-
- 2.2. expresie Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exempleexemple
- Învăță și el de la dînșii cîte în lună și în soare. ISPIRESCU, L. 183.surse: DLRLC
- Mă rog, nebunii de-a lui, cîte-n lună și în stele. CREANGĂ, P. 247.surse: DLRLC
- Și cîte și mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură și din scripca sa răsunătoare. CREANGĂ, A. 118.surse: DLRLC
-
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exempleexemple
- Și m-a luat Avram, Trupeș cum eram, Și pîn’la-nserat M-a tot deșelat... Că avea îmblaci, Cîtă mai gîrbaci. DEȘLIU, în POEZ. N. 188.surse: DLRLC
- Snagovul e în mijlocul unei cîtă mai bălți. ODOBESCU, S. I 449.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC 2 exempleexemple
- Închipuia fel de fel de flori, de paseri și cîte nagode toate. ISPIRESCU, L. 38.surse: DLRLC
- Și-mi spune cîte toate, Că-i scump, că ea nu poate, Că prea sînt multe trei. COȘBUC, P. I 63.surse: DLRLC
-
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Mergînd înainte, Cale de nu știu cîte zile, dete de palaturile lui Verdeș-Împărat. ISPIRESCU L. 44.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba latină quantus (contaminat cu limba latină quotus și cata).surse: DEX '09 DEX '98