4 intrări

Articole pe această temă:

68 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

VIN, (2) vinuri, s. n. Băutură alcoolică (de 7-16%) obținută prin fermentarea mustului de struguri sau p. gener. prin fermentarea mustului, altor fructe. 2. Sortiment din această băutură. – Lat. vinum.

VIN, vinuri, s. n. Băutură alcoolică (de 7-16%) obținută prin fermentarea mustului de struguri sau, p. gener. prin fermentarea mustului altor fructe. – Din lat. vinum.

VIN, (2) vinuri, s. n. 1. Băutură alcoolică rezultată din fermentarea mustului de struguri. Rău e să nu bei. Și mai rău e să bei vin prost după ce ai băut vin bun. SADOVEANU, Z. C. 50. Jupînul Dumitru își lăuda mereu vinul cel nou. BUJOR, S. 99. Nouă buți de vin goliră și-ncă tot mai cer să bea, Iar Agnița Crîșmărița n-are vin să le mai dea! IOSIF, P. 63. Mă închin la cinstita fața voastră ca la un codru verde, cu un poloboc de vin și cu unul de pelin. CREANGĂ, P. 255. 2. (La pl.) Varietăți, soiuri, specialități de vin (1). Masa era totdeauna întinsă, vinurile bune curgeau din belșug. SADOVEANU, E. 174. 3. Băutură alcoolică obținută din fermentarea altor fructe decît strugurii. Vin de mere.

vin s. n., (sorturi) pl. vínuri

vin s. n., (sorturi) pl. vínuri

VIN s. (arg.) mol, molan, molete, motorină.

vin (-nuri), s. n. – Băutură alcoolică obținută din fermentarea mustului. – Mr. vin, megl. vin, istr. vir. Lat. vῑnum (Pușcariu 1886; REW 9356); cf. it., sp. vino, prov., cat. vi, fr. vin, port. vinho.Der. vinărici, s. m. (podgorean, viticultor; s. n., impozit pe vin); vinăricer, s. m. (cel care strîngea impozitul pe vin); vinărit, s. n. (impozit pe vin); vinărie, s. f. (bodegă); vinariță, s. f. (plantă, Asperula odorata); vinaț, s. n. (vin), probabil din lat. vῑnācĕus (REW 9337); vinicer (var. vinițel), s. n. (septembrie), probabil der. interior (după Tiktin și Candrea, din sl. vinicije „vie”); vinimeriu, s. m. (septembrie), cuvînt rar, pe care Bogrea, Dacor., III, 739, îl deriva din lat. vindĕmĭārius; vinos, adj. (ca vinul); vinars, s. n. (Trans., țuică), comp. ca germ. Branntwein; vinărsar, s. m. (producător de țuică); vinărsărie, s. f. (distilerie sau prăvălie de țuică). – Din rom. provine bg. vinerič (Capidan, Raporturile, 224).

VIN ~uri n. 1) Băutură alcoolică, obținută prin fermentarea sucului de struguri (sau de alte fructe). ~ vechi. ~ sec. 2) la pl. Varietăți de astfel de băutură. /<lat. vinum

vin n. 1. lichid alcoolic obținut prin fermentarea mustului din struguri: vin alb, vin negru; 2. orice preparațiune farmaceutică tăcută cu vin și cu alte substanțe: vin de chinină; 3. orice licher fermentat și spirtos tras din vegetale: vin de palmier. [Lat. VINUM].

2) vin și viŭ, venit, a veni v. intr. (lat. vĕnire, it. venire, pv. fr. cat. sp. venir, pg. vir.Vin și viŭ, viĭ, vine, venim, venițĭ, vin; să vin și să viŭ, să viĭ, să vie și să vină; viind și venind. Întocmaĭ ca pun, puĭ și țin, țiŭ. – V. con-, de-, pre-, pro- și re-vin și inventez). Mă transport, mă duc acolo unde e cel ce vorbește orĭ îĭ vorbesc eŭ saŭ acolo unde e lucru saŭ persoana despre care se vorbește: a venit acasă, îl aștept să vie, va veni și el acolo, va veni la ospăț. Sosesc: poșta, trenu a sosit. Supravin, apuc: ĭ-a venit leșin de rîs. Ajung, mă rîdic: apa-ĭ venea pînă la gît. Mă deriv: Român vine din (saŭ de la) latinu Romanus. Mă aflu, sînt, îs situat, am locu: nu știŭ unde vine acel sat, știŭ cum vin bucățile la mașina asta. A veni după, a urma: eŭ vin după tine. A-țĭ veni bine, 1. a te bucura: nu ĭ-a venit bine cînd l-am mustrat, 2. a ți se potrivi, a te prinde, a-țĭ sta bine: haĭna îĭ vine bine. A-țĭ veni răŭ, 1. a ți se face răŭ, a te îmbolnăvi, 2. a nu ți se potrivi: haĭna îĭ vine răŭ. Bine aĭ venit, fiĭ bun venit, expresiune pin care-ĭ arățĭ cuĭva că te bucurĭ de venirea luĭ.

1) vin n., pl. urĭ (lat. vinum, rudă cu vgr. oînos; it. sp. vino, pv. cat. vi, fr. vin, pg vinho. D. lat. vine germ. wein și vsl. vino). O băutură îmbătătoare care se scoate din poamă storcînd-o (saŭ și din alte fructe) și care se numește maĭ întîĭ must, ĭar după fermentare vin: vin alb, vin roș (vin negru, adică „roș închis”). Medicament cu vin: vin de chinchină. Fig. A-țĭ turna apă în vin, a te modera, a nu maĭ fi așa de pornit.

VENÍ, vin, vb. IV. Intranz. 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește; a se apropia de un loc, de o așezare; p. ext. a merge, a trece pe lângă sau printr-un anumit loc. ◊ Expr. Du-te-vino subst. = mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri. Vino-ncoace subst. = a) farmec, drăgălășenie, atracție irezistibilă; b) (rar) ademenire, ispită, păcat. ♦ A merge împreună cu cineva sau în urma cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A veni după cineva = a se căsători cu cineva. ♦ A intra (în locul, în spațiul unde se află vorbitorul). ◊ Expr. (Pop.) A veni în slujbă = a se angaja, a intra în slujba cuiva. ♦ (Despre ape) A curge (la vale); a inunda, a se revărsa. ◊ Expr. (Pop.) A veni mare = a-și ridica mult nivelul, a se umfla, a crește, a se revărsa. ♦ A se deplasa la suprafața apei dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ♦ A merge, a se deplasa, a zbura prin aer dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ♦ A năvăli asupra sau împotriva cuiva. 2. A sosi, a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit). ◊ Expr. A veni pe lume = a se naște. ♦ (Despre obiecte) A fi adus, trimis, expediat de cineva, de undeva. ♦ (Despre publicații) A sosi periodic undeva, a fi difuzat. ♦ (Despre zgomote, cuvinte, mirosuri etc.) A ajunge (până) la persoana care vorbește sau la ființa despre care se vorbește ori într-un loc determinat. 3. A se duce în vizită (sau în treacăt) la cineva sau undeva, a trece pe la cineva; a se prezenta; p. ext. a apărea, a se ivi. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) lacrimile = a plânge sau a fi gata să plângă. A-i veni (cuiva) în (sau prin) minte (sau cap) = a se gândi dintr-odată la ceva, a-și aminti de ceva. Ce-i vine cuiva pe limbă = ce exprimă cineva spontan și fără discernământ într-un moment de surescitare. Cum (sau ce) îi vine cuiva la gură = cu termeni ireverențioși, cu insulte. 4. A urma după altcineva sau după altceva; a succeda. ◊ Expr. Anul (sau luna, săptămâna etc.) ce vine = anul (sau luna, săptămâna etc.) care urmează imediat după cea în curs. ♦ A urma în grad sau în rang după...; a fi situat pe o anumită treaptă într-o ierarhie, după... 5. A-și avea originea; a proveni, a purcede; a izvorî; a se trage (din...); a deriva. ♦ A decurge (ca o consecință). 6. A sosi în locul unde trebuie să se afle, unde se cuvine să fie, unde este așteptat. ◊ Expr. (Așa sau acum) mai vii de-acasă = începi să înțelegi, să fii mai conciliant, mai îngăduitor. A-i veni mintea la cap (sau la loc) = a se potoli, a se cuminți. A-i veni inima la loc sau a-și veni în fire = a se calma, a se liniști. A-i veni (cuiva) numele = a muri (undeva, departe). (În imprecații) Veni-ți-ar numele! 7. (Despre așezări, locuri, construcții) A fi situat într-un anumit loc sau într-o anumită poziție. ♦ A ajunge până la...; a atinge. 8. A se vedea, a se pomeni, a ajunge într-o anumită poziție, situație, stare. ◊ Expr. A veni în nas = a cădea (cu fața în jos). A-i veni (cuiva) nu știu cum, se spune când cineva se află într-o situație neplăcută, jenantă, penibilă. A veni la putere = a prelua puterea politică într-o țară. A veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva = a ajunge cu discuția la un anumit subiect. A veni la vorba (sau la cuvântul, la spusele) cuiva = a recunoaște (prin desfășurarea ulterioară a lucrurilor) că prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) s-au adeverit, că sfaturile pe care le-a dat (fără a fi urmate) au fost bune. Vorba vine, se spune despre o afirmație care nu corespunde realității. Cum vine asta? se spune pentru a-și arăta nedumerirea sau nemulțumirea în legătură cu ceva. 9. (Despre întâmplări, evenimente, fenomene) A se produce, a se întâmpla, a avea loc. ♦ (Despre unități de timp) A sosi (în succesiune normală). ◊ Expr. (Pop.) Vine un an (de când...) = se împlinește un an (de când...). A-i veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. 10. (Despre gânduri, sentimente, senzații etc.) A cuprinde, a pune stăpânire, a preocupa pe cineva. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) toți dracii = a se înfuria, a se mânia. Ce ți-a venit (să... sau de...)? se spune când cineva face un lucru ciudat, nepotrivit, nesăbuit. Cum îi vine (cuiva) = cum îi place, cum vrea, cum îi convine. A-i veni (cuiva) la îndemână (sau la socoteală) = a-i conveni, a-i fi pe plac. 11. (Despre încălțăminte, îmbrăcăminte) A fi pe măsura cuiva, a se potrivi; p. ext. a-i ședea cuiva bine (sau rău). ♦ (Înv., în construcții negative) A se potrivi, a cadra. 12. A-i reveni sau a i se cuveni ceva (de drept, printr-o împărțeală etc.). ♦ (Pop.) A reprezenta rezultatul unei măsurători, al unui calcul. 13. (Pop.) A se afla într-o anumită legătură de dependență, de rudenie etc. (cu cineva). [Prez. ind. și: (pop.) viu] – Lat. venire.

VENÍ, vin, vb. IV. Intranz. 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește; a se apropia de un loc, de o așezare; p. ext. a merge, a trece pe lângă sau printr-un anumit loc. ◊ Expr. Du-te-vino subst. = mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri. Vino-ncoace subst. = a) farmec, drăgălășenie, atracție irezistibilă; b) (rar) ademenire, ispită, păcat. ♦ A merge împreună cu cineva sau în urma cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A veni după cineva = a se căsători cu cineva. ♦ A intra (în locul, în spațiul unde se află vorbitorul). ◊ Expr. (Pop.) A veni în slujbă = a se angaja, a intra în slujba cuiva. ♦ (Despre ape) A curge (la vale); a inunda, a se revărsa. ◊ Expr. (Pop.) A veni mare = a-și ridica mult nivelul, a se umfla, a crește, a se revărsa. ♦ A se deplasa la suprafața apei dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ♦ A merge, a se deplasa, a zbura prin aer dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ♦ A năvăli asupra sau împotriva cuiva. 2. A sosi, a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit). ◊ Expr. A veni pe lume = a se naște. ♦ (Despre obiecte) A fi adus, trimis, expediat de cineva, de undeva. ♦ (Despre publicații) A sosi periodic undeva, a fi difuzat. ♦ (Despre zgomote, cuvinte, mirosuri etc.) A ajunge (până) la persoana care vorbește sau la ființa despre care se vorbește ori într-un loc determinat. 3. A se duce în vizită (sau în treacăt) la cineva sau undeva, a trece pe la cineva; a se prezenta; p. ext. a apărea, a se ivi. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) lacrimile = a plânge sau a fi gata să plângă. A-i veni (cuiva) în (sau prin) minte (sau cap) = a se gândi dintr-o dată la ceva, a-și aminti de ceva. Ce-i vine cuiva pe limbă = ce exprimă cineva spontan și fără discernământ într-un moment de surescitare. Cum (sau ce) îi vine cuiva la gură = cu termeni ireverențioși, cu insulte. 4. A urma după altcineva sau după altceva; a succeda. ◊ Expr. Anul (sau luna, săptămâna etc.) ce vine = anul (sau luna, săptămâna etc.) care urmează imediat după cea în curs. ♦ A urma în grad sau în rang după...; a fi situat pe o anumită treaptă într-o ierarhie, după... 5. A-și avea originea; a proveni, a purcede; a izvorî; a se trage (din...); a deriva. ♦ A decurge (ca o consecință). 6. A sosi în locul unde trebuie să se afle, unde se cuvine să fie, unde este așteptat. ◊ Expr. (Așa sau acum) mai vii de-acasă = începi să înțelegi, să fii mai conciliant, mai îngăduitor. A-i veni mintea la cap (sau la loc) = a se potoli, a se cuminți. A-i veni inima la loc sau a-și veni în fire = a se calma, a se liniști. A-i veni (cuiva) numele = a muri (undeva, departe). (În imprecații) Veni-ți-ar numele! 7. (Despre așezări, locuri, construcții) A fi situat într-un anumit loc sau într-o anumită poziție. ♦ A ajunge până la...; a atinge. 8. A se vedea, a se pomeni, a ajunge într-o anumită poziție, situație, stare. ◊ Expr. A veni în nas = a cădea (cu fața în jos). A-i veni (cuiva) nu știu cum, se spune când cineva se află într-o situație neplăcută, jenantă, penibilă. A veni la putere = a prelua puterea politică într-o țară. A veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva = a ajunge cu discuția la un anumit subiect. A veni la vorba (sau la cuvântul, la spusele) cuiva = a recunoaște (prin desfășurarea ulterioară a lucrurilor) că prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) s-au adeverit, că sfaturile pe care le-a dat (fără a fi urmate) au fost bune. Vorba vine, se spune despre o afirmație care nu corespunde realității. Cum vine asta? se spune pentru a-și arăta nedumerirea sau nemulțumirea în legătură cu ceva. 9. (Despre întâmplări, evenimente, fenomene) A se produce, a se întâmpla, a avea loc. ♦ (Despre unități de timp) A sosi (în succesiune normală). ◊ Expr. (Pop.) Vine un an (de când...) = se împlinește un an (de când...). A-i veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. 10. (Despre gânduri, sentimente, senzații etc.) A cuprinde, a pune stăpânire, a preocupa pe cineva. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) toți dracii = a se înfuria, a se mânia. Ce ți-a venit (să... sau de...)? se spune când cineva face un lucru ciudat, nepotrivit, nesăbuit. Cum îi vine (cuiva) = cum îi place, cum vrea, cum îi convine. A-i veni (cuiva) la îndemână (sau la socoteală) = a-i conveni, a-i fi pe plac. 11. (Despre încălțăminte, îmbrăcăminte) A fi pe măsura cuiva, a se potrivi; p. ext. a-i ședea cuiva bine (sau rău). ♦ (Înv., în construcții negative) A se potrivi, a cadra. 12. A-i reveni sau a i se cuveni ceva (de drept, printr-o împărțeală etc.). ♦ (Pop.) A reprezenta rezultatul unei măsurători, al unui calcul. 13. (Pop.) A se afla într-o anumită legătură de dependență, de rudenie etc. (cu cineva). [Prez. ind. și: (pop.) viu] – Lat. venire.

VENÍ, vin și (regional) viu, vb. IV. Intranz. 1. A merge înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește; a se apropia de un loc, de o așezare considerată aproape de vorbitor. Venea Mitrea argatul cu cîrdișorul de oi și cu cele două vaci. SADOVEANU, B. 20. Prin fața Ministerului de Domenii... venea agale o trăsură. CAMIL PETRESCU, U. N. 136. Care dintre cai a veni la jăratic să mănînce, acela are să te ducă la împărăție. CREANGĂ, P. 192. Oastea leșească vine spre cetate. ALECSANDRI, T. II 27. ◊ (Prin analogie) Bălțătești! O improvizare de bilei pe șoseaua care vine de la Piatra. IBRĂILEANU, A. 7. ◊ (În personificări) Venea din cer pe cîmp amurgul. GOGA, C. P. 10. Din codri noaptea vine Pe furiș. COȘBUC, P. I 47. Zăresc în depărtare se înteietoare un sul de raze care venea înspre dinșii. CREANGĂ, P. 228. Sara vine din ariniști. EMINESCU, O. I 103. Vine vîntu dinspre munți Și-i cu dor de la părinți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 350. ◊ (Întărit prin repetare) Mircea însuși mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare. EMINESCU, O. I 148. ◊ (Construit cu dativul) Tîrzie toamnă e acum, Se scutur frunzele pe drum Și lanurile sînt pustii... De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? EMINESCU, O. I 235. ◊ Expr. (Cu verbul la imperativ, mai ales în forma vino, întreaga expresie avînd valoare de substantiv) Du-te, vino = mișcare, circulație intensă, neîntreruptă. Acel du-te, vino al oamenilor de legătură nu bătea prea mult la ochi. CAMIL PETRESCU, O. II 247. (De obicei construit cu verbul «a avea») Vino-ncoace = a) farmec, drăgălășenie, atracție. Mulți se dau pe lîngă ea, c-ar avea bune părăluțe; da ce face, ce drege, că n-are altoi de vino-ncoace. DELAVRANCEA, S. 44. Lui Harap- Alb i se tulburau mințile, uitîndu-se la fată și văzînd-o cît era de tînără, de frumoasă și plină de vină-ncoace. CREANGĂ, P. 275. O fată frumoasă, bine făcută, veselă și cu vină-încoace. CONTEMPORANUL, II 216; b) (rar) ademenire, ispită. Vei vedea-o pe la hori, Să n-o lași la vino-ncoace. Stai cu ea, ce știi tu-i spune, Dar cu capul mi te pune Să n-o joace Alți feciori. COȘBUC, P. I 135. ♦ A merge împreună cu cineva (v. însoți) sau în urma cuiva (v. urma). Face semn dracului cu mîna să vie după el. CREANGĂ, P. 52. Vin’ cu mine, rătăcește Pe cărări cu cotituri. EMINESCU, O. I 209. ◊ Fig. Eu mă duc, urîtul vine, Tot alăturea cu mine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 211. ◊ Expr. (Popular) A veni după cineva = a se căsători cu cineva. Acele pe care le-ar fi luat nu veneau după el și așa a rămas neînsurat. RETEGANUL, P. II 22. De-a veni el după mine, Să-l iubesc eu, numai eu. ALECSANDRI, P. I 7. Vino, mîndră, după mine Că mi-i prinde tare bine. HODOȘ, P. P. 82. ♦ A intra (în locul, în spațiul unde se află vorbitorul). Să vie străinul ce cîntă afară Să cînte aci. BOLINTINEANU, O. 77. ◊ Expr. A veni în slujbă = a se angaja în slujba cuiva. Domnia-ta mi-ai poruncit să vin în slujba d-tale, în locul tatei. RETEGANUL, P. V 48. Ipate se îmbogățise... de cînd a venit Chirică în slujbă la dînsul. CREANGĂ, P. 153. ♦ (Despre ape, urmat de determinări modale sau locale) A curge. Din acest munte... Oltul vine la vale, asupra cîmpiilor și a oamenilor. BOGZA, O. 14. Subt zarea cea din urmă a înserării, apele veneau posomorite, clătinîndu-se ca lespezi fumurii și clipotind ușor la țărm. SADOVEANU, N. P. 182. A dat peste un pîrău a cărui apă venea grozav de tulbure. CREANGĂ, O. A. 271. ◊ Expr. A veni mare = a-și ridica mult nivelul, a crește, a se umfla, a se revărsa. De venea apa mare, arăturile lui le îneca. ISPIRESCU, L. 206. Prahova, din cauza ploilor la munte, venise mare. BOLINTINEANU, O. 427. Nu plînge așa de tare, Că vine Dunărea mare! JARNÍK-BÎRSEANU, 209. A-i veni (cuiva) apa la moară v. apă (I 2). ♦ A se deplasa purtat de valuri; a pluti. Venea o moară pe Siret [titlu]. SADOVEANU, Văzu un sicrinel... că vine pe apă. ISPIRESCU, L. 189. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «asupra») A năvăli asupra sau împotriva cuiva. Trifon, văzîndu-i că vin asupra casei lui, porunci bîtei să le iasă înainte. RETEGANUL, P. I 8. [Leul] Începu a veni asupra voinicului. ISPIRESCU, U. 31. 2. A sosi, a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit). El a venit Dintr-un afund de răsărit. COȘBUC, P. I 54. Ai avut mare noroc c-am venit tocmai la pont. CARAGIALE, O. II 288. Bine că ați apucat a veni și d-voastră. CREANGĂ, P. 159. Venit-am și am învins! ALECSANDRI, P. II 12. ◊ (Rar, despre obiecte) Tronul ăsta... a venit aci, iaca așa, urdubelea. ISPIRESCU, U.94. ◊ Expr. A veni pe lume = a se naște. Gheorghe Eminovici căpătase într-acestea copii, patru băieți și două fete, veniți pe lume cam la un an unul. CĂLINESCU, E. 18. Vițelul ista, o dată ce-o venit pe lume, înapoi să cheamă că nu-l mai putem întoarce. BART, S. M. 85. (Eliptic) Cînd se născu copilul ce s-aștepta să vie. ALEXANDRESCU, M. 4. Bine-ai venit v. bine1 (I 1). A veni (cuiva) în ajutor v. ajutor. A veni într-un suflet (sau cu sufletul la gură) = a veni foarte repede, abia mai puțind respira, gîfîind. Iar ea-ntr-un suflet vine Cu părul desfăcut La mine Să-mi spuie ce-a făcut. TOPÎRCEANU, B. 34. A treia zi dis-de-dimineață, se gîndi la tăune. Acesta veni într-un suflet. ISPIRESCU, L. 46. A veni glonț v. glonț. A veni la fața locului v. loc (I 1). A veni la spartul tîrgului = a sosi prea tîrziu. (Despre suferințe, necazuri, boli) A veni pe (sau peste) capul cuiva = a se abate asupra cuiva. Pacostea aceasta chiar din senin veni preste capul meu. RETEGANUL, P. II 50. Biata mamă nu știe de astă mare urgie ce i-a venit pe cap! CREANGĂ, P. 25. A veni cu jalba-n proțap v. jalbă. A-i veni cuiva de-a gata (sau mură-n gură) = a căpăta fără nici o osteneală. A veni la cunoștința cuiva = a ajunge la cunoștința cuiva. Plîngerile boierilor veniseră la cunoștința sultanului. ISPIRESCU, M. V. 9. ♦ (Despre obiecte) A sosi (fiind adus, trimis, expediat de cineva). Îi veneau scrisori și cereri de departe, din niște tîrguri cu nume ciudate. SADOVEANU, B. 10. Pînă acu n-am primii banii. Firește că în două-trei zile îmi vin. CARAGIALE, O. VII 7. Vin săgeți de pretutindeni. EMINESCU, O. I 148. ♦ (Despre publicații) A sosi periodic, a fi difuzat. «Familia», revistă populară, venea negreșit la Blaji. CĂLINESCU, E. 114. ♦ (Despre zgomote și despre adieri, mirosuri etc.) A ajunge pînă la persoana care vorbește sau despre care se vorbește sau pînă într-un loc determinat. Vorbele veneau greu, vîntul le împingea îndărăt, le ștergea, le schimba. DUMITRIU, P. F. 21. Venea pînă la foc sunet de ape de la un vad al Moldovei. SADOVEANU, N. P. 25. Mi-a venit la nas bunul miros de la friptura ta. RETEGANUL, P. III 62. Îi venise și ei miros de pîrleala pieilor. ISPIRESCU, L. 214. 3. A se duce să viziteze pe cineva, a merge în treacăt la cineva sau undeva, a trece pe la cineva, a apărea, a se ivi, a se prezenta undeva sau la cineva. Venea la tîrg din cînd în cînd, ca să mă cerceteze cum își cerceta bărbăcuții de la turma lui de oi. SADOVEANU, N. F. 6. Simțind că are să vie tată-său la judecată... se chibzuiră ca să facă o primire frumoasă. ISPIRESCU, L. 277. Venea în toate zilele să cerceteze cum îi mai merge. CARAGIALE, O. III 76. Veneai la mine noaptea ca nimeni să te vadă. EMINESCU, O. I 92. Vulpea nu venea pe-acolo cît știa că sturzul n-are ce-i da. ȘEZ. III 185. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) lacrimile = a plînge sau a fi gata să plîngă. O duceam în brațe și-mi veneau lacrimile, cînd o vedeam atît de ofilită! SADOVEANU, O. I 315. (Despre gînduri, idei) A-i veni (cuiva) în (sau prin) minte (sau cap) = a-i da (cuiva ceva) prin minte deodată, pe neașteptate. Te-am auzit pomenind ceva despre mama ta... și nu știu cum mi-au venit în cap copiii tăi. SAHIA, N. 32. Îmi veni în minte o idee genială. HOGAȘ, M. N. 94. Lui Urmă-Galbină îndată-i veni prin minte că așa este. RETEGANUL, P. V 76. Se frămîntă ei cu mintea fel și chip, dar nici unuia nu-i vine în cap ce să facă. CREANGĂ, P. 310. Ce (cîte sau cum) îi vine cuiva pe limbă (sau la gură) = ce (cîte sau cum) exprimă cineva spontan și fără discernămînt, într-un moment de surescitare. Tocmai pentru că acum colonelul era în toane bune și-l lua peste picior, Mitică putea să-i vorbească despre tot ce avea în suflet și-i venea pe limbă. PAS, Z. III 170. Căzuse... blestămîndu-ne cum îi venea la gură. CREANGĂ, A. 111. (Cu pronunțare regională) Muierea... nu-l mai slăbea din.... cîte-i vineau la gură. RETEGANUL, P. I 7. A-i veni (cuiva) (moș) Ene pe la gene v. moș (I 1). 4. A urma după altcineva sau altceva; a succeda. Pe urmă vine casa lui Macedon Cercetașu, pe urmă casa primarului. REBREANU, I. 10. ◊ Expr. Anul (sau luna, săptămîna etc.) Ce vine = anul (sau luna, săptămîna etc.) următor celui de față. Cei ce vin (sau vor veni) (după noi) = urmașii noștri. Banii ne trebuie să... clădim locașe pentru iertarea păcatelor noastre și pentru cei ce vor veni după noi. DELAVRANCEA, O. II 196. Noi știm că-i multă viața Și în noi și-n cei ce vin. COȘBUC, P. II 107. A-i veni cuiva rîndul = a sosi (după o așteptare) rîndul cuiva la o acțiune. A! boieri, a venit și rîndul domnului. DELAVRANCEA, O. II 159. Veni rîndul să-i dea o desagă de galbini. RETEGANUL, P. IV 19. Așa-i c-a venit și rîndul mieu? CREANGĂ, P. 54. ♦ A urma după cineva în grad sau în rang; a fi situat pe o anumită treaptă într-o ierarhie. După boierime, veneau breslele negustorilor și a meseriașilor, lipsite de orice drept municipal. ALECSANDRI, la NEGRUZZI, S. I X. 5. A-și avea originea, a deriva, a proveni, a purcede, a izvorî, a se trage din.... Afin, știind din ce venea boala intră... la împărăteasă. ISPIRESCU, L. 118. ♦ A decurge (ca o consecință). Te pun... la adăpost despre orice neajunsuri ar putea să-ți vină dupe urma cuvintelor mele, iubite autorule. ODOBESCU, S. III 11. Hanii n-au vînat decît folosul lor și d-acilea vine că ei erau gata a încheia un tractat. BĂLCESCU, O. II 151. 6. A sosi sau a se întoarce în locul unde trebuie să se afle, unde se cuvine să fie, unde este așteptat. Venea tîrziu acasă pentru că se ducea probabil la teatru. CĂLINESCU, E. 178. Dintr-alte țări de soare pline, Pe unde-ați fost și voi străine, Veniți, dragi păsări, înapoi. COȘBUC, P. I 90. Șezi aici pînă despre ziuă, că am să vin tot eu să te iau. CREANGĂ, P. 97. Fie, mă duc; dar vin îndată îndărăt. ALECSANDRI, T. I 252. Dar lui, măre, nu-i venea Nici lăptuțul la măsură, Nici cașul la-nchegătură. TEODORESCU, P. P. 514. ◊ Expr. A-i veni (cuiva) mintea la loc (sau în cap, la cap) sau a-i veni (cuiva) mintea acasă = a deveni mai înțelept, a se cuminți, a se potoli, a se îndrepta. Mă bucuram că i-a venit și lui... mintea la loc. C. PETRESCU, Î. II 238. Îmblătea pe bietul țigan ca să-i vină mintea la loc. RETEGANUL, P. I 74. A-i veni (cuiva) inima (sufletul, graiul) la loc = a se liniști (după o spaimă, o emoție); a-și recăpăta încrederea, curajul. Tîrgovețului nu-i venise încă nici inima, nici graiul la loc. GALAN, Z. R. 49. Venindu-i inima la loc și plin de încredere în sine că va izbuti la ceea ce gîndea, se înfățișează înaintea tată-său. CREANGĂ, P. 192. Iată-l!... O! parcă-mi mai vine inima la loc. ALECSANDRI, T. II 30. A-și veni în fire (în simțire, în cunoștinți sau, regional, în ori) = a se reculege, a se dezmetici. Cei de față stăteau încremeniți: încă nu-și veniseră în fire. SADOVEANU, N. P. 386. Fata... era mai mult moartă decît vie; abia și-au putut veni în ori. SBIERA, P. 309. După ce-și veni în simțiri din amețeală, își ținu firea. ISPIRESCU, L. 136. (Așa sau acum) mai vii de-acasă = începi să-ți dai seama, să înțelegi; devii mai îngăduitor. Ei bravo! Așa mai vii de-acasă, puiule! C. PETRESCU, C. V. 343. Ia, acum mai vii de-acasă, fătul mieu. CREANGĂ, P. 223. (Cu modificarea expresiei) Tocmai acum îmi veni și dumnealui de-acasă și pricepu că nesocotită fu a lui cerere. ISPIRESCU, U. 106. (Învechit și popular) A-și veni în cunoștință (sau în socotință) = a-și da seama, a pricepe; a se lămuri. Începură a-și da coate, a-și veni în cunoștință. ISPIRESCU, L. 38. Boierii și-au venit în cunoștință; au văzut că turma nu poate fi fără păstor. NEGRUZZI S. I 149. Viindu-i în socotință că el... nu cunoștea nici cea mai mică parte a [ostrovului]. DRĂGHICI, R. 154. (În imprecații) Veni-ți-ar (veni-i-ar etc.) numele, exprimă dorința ca cel căruia ne adresăm (sau despre care vorbim) să nu se mai întoarcă din locurile unde se duce. 7. (Despre așezări, locuri, construcții) A fi situat într-un anumit loc sau într-o anumită poziție. Curtea venea ceva mai depărtișor de sat, încolo, pe-un deal. MIRONESCU, S. A. 104. Pe sub teii de pe vale, Cam pe unde vine moara. PĂUN-PINCIO, P. 76. Din sus de Humulești vin Vînătorii Neamțului. CREANGĂ, A. 71. ♦ A ajunge pînă la...; a atinge. Genele... așa-i erau de lungi și de dese de-i veneau pînă la gură. RETEGANUL, P. V 36. Iarbă verde subțirică și naltă de-mi venea pînă mai sus de genunchi. ISPIRESCU, L. 244. ◊ Expr. (Rar) A-i veni (cuiva) apa la gură, se spune cînd cineva se găsește într-o situație foarte grea. Alegea totdauna vremurile cele mai grele, cînd adică se sculau turcii cu război asupra lui Mihai Viteazul, cu gînd ca, văzînd Mihai că-i vine apa la gură, să făgăduiască tot ce va cere... Batóri. ISPIRESCU, M. V. 34. 8. A ajunge într-o anumită situație, stare, poziție. Turcii... mijlociră să vie domn [Mihai]. ISPIRESCU, M. V. 4. Iarăși au venit în ce dintăi ticăloasă stare. DRĂGHICI, R. 140. ◊ Expr. A veni în nas = a cădea (cu fața în jos). Ei! se-ngroașă gluma!... Pînă ce am venit în nas. DELAVRANCEA, O. II 113. A-i veni (cuiva) rău = a fi cuprins de amețeală, a se simți rău, a-și pierde (sau a fi pe punctul de a-și pierde) cunoștința. Abia mai putu îngăima cîteva cuvinte fără șir, pătrunsă de un fior la gîndul... că lui Nicu i s-a întîmplat ceva. Îi veni rău. CAMIL PETRESCU, O. II 486. Un sentiment de neliniște, de osteneală. îl grăbea spre casă, ca pe un om care simte că-i vine rău. VLAHUȚĂ, O. A. III 58. A-i veni (cuiva) nu știu cum, se spune cînd cineva se află într-o situație neplăcută, penibilă. Din copilăria mea sînt deprins a asculta de tată și, tocmindu-te pe line, parcă-mi vine nu știu cum. CREANGĂ, P. 203. A veni la putere = a prelua puterea politică într-o țară. A veni vorba că sau a veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva sau (franțuzism neobișnuit) a veni la... = a ajunge cu discuția la un anumit subiect. La urmă, venind vorba de doine ardelenești, a cîntat. REBREANU, R. I 173. Din una, din alta, veni vorba că se duce în călătorie. ISPIRESCU, L. 127. Fiindcă a venit vorba de-așa, îți spun ca la un frate. CREANGĂ, P. 200. Nimic mai frumos decît situația acestui tîrg pe un vesel podiș îmbrățoșat de Șiret și Moldova... Dar iacă am venit la Moldova. Vornicul Ureche zice că numele țării vine de la ea. NEGRUZZI, S. I 194. A veni la vorba (la vorbele sau la cuvîntul) cuiva = a recunoaște (prin desfășurarea ulterioară a lucrurilor) că prevederile cuiva s-au adeverit, că sfaturile pe care le-a dat au fost bune. Ei, Harap-Alb, așa-i că ai venit la vorbele mele? CREANGĂ, P. 213. Mă tem să nu viu la cuvintele căpitanului. DRĂGHICI, R. 15. Și din gură mi-i zicea: Ai venit la vorba mea. TEODORESCU, P. P. 628. Vine cam ciudat = este sau pare ciudat. Un bou în post mare? Drept, cam ciudat vine, Dar asta se-ntîmplă în oricare loc. ALEXANDRESCU, P. 64. Cum vine asta? = a) ce înseamnă, cum trebuie interpretat acest fapt? b) cum se tălmăcește? Cum vine asta pe limba noastră, întrebă șeful de echipaj. BART, S. M. 101. Așa vine vorba = așa se spune, așa e obiceiul. Să nu luați în nume de rău cînd mă veți auzi zicîndu-vă: dragii moșului căci de! așa vine vorba. ISPIRESCU, U. 2. Vorba vine = e numai un fel de a vorbi (care nu corespunde realității); aș! de unde! Ceasul primejdiei se apropie... Așa mă tem. – Te temi?..Vorba vine. ALECSANDRI, T. 1124. A-i veni (cuiva sau la ceva) de hac v. hac1.9. (Despre întîmplări, evenimente) A se produce, a avea loc, a se întîmplă. De-ar veni o întîmplare nouă, pe care am ajuta-o să se prefacă în minune. SADOVEANU, P. 110. ♦ (Despre unități de timp) A sosi (în succesiune normală). Cum vine duminecă, Ipate și cu Chirică se ieu și se duc la horă în sat. CREANGĂ, P. 163. Să nu vie vremea să dai cinstea pe rușine. NEGRUZZI, S. I 249. Expr. (Popular) Vine un an (de cînd... ) = se împlinește un an (de cînd... ). Mă muncesc de vine-un an Să fac din pelin zahar. TEODORESCU, P. P. 285. A-i veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva, momentul decisiv (în special momentul morții). Mă gîndesc că omul nu știe cînd îi vine ceasul. DELAVRANCEA, O. II 219. În ziua a treia, îi veni ceasul nașterii. ISPIRESCU, L. 121. (Fig.) Forțele vii ale unui neam pot fi stînjenite o vreme; cînd le vine însă ceasul, înmuguresc și înfloresc cu putere irezistibilă. SADOVEANU, E. 67. 10. (Cu valoare de semiauxiliar și cu subiectul logic în dativ) A fi cuprins sau stăpînit de un gînd, de o senzație, de o dorință; a fi înclinat sau dispus la ceva, a simți nevoia să. Nu care cumva să-i vie poftă să și domnească. ISPIRESCU, L. 327. Mi-au venit și mie toane. EMINESCU, N. 20. Să-i vină răul gînd de a lepăda cartea ta din mînă. ODOBESCU, S. III 11. I-am trimis dorul acasă Pe frunză din via noastă! Dorul lui e mare domn; Seara cînd îi vine somn, Trebuie să i-l adorm. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 126. ◊ (Urmat de propoziții cu verbul la conjunctiv sau la infinitiv) Nici în casă nu-i venea să rămînă peste noapte. BART, E. 255. S-a trezit deodată cu Șofron, dar nu-i venea să se scoale. SLAVICI, O. I 220. Doamne ferește de omul nebun, că tare-i de jălit, sărmanul. Pe de-o parte îți vine a rîde și pe de alta îți vine a-l plînge. CREANGĂ, P. 243. (Eliptic) Aș juca și nu știu bine; M-aș lăsa și iar nu-mi vine.= JARNÍK-BÎRSEANU, D. 419. ◊ Expr. A nu-i veni (cuiva) să creadă v. crede (2). A-i veni (cuiva) bîzdîcul v. bîzdîc. A-i veni cuiva hachițele v. hachițe. A-i veni cuiva (toți) dracii = a se înfuria, a se mînia. Ce-ți (-i etc.) vine (să... )? se spune cînd cineva face un lucru ciudat, nesăbuit. Ei, acum, ce ți-a venit să-mi răscolești dosarele? BARANGA, I. 162. Ce-i veni lui, ia o piatră și aruncînd-o către fîntînă, nemerește drept în tigvă. ISPIRESCU, L. 357. Într-una din zile, ce-i vine părintelui, ne caută ceasloavele. CREANGĂ, A. 4. Cum îi vine cuiva = cum îi place, cum vrea, cum îi convine. Fata minte cum îi vine. COȘBUC, P. I 203. N-ai chip în toată voia în privirea-i să te pierzi, Cum îți vine, cum îți place pe copilă s-o dezmierzi. EMINESCU, O. I 155. A-i veni cuiva la îndemînă (sau la socoteală) = a-i conveni cuiva, a-i fi pe plac. Ei nu-i venea la socoteală să se arate lui aevea. ISPIRESCU, L. 184. Se prinde în joc lîngă o fată care chitește că i-ar cam veni la socoteală. CREANGĂ, P. 163. A-i veni bine (să...) v. bine1 (II). A-i veni la merchez v. merchez. A-i veni greu (să...) v. greu1 (2). A-i veni peste mînă v. mînă (1). A nu-i veni la cherem v. cherem. 11. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A fi pe măsura cuiva, a se potrivi; p. ext. a-i ședea cuiva bine (sau, în construcții negative, rău). Am niște rochii pentru Sabina... Prefăcute, cred că au să-i vină foarte bine. C. PETRESCU, C. V. 227. Cearcă să vadă dacă papucul vine pe piciorul fetei babei. ȘEZ. V 67. ♦ (Învechit, mai ales în construcții negative) A se potrivi, a cadra. Căci nu vine Pentru mine Să știu seri ca-un diac. NEGRUZZI, S. II 110. 12. (Popular) A-i reveni sau a i se cuveni cuiva (de drept, printr-o împărțeală etc.). (Refl.) Puțintel ți s-a venit Num-un stînjin de pămînt. MARIAN, Î. 516. Ieri am fost la cănțelerit și vătavul a spus că nu mi se vine nimic. CONTEMPORANUL, IV 392. ♦ (Adesea în construcții impersonale, construit cu dativul) A reprezenta rezultatul unei măsurători, unui calcul. Miu că se necăjea, Trăgea măciuca de la sacsana, care venea șaptesprece oca. MAT. FOLK. 214. La măciucă se uita: Cu dreapta C-o apuca, În cîntar Că mi-o punea, Zece oca că-mi venea. TEODORESCU, P. P. 599. 13. (Însoțit de un nume predicativ formează predicate nominale) A se afla într-o anumită legătură de dependență (cu cineva). [Prietenii] ofițerului veneau, cum s-ar zice, cumetri cu alde Ciupitu cîrciumarul. CAMIL PETRESCU, O. II 519. Într-o fereastră din multele ferestre ale acelui castel zărește o femeie cosind, care îi venea oarecum cunoscută.BOTA, P. 78. – Prez. ind. pers. 2 și: (regional) vini (HODOȘ, P. P. 164), imper. pers. 2 sg. și: vină (SADOVEANU, D. P. 78), vino, part. și: (regional) vint (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 398), vent.

vení (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vin, 1 pl. vením, imperf. 3 sg. veneá; conj. prez. 3 să vínă; imper. 2 sg. víno

vení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vin, 1 pl. vením, imperf. 3 sg. veneá; conj. prez. 3 sg. și pl. vínă; imper. 2 sg. víno; ger. venínd

DU-TE-VÍNO s. (pop.) treapăd. (Era un ~ continuu.)

VENÍ vb. 1. v. ajunge. 2. v. sosi. 3. v. lua. 4. v. apropia. 5. v. întoarce. 6. v. intra. 7. v. înfățișa. 8. v. pofti. 9. v. năvăli. 10. v. izvorî. 11. v. face. 12. v. situa. 13. a-i ajunge, (reg.) a-i bate. (Iarba îi ~ până la mijloc.) 14. a ajunge, (reg.) a scăpa. (A ~ la putere.) 15. v. cuprinde. 16. v. năzări. 17. v. surveni. 18. v. deriva. 19. a i se potrivi, (Transilv.) a i se vâji. (Pantoful îi ~.) 20. v. potrivi. 21. v. costa.

arată toate definițiile

Intrare: vin
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vin vinul
plural vinuri vinurile
genitiv-dativ singular vin vinului
plural vinuri vinurilor
vocativ singular
plural
Intrare: Vin
nume propriu (I3)
Intrare: veni
verb (V323)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) veni venire venit venind singular plural
vino, vină, vin veniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) vin, viu (să) vin, viu veneam venii venisem
a II-a (tu) vii (să) vii veneai veniși veniseși
a III-a (el, ea) vine (să) vină, vie venea veni venise
plural I (noi) venim (să) venim veneam venirăm veniserăm, venisem*
a II-a (voi) veniți (să) veniți veneați venirăți veniserăți, veniseți*
a III-a (ei, ele) vin (să) vină, vie veneau veni veniseră
verb (V329)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) zini zinire zinit zinind singular plural
zi ziniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) zin (să) zin zineam zinii zinisem
a II-a (tu) zini (să) zini zineai ziniși ziniseși
a III-a (el, ea) zi (să) zine zinea zini zinise
plural I (noi) zinim (să) zinim zineam zinirăm ziniserăm, zinisem*
a II-a (voi) ziniți (să) ziniți zineați zinirăți ziniserăți, ziniseți*
a III-a (ei, ele) zi (să) zine zineau zini ziniseră
verb (V329)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ini inire init inind singular plural
i iniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) in (să) in ineam inii inisem
a II-a (tu) ini (să) ini ineai iniși iniseși
a III-a (el, ea) i (să) ine inea ini inise
plural I (noi) inim (să) inim ineam inirăm iniserăm, inisem*
a II-a (voi) iniți (să) iniți ineați inirăți iniserăți, iniseți*
a III-a (ei, ele) i (să) ine ineau ini iniseră
Intrare: du-te-vino
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular du-te-vino du-te-vino
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

vin

  • 1. (numai) singular Băutură alcoolică (de 7-16%) obținută prin fermentarea mustului de struguri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: vinișor 4 exemple
    exemple
    • Rău e să nu bei. Și mai rău e să bei vin prost după ce ai băut vin bun. SADOVEANU, Z. C. 50.
      surse: DLRLC
    • Jupînul Dumitru își lăuda mereu vinul cel nou. BUJOR, S. 99.
      surse: DLRLC
    • Nouă buți de vin goliră și-ncă tot mai cer să bea, Iar Agnița Crîșmărița n-are vin să le mai dea! IOSIF, P. 63.
      surse: DLRLC
    • Mă închin la cinstita fața voastră ca la un codru verde, cu un poloboc de vin și cu unul de pelin. CREANGĂ, P. 255.
      surse: DLRLC
  • 2. Sortiment din această băutură.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Masa era totdeauna întinsă, vinurile bune curgeau din belșug. SADOVEANU, E. 174.
      surse: DLRLC

etimologie:

du-te-vino

  • 1. Mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri.
    exemple
    • Acel du-te, vino al oamenilor de legătură nu bătea prea mult la ochi. CAMIL PETRESCU, O. II 247.
      surse: DLRLC

etimologie:

veni ini zini

  • 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește; a se apropia de un loc, de o așezare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 12 exemple
    exemple
    • Venea Mitrea argatul cu cîrdișorul de oi și cu cele două vaci. SADOVEANU, B. 20.
      surse: DLRLC
    • Prin fața Ministerului de Domenii... venea agale o trăsură. CAMIL PETRESCU, U. N. 136.
      surse: DLRLC
    • Care dintre cai a veni la jăratic să mănînce, acela are să te ducă la împărăție. CREANGĂ, P. 192.
      surse: DLRLC
    • Oastea leșească vine spre cetate. ALECSANDRI, T. II 27.
      surse: DLRLC
    • prin analogie Bălțătești! O improvizare de bîlci pe șoseaua care vine de la Piatra. IBRĂILEANU, A. 7.
      surse: DLRLC
    • personificat Venea din cer pe cîmp amurgul. GOGA, C. P. 10.
      surse: DLRLC
    • personificat Din codri noaptea vine Pe furiș. COȘBUC, P. I 47.
      surse: DLRLC
    • personificat Zăresc în depărtare scînteietoare un sul de raze care venea înspre dinșii. CREANGĂ, P. 228.
      surse: DLRLC
    • personificat Sara vine din ariniști. EMINESCU, O. I 103.
      surse: DLRLC
    • personificat Vine vîntu dinspre munți Și-i cu dor de la părinți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 350.
      surse: DLRLC
    • personificat (Întărit prin repetare) Mircea însuși mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare. EMINESCU, O. I 148.
      surse: DLRLC
    • (Construit cu dativul) Tîrzie toamnă e acum, Se scutur frunzele pe drum Și lanurile sînt pustii... De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? EMINESCU, O. I 235.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A merge, a trece pe lângă sau printr-un anumit loc.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. A merge împreună cu cineva sau în urma cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Face semn dracului cu mîna să vie după el. CREANGĂ, P. 52.
        surse: DLRLC
      • Vin' cu mine, rătăcește Pe cărări cu cotituri. EMINESCU, O. I 209.
        surse: DLRLC
      • figurat Eu mă duc, urîtul vine, Tot alăturea cu mine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 211.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. expresie popular A veni după cineva = a se căsători cu cineva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Acele pe care le-ar fi luat nu veneau după el și așa a rămas neînsurat. RETEGANUL, P. II 22.
          surse: DLRLC
        • De-a veni el după mine, Să-l iubesc eu, numai eu. ALECSANDRI, P. I 7.
          surse: DLRLC
        • Vino, mîndră, după mine Că mi-i prinde tare bine. HODOȘ, P. P. 82.
          surse: DLRLC
    • 1.3. A intra (în locul, în spațiul unde se află vorbitorul).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: intra (vb.) un exemplu
      exemple
      • Să vie străinul ce cîntă afară Să cînte aci. BOLINTINEANU, O. 77.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. expresie popular A veni în slujbă = a se angaja, a intra în slujba cuiva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Domnia-ta mi-ai poruncit să vin în slujba d-tale, în locul tatei. RETEGANUL, P. V 48.
          surse: DLRLC
        • Ipate se îmbogățise... de cînd a venit Chirică în slujbă la dînsul. CREANGĂ, P. 153.
          surse: DLRLC
    • 1.4. (Despre ape) A curge (la vale); a se revărsa.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: curge inunda revărsa 3 exemple
      exemple
      • Din acest munte... Oltul vine la vale, asupra cîmpiilor și a oamenilor. BOGZA, O. 14.
        surse: DLRLC
      • Subt zarea cea din urmă a înserării, apele veneau posomorîte, clătinîndu-se ca lespezi fumurii și clipotind ușor la țărm. SADOVEANU, N. P. 182.
        surse: DLRLC
      • A dat peste un pîrău a cărui apă venea grozav de tulbure. CREANGĂ, O. A. 271.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. expresie popular A veni mare = a-și ridica mult nivelul, a se umfla, a se revărsa.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: crește 3 exemple
        exemple
        • De venea apa mare, arăturile lui le îneca. ISPIRESCU, L. 206.
          surse: DLRLC
        • Prahova, din cauza ploilor la munte, venise mare. BOLINTINEANU, O. 427.
          surse: DLRLC
        • Nu plînge așa de tare, Că vine Dunărea mare! JARNÍK-BÎRSEANU, 209.
          surse: DLRLC
      • 1.4.2. expresie A-i veni (cuiva) apa (2.12.) la moară.
        surse: DLRLC
    • 1.5. A se deplasa la suprafața apei dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pluti 2 exemple
      exemple
      • Venea o moară pe Siret [titlu]. SADOVEANU,
        surse: DLRLC
      • Văzu un sicrinel... că vine pe apă. ISPIRESCU, L. 189.
        surse: DLRLC
    • 1.6. A merge, a se deplasa, a zbura prin aer dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.7. A năvăli asupra sau împotriva cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: năvăli 2 exemple
      exemple
      • Trifon, văzîndu-i că vin asupra casei lui, porunci bîtei să le iasă înainte. RETEGANUL, P. I 8.
        surse: DLRLC
      • [Leul] Începu a veni asupra voinicului. ISPIRESCU, U. 31.
        surse: DLRLC
  • 2. A ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: ajunge sosi 5 exemple
    exemple
    • El a venit Dintr-un afund de răsărit. COȘBUC, P. I 54.
      surse: DLRLC
    • Ai avut mare noroc c-am venit tocmai la pont. CARAGIALE, O. II 288.
      surse: DLRLC
    • Bine că ați apucat a veni și d-voastră. CREANGĂ, P. 159.
      surse: DLRLC
    • Venit-am și am învins! ALECSANDRI, P. II 12.
      surse: DLRLC
    • rar (Despre obiecte) Tronul ăsta... a venit aci, iaca așa, urdubelea. ISPIRESCU, U.94.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A veni pe lume = a se naște.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Gheorghe Eminovici căpătase într-acestea copii, patru băieți și două fete, veniți pe lume cam la un an unul. CĂLINESCU, E. 18.
        surse: DLRLC
      • Vițelul ista, o dată ce-o venit pe lume, înapoi să cheamă că nu-l mai putem întoarce. BART, S. M. 85.
        surse: DLRLC
      • eliptic Cînd se născu copilul ce s-aștepta să vie. ALEXANDRESCU, M. 4.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie Bine (6.)-ai venit!
      surse: DLRLC
    • 2.3. expresie A veni (cuiva) în ajutor (4.).
      surse: DLRLC
    • 2.4. expresie A veni într-un suflet (sau cu sufletul la gură) = a veni foarte repede, abia mai putînd respira, gâfâind.
      surse: DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Iar ea-ntr-un suflet vine Cu părul desfăcut La mine Să-mi spuie ce-a făcut. TOPÎRCEANU, B. 34.
        surse: DLRLC
      • A treia zi dis-de-dimineață, se gîndi la tăune. Acesta veni într-un suflet. ISPIRESCU, L. 46.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 2.6. expresie A veni la fața locului (19.).
      surse: DLRLC
    • 2.7. expresie A veni la spartul târgului = a sosi prea târziu.
      surse: DLRLC NODEX
    • 2.8. expresie (Despre suferințe, necazuri, boli) A veni pe (sau peste) capul cuiva = a se abate asupra cuiva.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pacostea aceasta chiar din senin veni preste capul meu. RETEGANUL, P. II 50.
        surse: DLRLC
      • Biata mamă nu știe de astă mare urgie ce i-a venit pe cap! CREANGĂ, P. 25.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 2.10. expresie A-i veni cuiva de-a gata (sau mură-n gură) = a căpăta fără nici o osteneală.
      surse: DLRLC
    • 2.11. expresie A veni la cunoștința cuiva = a ajunge la cunoștința cuiva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Plîngerile boierilor veniseră la cunoștința sultanului. ISPIRESCU, M. V. 9.
        surse: DLRLC
    • 2.12. (Despre obiecte) A fi adus, trimis, expediat de cineva, de undeva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Îi veneau scrisori și cereri de departe, din niște tîrguri cu nume ciudate. SADOVEANU, B. 10.
        surse: DLRLC
      • Pînă acu n-am primii banii. Firește că în două-trei zile îmi vin. CARAGIALE, O. VII 7.
        surse: DLRLC
      • Vin săgeți de pretutindeni. EMINESCU, O. I 148.
        surse: DLRLC
    • 2.13. (Despre publicații) A sosi periodic undeva, a fi difuzat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • «Familia», revistă populară, venea negreșit la Blaj. CĂLINESCU, E. 114.
        surse: DLRLC
    • 2.14. (Despre zgomote, cuvinte, mirosuri etc.) A ajunge (până) la persoana care vorbește sau la ființa despre care se vorbește ori într-un loc determinat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Vorbele veneau greu, vîntul le împingea îndărăt, le ștergea, le schimba. DUMITRIU, P. F. 21.
        surse: DLRLC
      • Venea pînă la foc sunet de ape de la un vad al Moldovei. SADOVEANU, N. P. 25.
        surse: DLRLC
      • Mi-a venit la nas bunul miros de la friptura ta. RETEGANUL, P. III 62.
        surse: DLRLC
      • Îi venise și ei miros de pîrleala pieilor. ISPIRESCU, L. 214.
        surse: DLRLC
  • 3. A se duce în vizită (sau în treacăt) la cineva sau undeva, a trece pe la cineva; a se prezenta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Venea la tîrg din cînd în cînd, ca să mă cerceteze cum își cerceta bărbăcuții de la turma lui de oi. SADOVEANU, N. F. 6.
      surse: DLRLC
    • Simțind că are să vie tată-său la judecată... se chibzuiră ca să facă o primire frumoasă. ISPIRESCU, L. 277.
      surse: DLRLC
    • Venea în toate zilele să cerceteze cum îi mai merge. CARAGIALE, O. III 76.
      surse: DLRLC
    • Veneai la mine noaptea ca nimeni să te vadă. EMINESCU, O. I 92.
      surse: DLRLC
    • Vulpea nu venea pe-acolo cît știa că sturzul n-are ce-i da. ȘEZ. III 185.
      surse: DLRLC
    • 3.1. prin extensiune A se ivi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: apărea
    • 3.2. expresie A-i veni (cuiva) lacrimile = a fi gata să plângă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: plânge un exemplu
      exemple
      • O duceam în brațe și-mi veneau lacrimile, cînd o vedeam atît de ofilită! SADOVEANU, O. I 315.
        surse: DLRLC
    • 3.3. expresie A-i veni (cuiva) în (sau prin) minte (sau cap) = a se gândi dintr-odată la ceva, a-și aminti de ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Te-am auzit pomenind ceva despre mama ta... și nu știu cum mi-au venit în cap copiii tăi. SAHIA, N. 32.
        surse: DLRLC
      • Îmi veni în minte o idee genială. HOGAȘ, M. N. 94.
        surse: DLRLC
      • Lui Urmă-Galbină îndată-i veni prin minte că așa este. RETEGANUL, P. V 76.
        surse: DLRLC
      • Se frămîntă ei cu mintea fel și chip, dar nici unuia nu-i vine în cap ce să facă. CREANGĂ, P. 310.
        surse: DLRLC
    • 3.4. expresie Ce-i vine cuiva pe limbă = ce exprimă cineva spontan și fără discernământ într-un moment de surescitare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Tocmai pentru că acum colonelul era în toane bune și-l lua peste picior, Mitică putea să-i vorbească despre tot ce avea în suflet și-i venea pe limbă. PAS, Z. III 170.
        surse: DLRLC
    • 3.5. expresie Cum (sau ce) îi vine cuiva la gură = cu termeni ireverențioși, cu insulte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Căzuse... blestămîndu-ne cum îi venea la gură. CREANGĂ, A. 111.
        surse: DLRLC
      • cu pronunțare regională Muierea... nu-l mai slăbea din.... cîte-i vineau la gură. RETEGANUL, P. I 7.
        surse: DLRLC
    • 3.6. expresie A-i veni (cuiva) (moș (3.)) Ene pe la gene.
      surse: DLRLC
  • 4. A urma după altcineva sau după altceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: succeda urma un exemplu
    exemple
    • Pe urmă vine casa lui Macedon Cercetașu, pe urmă casa primarului. REBREANU, I. 10.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie Anul (sau luna, săptămâna etc.) ce vine = anul (sau luna, săptămâna etc.) care urmează imediat după cea în curs.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 4.2. expresie Cei ce vin (sau vor veni) (după noi) = urmașii noștri.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Banii ne trebuie să... clădim locașe pentru iertarea păcatelor noastre și pentru cei ce vor veni după noi. DELAVRANCEA, O. II 196.
        surse: DLRLC
      • Noi știm că-i multă viața Și în noi și-n cei ce vin. COȘBUC, P. II 107.
        surse: DLRLC
    • 4.3. expresie A-i veni cuiva rândul = a sosi (după o așteptare) rândul cuiva la o acțiune.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • A! boieri, a venit și rîndul domnului. DELAVRANCEA, O. II 159.
        surse: DLRLC
      • Veni rîndul să-i dea o desagă de galbini. RETEGANUL, P. IV 19.
        surse: DLRLC
      • Așa-i c-a venit și rîndul mieu? CREANGĂ, P. 54.
        surse: DLRLC
    • 4.4. A urma în grad sau în rang după...; a fi situat pe o anumită treaptă într-o ierarhie, după...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • După boierime, veneau breslele negustorilor și a meseriașilor, lipsite de orice drept municipal. ALECSANDRI, la NEGRUZZI, S. I X.
        surse: DLRLC
  • 5. A-și avea originea; a se trage (din...).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: deriva izvorî proveni purcede un exemplu
    exemple
    • Afin, știind din ce venea boala intră... la împărăteasă. ISPIRESCU, L. 118.
      surse: DLRLC
    • 5.1. A decurge (ca o consecință).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: decurge 2 exemple
      exemple
      • Te pun... la adăpost despre orice neajunsuri ar putea să-ți vină dupe urma cuvintelor mele, iubite autorule. ODOBESCU, S. III 11.
        surse: DLRLC
      • Hanii n-au vînat decît folosul lor și d-acilea vine că ei erau gata a încheia un tractat. BĂLCESCU, O. II 151.
        surse: DLRLC
  • 6. A sosi în locul unde trebuie să se afle, unde se cuvine să fie, unde este așteptat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Venea tîrziu acasă pentru că se ducea probabil la teatru. CĂLINESCU, E. 178.
      surse: DLRLC
    • Dintr-alte țări de soare pline, Pe unde-ați fost și voi străine, Veniți, dragi păsări, înapoi. COȘBUC, P. I 90.
      surse: DLRLC
    • Șezi aici pînă despre ziuă, că am să vin tot eu să te iau. CREANGĂ, P. 97.
      surse: DLRLC
    • Fie, mă duc; dar vin îndată îndărăt. ALECSANDRI, T. I 252.
      surse: DLRLC
    • Dar lui, măre, nu-i venea Nici lăptuțul la măsură, Nici cașul la-nchegătură. TEODORESCU, P. P. 514.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie (Așa sau acum) mai vii de-acasă = începi să înțelegi, să fii mai conciliant, mai îngăduitor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ei bravo! Așa mai vii de-acasă, puiule! C. PETRESCU, C. V. 343.
        surse: DLRLC
      • Ia, acum mai vii de-acasă, fătul mieu. CREANGĂ, P. 223.
        surse: DLRLC
      • (Cu modificarea expresiei) Tocmai acum îmi veni și dumnealui de-acasă și pricepu că nesocotită fu a lui cerere. ISPIRESCU, U. 106.
        surse: DLRLC
    • 6.2. expresie A-i veni mintea la cap (sau la loc) = a se potoli, a se cuminți.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mă bucuram că i-a venit și lui... mintea la loc. C. PETRESCU, Î. II 238.
        surse: DLRLC
      • Îmblătea pe bietul țigan ca să-i vină mintea la loc. RETEGANUL, P. I 74.
        surse: DLRLC
    • 6.3. expresie A-i veni inima la loc sau a-și veni în fire (în simțire, în cunoștinți sau, regional, în ori) = a se reculege, a se dezmetici, a se calma, a se liniști.
      surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Tîrgovețului nu-i venise încă nici inima, nici graiul la loc. GALAN, Z. R. 49.
        surse: DLRLC
      • Venindu-i inima la loc și plin de încredere în sine că va izbuti la ceea ce gîndea, se înfățișează înaintea tată-său. CREANGĂ, P. 192.
        surse: DLRLC
      • Iată-l!... O! parcă-mi mai vine inima la loc. ALECSANDRI, T. II 30.
        surse: DLRLC
      • Cei de față stăteau încremeniți: încă nu-și veniseră în fire. SADOVEANU, N. P. 386.
        surse: DLRLC
      • Fata... era mai mult moartă decît vie; abia și-au putut veni în ori. SBIERA, P. 309.
        surse: DLRLC
      • După ce-și veni în simțiri din amețeală, își ținu firea. ISPIRESCU, L. 136.
        surse: DLRLC
    • 6.4. expresie învechit popular A-și veni în cunoștință (sau în socotință) = a-și da seama; a se lămuri.
      surse: DLRLC sinonime: pricepe 3 exemple
      exemple
      • Începură a-și da coate, a-și veni în cunoștință. ISPIRESCU, L. 38.
        surse: DLRLC
      • Boierii și-au venit în cunoștință; au văzut că turma nu poate fi fără păstor. NEGRUZZI S. I 149.
        surse: DLRLC
      • Viindu-i în socotință că el... nu cunoștea nici cea mai mică parte a [ostrovului]. DRĂGHICI, R. 154.
        surse: DLRLC
    • 6.5. expresie A-i veni (cuiva) numele = a muri (undeva, departe).
      surse: DEX '09 sinonime: muri (verb)
      • 6.5.1. expresie (În imprecații) Veni-ți-ar numele! exprimă dorința ca cel căruia ne adresăm (sau despre care vorbim) să nu se mai întoarcă din locurile unde se duce.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 6.6. A se întoarce, a reveni la locul de mai înainte.
      surse: NODEX sinonime: reveni (veni) un exemplu
      exemple
      • Păsările vin la cuiburile lor.
        surse: NODEX
  • 7. (Despre așezări, locuri, construcții) A fi situat într-un anumit loc sau într-o anumită poziție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Curtea venea ceva mai depărtișor de sat, încolo, pe-un deal. MIRONESCU, S. A. 104.
      surse: DLRLC
    • Pe sub teii de pe vale, Cam pe unde vine moara. PĂUN-PINCIO, P. 76.
      surse: DLRLC
    • Din sus de Humulești vin Vînătorii Neamțului. CREANGĂ, A. 71.
      surse: DLRLC
    • 7.1. A ajunge până la...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: atinge 2 exemple
      exemple
      • Genele... așa-i erau de lungi și de dese de-i veneau pînă la gură. RETEGANUL, P. V 36.
        surse: DLRLC
      • Iarbă verde subțirică și naltă de-mi venea pînă mai sus de genunchi. ISPIRESCU, L. 244.
        surse: DLRLC
      • 7.1.1. expresie rar A-i veni (cuiva) apa la gură, se spune când cineva se găsește într-o situație foarte grea.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Alegea totdauna vremurile cele mai grele, cînd adică se sculau turcii cu război asupra lui Mihai Viteazul, cu gînd ca, văzînd Mihai că-i vine apa la gură, să făgăduiască tot ce va cere... Batóri. ISPIRESCU, M. V. 34.
          surse: DLRLC
  • 8. A se vedea, a se pomeni, a ajunge într-o anumită poziție, situație, stare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Turcii... mijlociră să vie domn [Mihai]. ISPIRESCU, M. V. 4.
      surse: DLRLC
    • Iarăși au venit în ce dintăi ticăloasă stare. DRĂGHICI, R. 140.
      surse: DLRLC
    • 8.1. expresie A veni în nas = a cădea (cu fața în jos).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cădea un exemplu
      exemple
      • Ei! se-ngroașă gluma!... Pînă ce am venit în nas. DELAVRANCEA, O. II 113.
        surse: DLRLC
    • 8.2. expresie A-i veni (cuiva) rău = a fi cuprins de amețeală, a se simți rău, a-și pierde (sau a fi pe punctul de a-și pierde) cunoștința.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Abia mai putu îngăima cîteva cuvinte fără șir, pătrunsă de un fior la gîndul... că lui Nicu i s-a întîmplat ceva. Îi veni rău. CAMIL PETRESCU, O. II 486.
        surse: DLRLC
      • Un sentiment de neliniște, de osteneală. îl grăbea spre casă, ca pe un om care simte că-i vine rău. VLAHUȚĂ, O. A. III 58.
        surse: DLRLC
    • 8.3. expresie A-i veni (cuiva) nu știu cum, se spune când cineva se află într-o situație neplăcută, jenantă, penibilă.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Din copilăria mea sînt deprins a asculta de tată și, tocmindu-te pe tine, parcă-mi vine nu știu cum. CREANGĂ, P. 203.
        surse: DLRLC
    • 8.4. expresie A veni la putere = a prelua puterea politică într-o țară.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 8.5. expresie A veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva = a ajunge cu discuția la un anumit subiect.
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • La urmă, venind vorba de doine ardelenești, a cîntat. REBREANU, R. I 173.
        surse: DLRLC
      • Din una, din alta, veni vorba că se duce în călătorie. ISPIRESCU, L. 127.
        surse: DLRLC
      • Fiindcă a venit vorba de-așa, îți spun ca la un frate. CREANGĂ, P. 200.
        surse: DLRLC
      • Nimic mai frumos decît situația acestui tîrg pe un vesel podiș îmbrățoșat de Siret și Moldova... Dar iacă am venit la Moldova. Vornicul Ureche zice că numele țării vine de la ea. NEGRUZZI, S. I 194.
        surse: DLRLC
    • 8.6. expresie A veni la vorba (sau la cuvântul, la spusele) cuiva = a recunoaște (prin desfășurarea ulterioară a lucrurilor) că prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) s-au adeverit, că sfaturile pe care le-a dat (fără a fi urmate) au fost bune.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ei, Harap-Alb, așa-i că ai venit la vorbele mele? CREANGĂ, P. 213.
        surse: DLRLC
      • Mă tem să nu viu la cuvintele căpitanului. DRĂGHICI, R. 15.
        surse: DLRLC
      • Și din gură mi-i zicea: Ai venit la vorba mea. TEODORESCU, P. P. 628.
        surse: DLRLC
    • 8.7. expresie Vine cam ciudat = este sau pare ciudat.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un bou în post mare? Drept, cam ciudat vine, Dar asta se-ntîmplă în oricare loc. ALEXANDRESCU, P. 64.
        surse: DLRLC
    • 8.8. expresie Așa vine vorba = așa se spune, așa e obiceiul.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Să nu luați în nume de rău cînd mă veți auzi zicîndu-vă: dragii moșului căci de! așa vine vorba. ISPIRESCU, U. 2.
        surse: DLRLC
    • 8.9. expresie Vorba vine, se spune despre o afirmație care nu corespunde realității.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: un exemplu
      exemple
      • Ceasul primejdiei se apropie... Așa mă tem. – Te temi?... – Vorba vine. ALECSANDRI, T. 1124.
        surse: DLRLC
    • 8.10. expresie Cum vine asta? se spune pentru a-și arăta nedumerirea sau nemulțumirea în legătură cu ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cum vine asta pe limba noastră, întrebă șeful de echipaj. BART, S. M. 101.
        surse: DLRLC
    • 8.11. expresie A-i veni (cuiva sau la ceva) de hac (1.).
      surse: DLRLC
  • 9. (Despre întâmplări, evenimente, fenomene) A se produce, a se întâmpla, a avea loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • De-ar veni o întîmplare nouă, pe care am ajuta-o să se prefacă în minune. SADOVEANU, P. 110.
      surse: DLRLC
    • 9.1. (Despre unități de timp) A sosi (în succesiune normală).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sosi 2 exemple
      exemple
      • Cum vine duminecă, Ipate și cu Chirică se ieu și se duc la horă în sat. CREANGĂ, P. 163.
        surse: DLRLC
      • Să nu vie vremea să dai cinstea pe rușine. NEGRUZZI, S. I 249.
        surse: DLRLC
      • 9.1.1. expresie popular Vine un an (de când...) = se împlinește un an (de când...).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Mă muncesc de vine-un an Să fac din pelin zahar. TEODORESCU, P. P. 285.
          surse: DLRLC
      • 9.1.2. expresie popular A-i veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
        exemple
        • Mă gîndesc că omul nu știe cînd îi vine ceasul. DELAVRANCEA, O. II 219.
          surse: DLRLC
        • În ziua a treia, îi veni ceasul nașterii. ISPIRESCU, L. 121.
          surse: DLRLC
        • figurat Forțele vii ale unui neam pot fi stînjenite o vreme; cînd le vine însă ceasul, înmuguresc și înfloresc cu putere irezistibilă. SADOVEANU, E. 67.
          surse: DLRLC
  • 10. (Despre gânduri, sentimente, senzații etc.) A pune stăpânire, a preocupa pe cineva.
    exemple
    • Nu care cumva să-i vie poftă să și domnească. ISPIRESCU, L. 327.
      surse: DLRLC
    • Mi-au venit și mie toane. EMINESCU, N. 20.
      surse: DLRLC
    • Să-i vină răul gînd de a lepăda cartea ta din mînă. ODOBESCU, S. III 11.
      surse: DLRLC
    • I-am trimis dorul acasă Pe frunză din via noastă! Dorul lui e mare domn; Seara cînd îi vine somn, Trebuie să i-l adorm. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 126.
      surse: DLRLC
    • Nici în casă nu-i venea să rămînă peste noapte. BART, E. 255.
      surse: DLRLC
    • S-a trezit deodată cu Șofron, dar nu-i venea să se scoale. SLAVICI, O. I 220.
      surse: DLRLC
    • Doamne ferește de omul nebun, că tare-i de jălit, sărmanul. Pe de-o parte îți vine a rîde și pe de alta îți vine a-l plînge. CREANGĂ, P. 243.
      surse: DLRLC
    • eliptic Aș juca și nu știu bine; M-aș lăsa și iar nu-mi vine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 419.
      surse: DLRLC
    • 10.1. expresie A nu-i veni (cuiva) creadă (4.).
      surse: DLRLC
    • 10.2. expresie A-i veni (cuiva) bâzdâcul (2.).
      surse: DLRLC
    • 10.3. expresie A-i veni cuiva hachițele (1.).
      surse: DLRLC
    • 10.4. expresie A-i veni (cuiva) toți dracii = a se înfuria, a se mânia.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 10.5. expresie Ce ți-a venit (să... sau de...)? se spune când cineva face un lucru ciudat, nepotrivit, nesăbuit.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ei, acum, ce ți-a venit să-mi răscolești dosarele? BARANGA, I. 162.
        surse: DLRLC
      • Ce-i veni lui, ia o piatră și aruncînd-o către fîntînă, nemerește drept în tigvă. ISPIRESCU, L. 357.
        surse: DLRLC
      • Într-una din zile, ce-i vine părintelui, ne caută ceasloavele. CREANGĂ, A. 4.
        surse: DLRLC
    • 10.6. expresie Cum îi vine (cuiva) = cum îi place, cum vrea, cum îi convine.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Fata minte cum îi vine. COȘBUC, P. I 203.
        surse: DLRLC
      • N-ai chip în toată voia în privirea-i să te pierzi, Cum îți vine, cum îți place pe copilă s-o dezmierzi. EMINESCU, O. I 155.
        surse: DLRLC
    • 10.7. expresie A-i veni (cuiva) la îndemână (sau la socoteală) = a-i conveni, a-i fi pe plac.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ei nu-i venea la socoteală să se arate lui aevea. ISPIRESCU, L. 184.
        surse: DLRLC
      • Se prinde în joc lîngă o fată care chitește că i-ar cam veni la socoteală. CREANGĂ, P. 163.
        surse: DLRLC
    • 10.8. expresie A-i veni bine (5.) (să...).
      surse: DLRLC
    • 10.9. expresie A-i veni la merchez (2.).
      surse: DLRLC
    • 10.10. expresie A-i veni greu (2.2.) (să...).
      surse: DLRLC
    • 10.11. expresie A-i veni peste mână (1.9.).
      surse: DLRLC
    • 10.12. expresie A nu-i veni la cherem (2.).
      surse: DLRLC
  • 11. (Despre încălțăminte, îmbrăcăminte) A fi pe măsura cuiva, a se potrivi.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Am niște rochii pentru Sabina... Prefăcute, cred că au să-i vină foarte bine. C. PETRESCU, C. V. 227.
      surse: DLRLC
    • Cearcă să vadă dacă papucul vine pe piciorul fetei babei. ȘEZ. V 67.
      surse: DLRLC
    • 11.1. prin extensiune A-i ședea cuiva bine (sau rău).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 11.2. învechit (În construcții negative) A se potrivi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cadra un exemplu
      exemple
      • Căci nu vine Pentru mine Să știu scri ca-un diac. NEGRUZZI, S. II 110.
        surse: DLRLC
  • 12. A-i reveni sau a i se cuveni cuiva ceva (de drept, printr-o împărțeală etc.).
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • reflexiv Puțintel ți s-a venit Num-un stînjin de pămînt. MARIAN, Î. 516.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Ieri am fost la cănțelerie și vătavul a spus că nu mi se vine nimic. CONTEMPORANUL, IV 392.
      surse: DLRLC
    • 12.1. popular A reprezenta rezultatul unei măsurători, al unui calcul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Miu că se necăjea, Trăgea măciuca de la sacsana, care venea șaptesprece oca. MAT. FOLK. 214.
        surse: DLRLC
      • La măciucă se uita: Cu dreapta C-o apuca, În cîntar Că mi-o punea, Zece oca că-mi venea. TEODORESCU, P. P. 599.
        surse: DLRLC
  • 13. popular A se afla într-o anumită legătură de dependență, de rudenie etc. (cu cineva).
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • [Prietenii] ofițerului veneau, cum s-ar zice, cumetri cu alde Ciupitu cîrciumarul. CAMIL PETRESCU, O. II 519.
      surse: DLRLC
    • Într-o fereastră din multele ferestre ale acelui castel zărește o femeie cosînd, care îi venea oarecum cunoscută. BOTA, P. 78.
      surse: DLRLC
  • comentariu regional Forme flexionare atipice: prezent indicativ persoana a 2-a și vini; participiu și vint, vent.
    surse: DLRLC

etimologie: