18 definiții pentru sosi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOSÍ, sosesc, vb. IV. 1. Intranz. A ajunge într-un anumit loc (și într-un anumit moment). ♦ (Despre termene, anotimpuri, intervale) A începe să se desfășoare. ◊ Loc. adv. Pe sosite = pe punctul de a ajunge undeva. ◊ Expr. A-i sosi (cuiva) ceasul (sau veleatul) = a-i veni cuiva timpul să moară. 2. Tranz. (Pop.) A prinde pe cineva fără veste; a surprinde. 3. Intranz. (Rar) A fi în situația să...; a se întâmpla să... – Din ngr. sóso (viit. lui sóno).

SOSÍ, sosesc, vb. IV. 1. Intranz. A ajunge într-un anumit loc (și într-un anumit moment). ♦ (Despre termene, anotimpuri, intervale) A începe să se desfășoare. ◊ Loc. adv. Pe sosite = pe punctul de a ajunge undeva. ◊ Expr. A-i sosi (cuiva) ceasul (sau veleatul) = a-i veni cuiva timpul să moară. 2. Tranz. (Pop.) A prinde pe cineva fără veste; a surprinde. 3. Intranz. (Rar) A fi în situația să...; a se întâmpla să... – Din ngr. sóso (viit. lui sóno).

sosi [At: COD. VOR.2 9r/11 / Pzi: ~sesc / E: ngr ἔσωσα (aor σώσω)] 1 vi A se deplasa (tot mai) aproape de cineva sau de ceva Si: a se apropia (1). 2 vi A-și face prezența într-un anumit loc Si: a apărea (2), a se arăta (40), a se ivi, a pica1. 3 vi A atinge, la un moment dat, un anumit loc, în urma parcurgerii unui drum Si: a ajunge (19), a veni, (rar) a se strânge. 4 vi (Îlav) Pe ~te Pe punctul de a ajunge undeva. 5 vtf (Reg) A aduce (1). 6 vi (Îvr) A trece. 7 vi (D. timp sau d. perioade de timp, d. anotimpuri, d. evenimente etc.) A începe să se desfășoare de la un moment dat. 8 vi (Îe) A-i ~ cuiva ceasul (sau, îvp, veleatul) A fi aproape de moarte. 9 vi (Îae) A-i veni cuiva timpul să moară. 10 vi (D. știri, comunicate etc.) A fi remis destinatarului Si: a ajunge, a parveni. 11 vi (D. știri, comunicate etc.) A deveni cunoscut Si: a ajunge, a parveni. 12 vi (Pop; d. necazuri, nenorociri etc.) A se abate (16). 13 vt (Pop; d. necazuri, nenorociri; c. i. oameni) A cuprinde (1). 14 vt (Îvp, c. i. ființe care se deplasează) A ajunge din urmă. 15 vi (Înv; d. oameni; udp „la”, „de”) A ajunge într-o anumită situație. 16 vi (Înv; d. unități de măsură folosite pentru mărfuri sau d. mărfuri) A costa (4). 17 vi (Înv; d. oameni; udp „de”, „la”, „cătră”) A împlini un anumit număr de ani. 18 vi (Îvr, d. plante; udp „la”) A atinge un anumit stadiu de dezvoltare. 19 vi (Înv) A fi de ajuns. 20 vt (Pop) A prinde pe cineva fără veste Si: a surprinde. 21 vi (Rar) A fi în situația să… 22 vi (Rar) A se întâmpla să…

SOSÍ, sosesc, vb. IV. 1. Intranz. A ajunge undeva (după un drum lung). Drumețul a sosit în dreptul fintînii. CARAGIALE, O. III 52. Durduind soseau călării, ca un zid înalt de suliți. EMINESCU, O. I 148. Iată, după lungă cale Cu plăcere-aici sosesc. ALECSANDRI, T. I 349. ◊ (În construcții cu dativul pron. pers.) Nu mai putea de bucurie că îi sosise așa voinic chipeș. ISPIRESCU, L. 22. ◊ (Despre obiecte văzute în mișcare) Apele lui sosesc limpezi, rostogolindu-se mereu mai departe. BOGZA, C. O. 14. Numai de ar sosi mai repede vagonul cu mobile. C. PETRESCU, C. V. 11. În vremea aceasta, sosise la curtea împărătească scrisori secrete ale lui Basta împotriva lui Mihai-vodă. BĂLCESCU, O. II 271. ◊ Refl. (Popular, rar) Că nouă ni s-a sosit o pustie de hîrtie. HODOȘ, P. P. 203. 2. Intranz. (Despre termene, intervale de timp) A începe să se desfășoare. Toamna a sosit, soarele apune trist. DELAVRANCEA, A. 15. Sosise noaptea. Din apus Se răsfira fierbînd un nor, De-un rece vînt adus. COȘBUC, P. I 233. Așadar, cînd sosește primăvara, amice vînătorule, îndură-te și tu și lasă gingașei Vineri și dulcelor ei dezmierdări, întreagă domnirea lumii. ODOBESCU, S. III 41. Mie timpul mi-a sosit, Timpul de căsătorit. ALECSANDRI, la TDRG. ◊ Expr. A-i sosi (cuiva) veleatul (sau ceasul) = a-i veni cuiva timpul să moară, a fi pe punctul de a muri. Pasămite, i se împlinise și lui, îi sosise veleatul. ISPIRESCU, U. 119. 3. Tranz. (Învechit și popular) A ajunge (pe cineva) din urmă, a prinde. Ion se crezu ajuns iar în preajma lumii și zori să sosească pe țigănuș, care se făcea că merge înainte, dar alene. VISSARION, B. 113. Pe cînd se lupta să deschiză ușa cu mîna stîngă... Irina a mamei Argiriței îl sosi de pe urmă, cu un maldăr de găteje și de viță uscată. DELAVRANCEA, S. 188. Dar ceata de hiare o văd... mă sosește. Fierbintea-i suflare acum o simții. ALEXANDRESCU, M. 42. ♦ A prinde fără veste, pe neașteptate; a surprinde. Mă sosi și noaptea- GORJAN, H. I 150. Fugi deochi dintre ochi, că te-ajunge, te sosește și amar te pedepsește. ȘEZ. III 195. 4. Intranz. (Neobișnuit) A ajunge în situația să...; (impersonal) a se întîmpla să... Lăcomind la al altuia, sosește de pierde și al său. ODOBESCU, S. III 151.

A SOSÍ ~ésc intranz. 1) (despre ființe, vehicule etc.) A fi într-un anumit loc după parcurgerea unei distanțe; a ajunge; a veni. 2) (despre anotimpuri, termene etc.) A se produce în timp; a veni. * A-i ~ cuiva ceasul a-i veni cuiva timpul să moară. /<ngr. sóso

sosì v. a ajunge, a veni undeva: bine ai sosit! [Gr. bizantin SÒZO (aorist ESOSA), a veni].

sosésc v. tr. (ngr. sózo și sóno, salvez, sosesc, aor. ésosa). Ajung: ĭ-a sosit moartea. V. intr. Ajung, vin: a sosi la timp la un ospăț. Vechĭ. Ajung, mi se întîmplă: sosi de pierdu tot. Ajung, îs destul: nu-ĭ sosi numaĭ atît.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sosi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sosesc, imperf. 3 sg. sosea; conj. prez. 3 să sosească

sosí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sosésc, imperf. 3 sg. soseá; conj. prez. 3 sg. și pl. soseáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SOSÍ vb. v. ajunge, deveni, împlini, prinde.

SOSÍ vb. 1. v. ajunge. 2. a pica, a veni. (Chiar atunci a ~ și el.) 3. a ajunge, (livr.) a parveni. (Nu ți-a ~ încă scrisoarea mea?) 4. v. face.

SOSI vb. 1. a ajunge, a veni, (înv.) a merge, (grecism înv.) a proftaxi. (A ~ la timp.) 2. a pica, a veni. (Chiar atunci a ~ și el.) 3. a ajunge, (livr.) a parveni. (Nu ți-a ~ încă scrisoarea mea?) 4. a se face, a se ivi, a se lăsa, a veni. (Cum ~ seara, pleacă.)

sosi vb. v. AJUNGE. DEVENI. ÎMPLINI. PRINDE.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sosí (-sésc, -ít), vb.1. A ajunge undeva. – 2. A fi în situația să..., a fi destul să... Ngr. σώνω, aorist ἔσωσα (Miklosich, Fremdw., 126; Cihac, II, 700; Murnu 51; Philippide, II, 733; Pușcariu, Lr., 261), cf. alb. sos, bg. sosa.Der. sosit, s. n. (venit, ajuns); sositor, s. m. (în ghicitul în bobi, cel care indică o sosire apropiată); nesosință, s. f. (înv., insuficiență).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a sosi la spartul târgului expr. a sosi undeva prea târziu, după încheierea evenimentului care interesa.

a sosi la țanc expr. a veni la momentul potrivit.

a-i sosi cuiva ceasul (de pe urmă) expr. a-i veni cuiva timpul să moară.

Intrare: sosi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sosi
  • sosire
  • sosit
  • sositu‑
  • sosind
  • sosindu‑
singular plural
  • sosește
  • sosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sosesc
(să)
  • sosesc
  • soseam
  • sosii
  • sosisem
a II-a (tu)
  • sosești
(să)
  • sosești
  • soseai
  • sosiși
  • sosiseși
a III-a (el, ea)
  • sosește
(să)
  • sosească
  • sosea
  • sosi
  • sosise
plural I (noi)
  • sosim
(să)
  • sosim
  • soseam
  • sosirăm
  • sosiserăm
  • sosisem
a II-a (voi)
  • sosiți
(să)
  • sosiți
  • soseați
  • sosirăți
  • sosiserăți
  • sosiseți
a III-a (ei, ele)
  • sosesc
(să)
  • sosească
  • soseau
  • sosi
  • sosiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sosi, sosescverb

  • 1. intranzitiv A ajunge într-un anumit loc (și într-un anumit moment). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ajunge antonime: duce pleca
    • format_quote Drumețul a sosit în dreptul fintînii. CARAGIALE, O. III 52. DLRLC
    • format_quote Durduind soseau călării, ca un zid înalt de suliți. EMINESCU, O. I 148. DLRLC
    • format_quote Iată, după lungă cale Cu plăcere-aici sosesc. ALECSANDRI, T. I 349. DLRLC
    • format_quote Nu mai putea de bucurie că îi sosise așa voinic chipeș. ISPIRESCU, L. 22. DLRLC
    • format_quote Apele lui sosesc limpezi, rostogolindu-se mereu mai departe. BOGZA, C. O. 14. DLRLC
    • format_quote Numai de ar sosi mai repede vagonul cu mobile. C. PETRESCU, C. V. 11. DLRLC
    • format_quote În vremea aceasta, sosise la curtea împărătească scrisori secrete ale lui Basta împotriva lui Mihai-vodă. BĂLCESCU, O. II 271. DLRLC
    • format_quote reflexiv popular rar Că nouă ni s-a sosit o pustie de hîrtie. HODOȘ, P. P. 203. DLRLC
    • 1.1. (Despre termene, anotimpuri, intervale) A începe să se desfășoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Toamna a sosit, soarele apune trist. DELAVRANCEA, A. 15. DLRLC
      • format_quote Sosise noaptea. Din apus Se răsfira fierbînd un nor, De-un rece vînt adus. COȘBUC, P. I 233. DLRLC
      • format_quote Așadar, cînd sosește primăvara, amice vînătorule, îndură-te și tu și lasă gingașei Vineri și dulcelor ei dezmierdări, întreagă domnirea lumii. ODOBESCU, S. III 41. DLRLC
      • format_quote Mie timpul mi-a sosit, Timpul de căsătorit. ALECSANDRI, la TDRG. DLRLC
      • chat_bubble locuțiune adverbială Pe sosite = pe punctul de a ajunge undeva. DEX '09 DEX '98
      • chat_bubble A-i sosi (cuiva) ceasul (sau veleatul) = a-i veni cuiva timpul să moară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Pasămite, i se împlinise și lui, îi sosise veleatul. ISPIRESCU, U. 119. DLRLC
  • 2. tranzitiv popular A prinde pe cineva fără veste. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: surprinde
    • format_quote Mă sosi și noaptea. GORJAN, H. I 150. DLRLC
    • format_quote Fugi deochi dintre ochi, că te-ajunge, te sosește și amar te pedepsește. ȘEZ. III 195. DLRLC
  • 3. tranzitiv învechit popular A ajunge (pe cineva) din urmă. DLRLC
    • format_quote Ion se crezu ajuns iar în preajma lumii și zori să sosească pe țigănuș, care se făcea că merge înainte, dar alene. VISSARION, B. 113. DLRLC
    • format_quote Pe cînd se lupta să deschiză ușa cu mîna stîngă... Irina a mamei Argiriței îl sosi de pe urmă, cu un maldăr de găteje și de viță uscată. DELAVRANCEA, S. 188. DLRLC
    • format_quote Dar ceata de hiare o văd... mă sosește. Fierbintea-i suflare acum o simții. ALEXANDRESCU, M. 42. DLRLC
  • 4. intranzitiv rar A fi în situația să...; a se întâmpla să... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lăcomind la al altuia, sosește de pierde și al său. ODOBESCU, S. III 151. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.