13 definiții pentru cadra


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cadra vi [At: LB / Pzi: 3 ~rea / E: fr cadrer] (Construit cu prepoziția „cu”) A se potrivi cu ceva sau cu cineva (într-o anumită împrejurare).

CADRÁ, pers. 3 cadrează, vb. I. Intranz. A se potrivi, a corespunde (întocmai) cu ceva sau într-o anumită împrejurare. – Din fr. cadrer.

CADRÁ, pers. 3 cadrează, vb. I. Intranz. A se potrivi, a corespunde (întocmai) cu ceva sau într-o anumită împrejurare. – Din fr. cadrer.

CADRÁ, pers. 3 cadrează, vb. I. Intranz. (În vorbirea pretențioasă; urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A se potrivi, a corespunde (întocmai) cu ceva.

CADRÁ, pers. 3 cadrează, vb. I. Intranz. A se potrivi, a corespunde (întocmai) cu ceva. – Fr. cadrer.

CADRÁ vb. I. 1. intr. A se potrivi, a corespunde cu ceva. 2. tr. A delimita spațiul util cuprins de un obiectiv fotografic sau cinematografic. [< fr. cadrer, cf. lat. quadrare – a se adapta].

CADRÁ vb. intr. a se potrivi, a corespunde cu ceva. (< fr. cadrer)

A CADRÁ ~éz intranz. A fi în concordanță deplină; a se afla în armonie perfectă; a se potrivi; a se armoniza; a concorda; a se asorta. /<fr. cadrer

cadrà v. fig. a se potrivi, a armoniza: faptele nu cadrează cu spusele sale.

*cadréz v. intr. (fr. cadrer, d. lat. quadrare. V. cadru). Mă potrivesc, concord: vorbele să cadreze cu faptele!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cadrá (a ~) (ca-dra) vb., ind. prez. 3 cadreáză

cadrá vb. (sil. -dra), ind. prez. 3 sg. și pl. cadreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CADRÁ vb. 1. v. cuveni. 2. v. potrivi.

CADRA vb. 1. a se cădea, a se cuveni, a trebui, (înv.) a se dostoi, a privi. (Nu ~ să faci asta!) 2. a corespunde, a merge, a se potrivi, (înv. și reg.) a veni. (Ce faci nu ~ cu momentul ales.)

Intrare: cadra
  • silabație: ca-dra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cadra
  • cadrare
  • cadrat
  • cadratu‑
  • cadrând
  • cadrându‑
singular plural
  • cadrea
  • cadrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cadrez
(să)
  • cadrez
  • cadram
  • cadrai
  • cadrasem
a II-a (tu)
  • cadrezi
(să)
  • cadrezi
  • cadrai
  • cadrași
  • cadraseși
a III-a (el, ea)
  • cadrea
(să)
  • cadreze
  • cadra
  • cadră
  • cadrase
plural I (noi)
  • cadrăm
(să)
  • cadrăm
  • cadram
  • cadrarăm
  • cadraserăm
  • cadrasem
a II-a (voi)
  • cadrați
(să)
  • cadrați
  • cadrați
  • cadrarăți
  • cadraserăți
  • cadraseți
a III-a (ei, ele)
  • cadrea
(să)
  • cadreze
  • cadrau
  • cadra
  • cadraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cadra

  • 1. intranzitiv unipersonal A se potrivi, a corespunde (întocmai) cu ceva sau într-o anumită împrejurare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: corespunde potrivi
  • 2. tranzitiv A delimita spațiul util cuprins de un obiectiv fotografic sau cinematografic.
    surse: DN

etimologie: