3 intrări
59 de definiții
din care- explicative (39)
- morfologice (9)
- relaționale (10)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
jacuit, ~ă a vz jefuit2
JECUI vb. IV v. jefui.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
JECUI vb. IV v. jefui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
JECUI vb. IV v. jefui.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JEFUI, jefuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A fura bani sau obiecte în cantități mari (făcând uz de violență); a săvârși un jaf (1), a prăda. 2. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forță sau prin înșelăciune; a jecmăni. [Var.: (înv.) jecui vb. IV] – Jaf + suf. -ui.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
JEFUI, jefuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A fura bani sau obiecte în cantități mari (făcând uz de violență); a săvârși un jaf (1), a prăda. 2. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forță sau prin înșelăciune; a jecmăni. [Var.: (înv.) jecui vb. IV] – Jaf + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
JEFUIT s. n. Faptul de a jefui. – V. jefui.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jăcui v vz jefui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jăcuit2, ~ă a vz jefuit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jăcuit1 sn vz jefuit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jăfui v vz jefui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jăfuit2, ~ă a vz jefuit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jăfuit1 sn vz jefuit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jăhui v vz jefui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jăhuit2, ~ă a vz jefuit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jăhuit1 sn vz jefuit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jăui v vz jefui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jăuit, ~ă a vz jefuit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jecui v vz jefui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jecuit2, ~ă a vz jefuit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jecuit1 sn vz jefuit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jefui [At: VARLAAM, C. 347 / V: jăcui, jăf~, jăhui, jăui, jecui, jehui / Pzi: ~esc / E: jaf + -ui] 1 vt A fura bani sau obiecte în cantități mari (făcând uz de violență) Si: a prăda. 2 vt (Jur) A săvârși un jaf (1). 3 vt A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forță sau prin înșelăciune Si: a jăpcăni, a jecmăni. 4 vt A exploata. 5 vt (Imp) A plagia. 6 vt (Imp) A răpi și a viola o femeie. 7 vt A devasta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jefuit2, ~ă a [At: BIBLIA (1688), 146/2 / V: jacu~, jăcu~, jăf~, jăhu~, jău~, jecu~, jehu~ / Pl: ~iți, -e / E: jefui] 1 Prădat. 2 Furat. 3 Care a fost stors de bani sau de alte mijloace materiale prin forță sau prin înșelăciune Si: jăpcănit2, jecmănit2. 4 Exploatat. 5 (Imp) Plagiat. 6 (Imp; d. o femeie) Răpită și siluită. 7 Devastat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jefuit1 sn [At: CREANGĂ, A. 20 / V: jăcu~, jăf~, jăhu~, jecu~, jehu~ / Pl: (rar) ~uri / E: jefui] 1 Prădare. 2 Jaf (1). 3 Jefuire (3). 4 Exploatare. 5 (Imp) Plagiere. 6 Jefuire (6). 7 Devastare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jehui v vz jefui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jehuit2, ~ă a vz jefuit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jehuit1 sn vz jefuit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JĂFUI... 👉 JEFUI...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
JACUI vb. IV v. jefui.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JĂCUI vb. IV v. jefui.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JEFUI, jefuiesc, vb. IV. Tranz. A fura bani sau obiecte în cantități mari și de obicei făcînd uz de violență. V. prăda. A jefuit pe stăpînu-meu pînă la cămașă. ISPIRESCU, L. 290. (Cu pronunțare regională) Avea cineva cap să treacă pe aici fără să fie jăfuit? CREANGĂ, P. 119. ♦ (Cu privire la indivizi și, mai ales, la colectivități) A stoarce de averi; (cu privire la averi) a-și însuși bunuri prin exploatare sau prin manopere frauduloase. Capitalul străin jefuia bogățiile țării noastre. ▭ Jefuit de cămătarul cel sfruntat și fără milă. MACEDONSKI, O. I 9. – Variante: (învechit) jecui, jăcui, jacui vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JEFUIT s. n. Faptul de a jefui; jefuire, jaf. (Cu pronunțare regională) Se îndreptară spre Pipirig după jăfuit. CREANGĂ, A. 20.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A JEFUI ~iesc tranz. (persoane) 1) A lipsi (complet) de avere; a prăda; a jupui; a jecmăni; a despuia. 2) A lipsi de bani sau de bunuri materiale (prin exploatare sau prin violență); a jecmăni; a jumuli. /jaf + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
JĂCUI vb. (Mold.) A jefui, a prăda. A: Prădînd și jăcuind. URECHE. De averile lor și de viață i-au jecuit. NCCD, 238 ; cf. VARLAAM.; PRAV.; DOSOFTEI, VS; MOLITVENIC (sec, XVII); PSEUDO-COSTIN, 20v: AXINTE URICARIUL; CANTEMIR, HR.; PSEUDO-MUSTE; NECULCE. ◊ Fig. Voiu lua hotarăle limbilor și virtutea lor voiu jecui. DP, 27v. // B: Jăcuiră toată tabăra. BIBLIA (1688). Variante: jecui (VARLAAM: PRAV.; MOLITVENIC (sec. XVII; AXINTE URICARIUL; NCCD, 238; PSEUDO-COSTIN, 20v; CANTEMIR, HR. Etimologiș: jac + suf. -ui. Cf. ucr. žakuvati, magh. zsákolni. Vezi și jac, jăcaș, jăcuire. Cf. l o t r i, t î l h u i.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
JECUI vb. v. jăcui.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jăcuì v. a jăfui (BĂLC.).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jăfuì v. 1. a pune mâna cu violență pe avutul unui oraș, al unei case; 2. a comite exacțiuni, sustrageri frauduloase; 3. a fura dela un autor ideile, frazele sale. [Și jefuì: cf. rut. JEHUVATI, a prăda].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jefuì v. V. jăfuì.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jăcuĭésc v. tr. (d. jac; ung. zsákolni, pun în sac, jăfuĭesc. V. jac, jacă). Vechĭ. Est. Jăfuĭesc. – Și jec- (vest).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jăfuĭésc v. tr. (d. jaf). Jăcuĭesc, despoĭ, prad grozav: a jăfuĭ un om, o casă, un oraș, o țară, (fig.) un autor de ideĭle luĭ. – Și jef- (vest).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jecuĭésc V. jăcuĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jefuiésc V. jăfuĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
jefui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jefuiesc, 3 sg. jefuiește, imperf. 1 jefuiam; conj. prez. 1 sg. să jefuiesc, 3 să jefuiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
jefuit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
jefui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jefuiesc, imperf. 3 sg. jefuia; conj. prez. 3 să jefuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
jefuit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
jefui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jefuiesc, imperf. 3 sg. jefuia; conj. prez. 3 sg. și pl. jefuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jefuit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jefui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jefuiesc, conj. jefuiască)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
jăcuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
jefuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
JEFUI vb. 1. a prăda, (rar) a tâlhări, (înv. și reg.) a pleșcui, (înv.) a globi, a goli, a plenui, a strica, a tâlhui. (Bandiții l-au ~ la drumul mare.) 2. a devasta, a prăda, a sparge, (livr.) a devaliza. (Au ~ banca.) 3. v. deposeda. 4. v. răpi. 5. v. jecmăni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
JEFUIT adj. v. jecmănit, jumulit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
JEFUIT adj. 1. v. deposedat. 2. prădat, răpit. (Bunuri ~.) 3. devastat, prădat, (livr.) devalizat. (O bancă ~.) 4. jecmănit, (fig.) jumulit, jupuit. (Client ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
JEFUIT s. jaf.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jefui vb. IV. tr. I 1 (compl. indică așezări omenești, ținuturi, țări etc.) a prăda, <rar.> a tâlhări, <înv. și reg.> a jerpeli, a pleșcui, a plenui, <înv.> a înrobi, a sângecli, a strica, a tâlhui, <turc.; înv.> a iagmaladisi, <fig.; pop.> a beli, <fig.; înv.> a dezbrăca. Câțiva pușcăriași evadați au jefuit satul. În vechime, hoarde de barbari au jefuit țara. 2 (compl. indică oameni; adesea urmat de determ. introduse prin prep. „de”, care indică obiectul deposedării) a deposeda, a despuia, a prăda, a spolia, a tâlhări, <înv. și pop.> a lotri, <reg.> a bicheri,a răbăli, <înv.> a globăni, <fig.; pop. și fam.> a dezbrăca, <fig.; înv.> a spăla, <arg.> a desfrunzi, a globi, a golgăni, a goli. Prin înșelăciune, au reușit să-i jefuiască pe bătrâni de bunurile lor. 3 (compl. indică oameni) a extorca,a jecmăni, <reg.> a dicăsi, a jăpcăni, <fig.> a jumuli, a jupui, a mulge, a scurge, a stoarce, a suge, <fig.; rar> a jintui, <fig.; pop.> a jupi, <fig.; fam.> a carota. 4 (compl. indică instituții, clădiri, mobile, obiecte etc. încuiate sau închise) a devaliza, a devasta, a prăda, a sparge, <arg.> a trosni. Casa a fost jefuită de hoți. Indivizi mascați au jefuit seiful băncii. 5 (compl. indică bunuri, obiecte posedate de cineva) a prăda, a răpi, <înv.> a răpști, a rupe. Un hoț i-a jefuit poșeta. II fig. (fam.; compl. indică autori, pictori, muzicieni, idei, texte, opere de artă etc.) v. Copia. Plagia.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
jefuit1 s.n. jaf, jefuire, pradă, prădare, prădat1, rapt, <înv. și pop.> apucătură, prădăciune, răpire, <pop.> plean, <înv. și reg.> jerpelire, <reg.> haram, răbălaș, răblușag, <înv.> apucare, apucat1, dobândă, prădășug, prădătură, privască, răpiciune, răpit1, răpitură, răpștire, <arg.> globire.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
jefuit2, -ă adj. 1 (despre oameni) deposedat, despuiat, prădat2, spoliat, <înv. și reg.> jerpelit, <arg.> globit, golit2. Bătrânii jefuiți caută dreptatea în justiție. 2 (despre oameni) extorcat, jecmănit, <reg.> jăpcănit, <fig.> jumulit, jupuit2. 3 (despre instituții, clădiri, mobile, obiecte etc. încuiate sau închise) devalizat, devastat, prădat2, <arg.> șplinguit. Casa jefuită a fost cercetată de poliție. 4 (despre bunuri, obiecte posedate de cineva) prădat2, răpit2. Poșeta jefuită era din piele.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
JEFUI vb. 1. a prăda, (rar) a tîlhări, (înv. și reg.) a pleșcui, (înv.) a globi, a goli, a plenui, a strica, a tîlhui. (Bandiții l-au ~ la drumul mare.) 2. a devasta, a prăda, a sparge, (livr.) a devaliza. (Au ~ banca.) 3. a deposeda, a prăda, (livr.) a spolia, (fig.) a despuia. (Stăpînul i-a ~ de tot ce-au avut.) 4. a prăda, a răpi, (înv.) a răpști. (I-a ~ de întreaga agoniseală.) 5. a jecmăni, (reg.) a jăpcăni. (Un negustor care își ~ clienții.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JEFUIT adj. 1. deposedat, prădat, (livr.) spoliat, (fig.) despuiat. (Persoană ~.) 2. prădat, răpit. (Bunuri ~.) 3. devastat, prădat, (livr.) devalizat. (O bancă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JEFUIT s. jaf, jefuire, pradă, prădare, prădat, prădăciune, (livr.) rapt, (înv.) dobîndă, prădășug, răpiciune, răpștire. (Pornit pe ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
jăcui, jăcuiesc, vb. IV (reg.) a jefui.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
jefui, jefuiescverb
- 1. A fura bani sau obiecte în cantități mari (făcând uz de violență); a săvârși un jaf. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
- A jefuit pe stăpînu-meu pînă la cămașă. ISPIRESCU, L. 290. DLRLC
- Avea cineva cap să treacă pe aici fără să fie jăfuit? CREANGĂ, P. 119. DLRLC
-
-
- 3. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forță sau prin înșelăciune. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
- Capitalul străin jefuia bogățiile țării noastre. DLRLC
- Jefuit de cămătarul cel sfruntat și fără milă. MACEDONSKI, O. I 9. DLRLC
-
- 4. Exploata. MDA2sinonime: exploata
- 5. Plagia. MDA2sinonime: plagia
- 6. A răpi și a viola o femeie. MDA2
- 7. Devasta. MDA2sinonime: devasta
etimologie:
- Jaf + sufix -ui. DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX
jefuit, jefuităadjectiv
-
- Bunuri jefuite.
-
- 2. Deposedat, despuiat, furat, prădat, spoliat. MDA2 Sinonime
- Persoană jefuită.
-
- 3. Care a fost stors de bani sau de alte mijloace materiale prin forță sau prin înșelăciune. MDA2 Sinonime
- Client jefuit.
-
- 4. Exploatat. MDA2sinonime: exploatat
- 5. Plagiere. MDA2sinonime: plagiere
- 6. (Despre o femeie) Răpită și siluită. MDA2
-
- O bancă jefuită.
-
etimologie:
- jefui MDA2
jefuit, jefuiturisubstantiv neutru
- 1. Faptul de a jefui. DEX '09 DLRLC
- Se îndreptară spre Pipirig după jăfuit. CREANGĂ, A. 20. DLRLC
- 1.1. Prădare. MDA2sinonime: prădare
- 1.4. Exploatare. MDA2sinonime: exploatare
- 1.5. Plagiere. MDA2sinonime: plagiere
- 1.7. Devastare. MDA2sinonime: devastare
-
etimologie:
- jefui DEX '09 MDA2