EXPLOATA, exploatez, vb. I. Tranz. 1. A folosi, a pune în valoare o resursă; a extrage o substanță utilă, un material folositor etc. în vederea realizării unor obiective economice. 2. A-și însuși fără plată din rezultatele muncii altuia. ♦ A aservi pe plan economic și politic alt stat. 3. A asupri, a prigoni, a oprima, a împila. 4. Fig. A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slăbiciunile cuiva. – Din fr. exploiter.

exploata vt [At: CODRESCU, C. II, 231/32 / P: ~plo-a~ / V: (înv) esp~, (îvr) ~ota^[1], sp~ / Pzi: ~tez / E: fr exploiter] 1 (În concepția marxistă; d. proprietarii particulari ai mijloacelor de producție) A-și însuși fără echivalent produsele muncii altora create prin supramuncă. 2 (C. i. terenuri, bogății naturale, întreprinderi producătoare) A obține un profit prin investiții bănești, de muncă etc. Si: a cultiva, a valorifica. 3-4 A trage foloase (în mod abuziv) de pe urma unei persoane, situații etc. Si: a profita, a abuza. 5 (Spc; c. indică întâmplări, situații etc.) A folosi ca sursă de inspirație (în vederea creării unor opere artistice). 6 (În concepția marxistă) A aservi pe plan economic (și politic) o țară, în scopul asigurării de profituri maxime pentru grupurile monopoliste din țara colonizatoare. corectat(ă)

*EXPLOATA (-tez) vb. tr. 1 A trage un folos, a scoate profit de pe urma unui lucru prin cultivarea, prin lucrarea lui: ~ o moșie, o pădure, o mină; piatră de fier avem multă,... dar nu o exploatăm I. -GH. ¶ 2 familiar A căuta să-i aducă cît mai mult folos, a ști să tragă foloase, a specula: tactica lingușitorilor cari exploatează ignoranța și patimile populare I. -GH.; ~ curiozitatea mulțimii ¶ 3 Fig. A stoarce, a trage cît mai mult folos în mod nedrept, profitînd de munca altuia: lucrătorii se plîng că-i exploatează patronii [fr.].

EXPLOATA, exploatez, vb. I. Tranz. 1. A folosi, a pune în valoare o resursă; a extrage o substanță utilă, un material folositor etc. în vederea realizării unor obiective economice. 2. (În teoria marxistă) A-și însuși fără echivalent o anumită cantitate de muncă străină, a acapara o parte din roadele muncii producătorilor nemijlociți de bunuri materiale. ♦ A aservi pe plan economic și politic alt stat. 3. A asupri, a prigoni, a oprima, a împila. 4. (Fig.) A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slăbiciunile cuiva. – Din fr. exploiter.

EXPLOATA, exploatez, vb. I. Tranz. 1. (Despre proprietarii particulari ai mijloacelor de producție; cu privire la oameni sau la munca lor) A-și însuși fără echivalent o anumită cantitate de muncă străină, a acapara roadele muncii producătorilor de bunuri materiale. Sub regimul burghezo-moșieresc din trecut, femeile muncitoare de la orașe și sate au fost exploatate, asuprite și lipsite de drepturi. REZ. HOT. I 206. ♦ (Despre un stat imperialist) A aservi pe plan economic și politic alt stat în scopul asigurării de profituri maxime pentru grupurile monopoliste din țara colonizatoare. 2. A folosi, a valorifica un bun (mină, pămînt, pădure etc.) în vederea realizării unor obiective economice; a cultiva, a valorifica. 3. Fig. A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slăbiciunile cuiva. – Pronunțat: -ploa-.

EXPLOATA vb. I. tr. 1. A-și însuși fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcți; a acapara roadele muncii altuia. 2. A folosi, a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 3. (Fig.) A folosi abuziv, a profita de ceva. [Pron. -ploa-. / < fr. exploiter, cf. lat. explicitare – a pune în valoare].

EXPLOATA vb. tr. 1. a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 2. a-și însuși fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcți; a acapara roadele muncii altuia. 3. (fig.) a folosi abuziv, a profita. (< fr. exploiter)

A EXPLOATA ~ez tranz. 1) (colectivități, persoane) A folosi însușind fără echivalent o parte a muncii străine pentru a obține profit. 2) (forțele și mijloacele de producție, mecanisme, construcții, edificii etc.) A utiliza conform destinației. 3) fig. A folosi în mod abuziv, trăgând profit personal. [Sil. ex-ploa-ta] /<fr. exploiter

exploatà v. 1. a se folosi, a trage folos dintr’o proprietate; 2. fig. a ști să-și exploateze talentele; 3. a trage un venit nelegitim: patronul nu trebue să exploateze pe lucrători.

esploata v vz exploata

explota v vz exploata

*exploatéz (oa doŭă silabe) v. tr. (fr. exploiter, d. lat. pop. explicitare, a dezvolta frecŭentativ d. explicare). Mă folosesc, trag folos dintr’o proprietate. Abuzez de cineva în folosu meŭ: a exploata credulitatea poporuluĭ. Fig. Profit de: îmĭ exploatez talentu.

exploata (a ~) (desp. -ploa-) vb., ind. prez. 1 sg. exploatez, 3 exploatează; conj. prez. 1 sg. să exploatez, 3 să exploateze

exploata (a ~) (-ploa-) vb., ind. prez. 3 exploatează

exploata vb. (sil. -ploa-), ind. prez. 1 sg. exploatez, 3 sg. și pl. exploatează

exploata

exploatez.

EXPLOATA vb. 1. a valorifica. (A ~ resursele naturale.) 2. v. oprima.

EXPLOATA vb. 1. a valorifica. (A ~ resursele naturale.) 2. a asupri, a împila, a împovăra, a năpăstui, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a tiraniza, a urgisi, (înv. și reg.) a bîntui, (înv.) a obidi, a obijdui, a sili, a supăra, a tiranisi, a tirăni, (fig.) a apăsa, a despuia, a stoarce, a suge, (reg. fig.) a stoci, (înv. fig.) a călca. (A ~ masele.)