2 intrări

43 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ajungere sf [At: ANTIM, P. XXV / V: (reg) agiun~ / Pl: ~ri / E: ajunge] 1 Întâlnire. 2 Atingere. 3 (Fig) Înțelegere. 4 (Fig) Prindere din urmă a cuiva. 5 (Fig) Egalare a cuiva cu cineva. 6 Nimerire a cuiva cu ceva. 7 (Fig) Copleșire a cuiva de necazuri. 8 Îmbătrânire. 9 (Reg) Agonie. 10 Sosire. 11 (Reg; în urări) Viață lungă și fericită. 12 (Reg; în imprecații care cer) Viață scurtă și nefericită. 13 Cuprindere. 14 (Pfm) Realizare.

AJÚNGERE s. f. (Rar) Faptul de a (se) ajunge.V. ajunge.

AJÚNGERE s. f. (Rar) Faptul de a (se) ajunge.V. ajunge.

AJUNGÉRE s. f. Faptul dea aj unge; atingere a unui scop. Cînd ajungerea frumuseții Este-atit de lesnicioasă, Nu-i minune că nici una n-a voit a fi frumoasă? COȘBUC, P. I 75.

AJÚNGERE s. f. (Rar) Faptul de a (se) ajunge.

ajúnge [At: COD. VOR. 86 / V: (reg) agiunge / Pzi: ajúng, pfs: ajunsei, (înv) ajunșu / E: ml adjungo, -ngere, it aggiungere, fr adjoindre] 1-2 vtr A (se) întâlni. 3-4 vtr A (se) atinge. 5-6 vtr (Fig) A (se) înțelege. 7 vt A prinde din urmă pe cineva. 8 vt (Fig) A egala pe cineva. 9 vt A nimeri pe cineva cu ceva. 10 vt (Fig; c. indică neajunsuri) A da peste... 11 vt (Pop; îe) Ce te-a ajuns? Ce ți s-a întâmplat? 12 vt (Îe) A-I ~ pe cineva zilele A-i fi trecut vremea. 13 vt (Reg; îe) A-l ~ pe cineva anii de pe urmă A îmbătrâni. 14 vt (Îae) A fi în pragul morții. 15-16 vtr (Pop; îe) A-l ~ pe cineva băutura sau vinul A (se) îmbăta. 17 vt (Înv, îe) A-L ~ pe cineva judecata A fi condamnat. 18 vt (Înv; îe) A-- ~ pe cineva dajdia (sau birul) sau partea (de plată) A-i veni rândul la plată. 19 vi A sosi. 20 vi ( Pfm; îe) A ~ la mal (sau la maidan) A scăpa de greutăți și a-și atinge scopul dorit. 21 vi (Pfm; îe) A ~ din lac în puț A o păți mai rău. 22 vi (Pfm; îe) A ~ pe drumuri sau la sapă de lemn ori (reg) la lulele sau la mucuri de țigări A sărăci. 23 vi (Pop; îe) A ~ din pod în glod A decădea. 24 vi (Pop; îe) A ~ deasupra nevoilor A ajunge la stare materială mulțumitoare. 25 vi (Pop; îe) A ~ pe mâinile cuiva A fi la discreția cuiva. 26 vi (Reg; îe) A ~ la aman A fi la mare strâmtoare. 27 vi (Pop; îe) A-i ~ (cuiva) cuțitul la os (sau la ciolan) sau (focul la unghii ori mucul la deget) A ajunge la capătul puterilor. 28 vi (Îae; șîe) A ajuns funia la par A fi într-o situație desperată. 29 vi (Pop, îe) A ~ treaba la... A evolua spre... 30 vi (Înv, îe) A ~ în doaga morții A fi în pragul morții. 31 vi (Pfm, îe) A ~ în doaga (sau mintea) copiilor A deveni senil. 32 vi (Pfm; îe) A ~ departe A reuși. 33 vi (Pfm; îe) A ajuns funia la par A sosit ora prânzului. 34 vti A atinge. 35 vti (Pfm; în urări) A trăi mult și în fericire. 36 vti (Pfm; în imprecații) A trăi puțin și cu multe necazuri. 37 vi (D. prețuri) A atinge un anumit nivel (mare sau mic). 38-39 vi A reuși să atingă ceva situat (sus sau) departe. 40 vi (Înv) A umbla mult într-un anumit scop. 41 vi (Înv; îe) A ~ cu clevetiri A țese intrigi. 42 vi A deveni. 43 vi (Îe) A ~ cal de poștă A munci fără odihnă. 44 vi (Reg; îe) A ~ slugă la dârloagă A asculta de ordinele cuiva care îți este inferior ca rang sau pregătire. 45 vi (Reg; îe) A ~ de izbeliște A ajunge în voia soartei. 46 vi (Îe) A ~ rău A decădea. 47 vi (Îe) A ~ bine (sau repede) A parveni. 48 vi (În imprecații) A avea parte numai de lucruri rele și de nenorociri. 49 (În urări) A avea parte numai de lucruri bune și de fericire. 50 vi (Înv) A valora. 51 vi (Înv) A fi în stare. 52 vi A fi în cantitate suficientă. 53 vt Ajunge! (și ajungă!) Destul! 54 vt (înv; îe) A-l ~ pe cineva mintea (sau capul) A ști ce este de făcut. 55 vt A trebui. 56 vti A atinge o limită de timp. 57 vt (Fig; d. stări sufletești sau fizice) A cuprinde. 58 vi A se întinde până la... 59 vi (Îe) A nu-i ~ (cuiva nici) cu prăjina la nas A fi înfumurat. 60 vi A realiza. 61 vti A fi în situația de a...

AJÚNGE, ajúng, vb. III. I. 1. Intranz. A se afla într-un loc după parcurgerea unui drum, a atinge capătul unui drum; a sosi. ◊ Expr. A ajunge departe = a dobândi succese, a reuși. A ajunge la mal = a răzbi prin greutăți și a atinge scopul dorit. A (sau a-i) ajunge (cuiva) cuțitul la os = a ajunge la capătul puterii; a fi într-o situație desperată. ♦ Intranz. și tranz. A atinge (o limită în timp), a apuca (o anumită vreme). 2. Tranz. A întâlni, venind din urmă, o ființă sau un vehicul în mișcare; a prinde din urmă. ◊ Expr. A-l ajunge pe cineva zilele = a îmbătrâni. ♦ Fig. A egala pe cineva. 3. Tranz. A nimeri, a lovi pe cineva sau ceva. ♦ Fig. (Despre un neajuns) A da peste... ♦ Fig. (Despre o stare sufletească sau fizică) A cuprinde, a răzbi. 4. Intranz. A se întinde până la...; a atinge. ♦ A reuși să atingă ceva situat sus sau departe. ◊ Expr. A nu-i ajunge (cuiva nici) cu prăjina la nas, se zice despre un om înfumurat. 5. Intranz. (Despre prețuri; p. ext. despre mărfuri) A atinge un anumit nivel. II. 1. Refl. A se întâlni, a se împreuna, a se uni. ♦ Fig. A se înțelege, a se învoi. 2. Intranz. A realiza, a împlini. A ajunge la un rezultat.Intranz. și tranz. A fi în situația de a... 3. Intranz. A deveni. ◊ Expr. A ajunge rău = a decădea. A ajunge bine = a dobândi succese; a reuși, a izbuti. A ajunge pe mâinile cuiva = a fi la discreția cuiva. ♦ Intranz. și refl. (Peior.) A parveni. III. Intranz. și refl. A fi în cantitate suficientă. ◊ Expr. (Tranz.) A-l ajunge (pe cineva) mintea (sau capul) = a se pricepe, a ști ce e de făcut. – Lat. adjungere „a uni, a lipi”.

AJÚNGE, ajúng, vb. III. I. 1. Intranz. A se afla într-un loc după parcurgerea unui drum, a atinge capătul unui drum; a sosi. ◊ Expr. A ajunge departe = a răzbi prin greutăți și a atinge scopul dorit. A (sau a-i) ajunge (cuiva) cuțitul la os = a ajunge la capătul puterii; a fi într-o situație disperată. ♦ Intranz. și tranz. A atinge (o limită în timp), a apuca (o anumită vreme). 2. Tranz. A întâlni, venind din urmă, o ființă sau un vehicul în mișcare; a prinde din urmă. ◊ Expr. A-l ajunge pe cineva zilele = a îmbătrâni. ♦ Fig. A egala pe cineva. 3. Tranz. A nimeri, a lovi pe cineva sau ceva. ♦ Fig. (Despre un neajuns) A da peste... ♦ Fig. (Despre o stare sufletească) A cuprinde, a răzbi. 4. Intranz. A se întinde până la...; a atinge. ♦ A reuși să atingă ceva situat sus sau departe. ◊ Expr. A nu-i ajunge (cuiva nici) cu prăjina la nas, se zice despre un om înfumurat. 5. Intranz. (Despre prețuri; p. ext. despre mărfuri) A atinge un anumit nivel. II. 1. Refl. A se întâlni, a se împreuna, a se uni. ♦ Fig. A se înțelege, a se învoi. 2. Intranz. A realiza, a împlini. A ajunge la un rezultat.Intranz. și tranz. A fi în situația de a... 3. Intranz. A deveni. ◊ Expr. A ajunge rău = a decădea. A ajunge bine = a dobândi succese; a reuși, a izbuti. A ajunge pe mâinile cuiva = a fi la discreția cuiva. ♦ Intranz. și refl. (Peior.) A parveni. III. Intranz. și refl. A fi în cantitate suficientă. ◊ Expr. (Tranz.) A-l ajunge (pe cineva) mintea (sau capul) = a se pricepe, a ști ce e de făcut. – Lat. adjungere „a uni, a lipi”.

AJÚNGE, ajúng, vb. III. 1. Intranz. (Adesea cu determinări locale introduse prin prep. «la», «pînă la», «în» etc.) A sosi (la destinație sau într-un punct anumit). Scrisoarea a ajuns la București.Ajunsese pînă în cele mai depărtate măhălăli vestea întîmplărilor înfricoșate de la curte. SADOVEANU, N. P. 388. Pîn-în Dunăre ajunge furtunosul Baiazid. EMINESCU, O. I 144. ◊ Expr. A ajunge departe = a dobîndi succese, a reuși, a izbuti. Omenirea ar fi ajuns mult mai departe pe drumul progresului dacă muncitorimea nu ar fi fost scizionată.C-un asemenea cap [ca al lui Dionis] omul nu ajunge departe. EMINESCU, N. 36. Cine se scoală de dimineață departe ajunge. A ajunge la mal (sau la liman) = a răzbi prin greutăți. A-i ajunge cuțitul la os = a fi într-o situație desperată. A ajuns cuțitul la os bieților oameni. ȘEZ. V 20. ♦ A atinge (o limită în timp), a apuca (o anumită vreme); a trăi. El ajunsese la căruntețe și nu se învrednicise a avea și el măcar un copil. ISPIRESCU, L. 41. De-aș ajunge pin’ la toamnă, Să mă-nsor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 438. ◊ (Eliptic) Sărmana [maică-ta]... n-a ajuns să te vadă mare și mîndru. SADOVEANU, N. F. 82. ◊ Tranz. (Ironic) Să trăiești, fine, cu bine, Să n-ajungi ziua de mîne! HODOȘ, P. P. 125. 2. Tranz. (Adesea determinat prin «din urmă») A sosi, venind din urmă, lîngă o ființă sau un vehicul în mișcare; a prinde din urmă. Uitați-vă cum se zvîrle! mai să-l ajungă pe scumpul meu pui! SADOVEANU, N. F. 34. Du-te... că acuși te ajung din urmă. CREANGĂ, P. 113. Apucai pe drum la vale Și-ajunsei pe Leana-n cale. ALECSANDRI, P. P. 237. ◊ Fig. Și neguri se-nalță din vale. E noapte, și ziua de mîne Ne-ajunge pe cale! COȘBUC, P. II 28. ◊ Expr. A-l ajunge (pe cineva) zilele (sau anii de pe urmă) = a îmbătrîni, a-i fi trecut vremea. Spune craiului viteaz, din parte-mi, că e bătrîn, că l-au ajuns zilele. DELAVRANCEA, S. 94. ◊ Fig. A atinge același nivel moral sau intelectual cu cineva, a egala. Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire? EMINESCU. O. I 134. 3. Tranz. (Despre o armă, un proiectil, o lovitură etc.) A nimeri, a lovi. Fiul pașei din Ianina Sare-n șa, îndoaie brîul, Bate-n cal nebun cu frîul – Și-l ajunge carabina. COȘBUC, P. I 63. ◊ Fig. Mărturisesc că lovitura a fost tare și m-a ajuns drept în inimă. SADOVEANU, N. F. 97. ♦ (Despre un neajuns, o nenorocire) A da peste... a lovi. Ce nevoie te-a ajuns de mine, Harap-Alb? CREANGĂ, P. 271. ◊ Expr. (Rar) Ce te-a ajuns? = ce ți s-a întîmplat? Ce te-a ajuns, dragă Petre? Spune-mi să știu, că mi se rupe inima. RETEGANUL, P. II 56. ♦ (Despre o stare sufletească sau fizică) A cuprinde, a răzbi. Mă ajungea truda zilei din ajun. SADOVEANU, N. F. 152. Fiind... ajuns de osteneala drumului, puse și el capul jos și-l fură somnul. ISPIRESCU, L. 109. De mergea ce mai mergea, Greu zăduf îl apuca, Osteneala-l ajungea. TEODORESCU, P. P. 438. 4. Intranz. A se întinde pînă la..., a atinge. Părul s-a făcut de-o mie de ori mai nalt de cum era, de-i ajunsese crengile-n nouri! CREANGĂ, P. 293. ♦ (Mai ales în construcții negative) A reuși să atingă un obiect care e prea sus sau prea departe, întinzîndu-se sau servindu-se de un instrument. Dragă mi-i lelița naltă, Că-mi dă gură peste poartă; Dar lelița mititea Să-ntindea și n-ajungea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 430. ◊ Expr. A nu-i ajunge (cuiva) cu prăjina (sau cu strămurarița) la nas = a fi ținut la distanță de cineva înfumurat. Acum patru ani, măi Dumitrache Hau, nu-ți ajungeam cu prăjina la nas. SADOVEANU, N. F. 94. Multe capele a sucit [Sultănica]; mulți ochi au jinduit-o; ea, aș, n-aude, nu vede; nu doară c-ar fi fudulă să nu-i ajungi cu strămurarița la nas, dar inima, bat-o pustia: să fii și cu stemă-n frunte, n-o frîngi, tot degeaba. DELAVRANCEA, S. 10. ◊ Tranz. La noi oamenii își fac grădinile de legumuri pe lîngă casă, de poți ajunge și pin fereastră ce-ți trebuie. SBIERA, P. 180. 5. Refl. A se întîlni (unul cu altul), a se împreuna, a se uni. Deal cu deal se ajunge, dar încă om cu om. CREANGĂ, P. 192. Trunchii pădurilor se ajungeau cu ramurile lor deasupra rîului. EMINESCU, N. 67. ◊ Fig. A se potrivi, a se înțelege, a cădea de acord. Se vede că nu s-au ajuns cu tîrgul. ALECSANDRI, T. 348. 6. Intranz. (Despre prețuri, p. ext. despre mărfuri) A atinge un nivel, a se ridica pînă la... În țările capitaliste articolele de primă necesitate au ajuns la prețuri foarte ridicate. 7. Intranz. (Urmat de determinări ca: «rezultat», «scop», «împlinire» etc. introduse prin prep. «la») A realiza, a împlini, a atinge. Printr-o muncă asiduă am ajuns la bune rezultate.Refl. impers. Nu ne-a fost de loc indiferent cum se va ajunge la realizarea planului și la depășirea lui. ♦ A fi în situația de a..., a avea parte de... Pînă acum toți rîdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns să rîdă el și de dracul. CREANGĂ, P. 51. Eu nu ți-aș dori vrodată să ajungi să ne cunoști, Nici ca Dunărea să-nece spumegînd a tale oști. EMINESCU, O. 1147. 8. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. «la») A trece într-o stare nouă, într-un nou fel de viață (ca urmare a unor procese de transformări, de schimbări succesive sau de răsturnări revoluționare). ♦ A se vedea, a se pomeni într-o situație nouă sau neașteptată; a deveni, a se face. Era un om cinstit, muncitor... într-o zi putea ajunge fala gospodăriei. CAMILAR, TEM. 32. Ne-au înșelat [stăpînii de altădată] cum c-au să ne deie pămînt. Nu mi-au dat nici măcar pe-al meu. Am făcut o jalbă la domnie. Cum n-ai primit tu răspuns, așa n-am primit nici eu; și-am ajuns precum mă vezi. SADOVEANU, N. F. 95. Ajunse ca un buștean pîrlit. ISPIRESCU, U. 124. Vei ajunge și tu o dată mare și tare. CREANGĂ, P. 223. ◊ Expr. A ajunge rău = a decădea, a se compromite, a fi în situație proastă. Ajunsese rău din pricina beției. PAS, Z. I 55. A ajunge bine (sau repede) = a dobîndi succese, a reuși, a izbuti, a ajunge departe. A ajunge pe drumuri = a rămîne fără sprijin, a sărăci, a scăpata. A ajunge pe mîinile cuiva = a fi la discreția cuiva, a fi în puterea cuiva. Cum se poate... să ajungă pe mîinile unora și altora, pe care nu putea să-i vază de urîți ce-i erau? ISPIRESCU, L. 26. A ajunge de pomină v. pomină. A ajunge la sapă de lemn v. sapă. A ajunge în mintea copiilor v. minte. 9. Intranz. (Peiorativ) A se căpătui; a parveni. Oportunistul se zbate ca s-ajungă.Refl. Te-ai ajuns! 10. Intranz. (Construit cu dativul) A fi în cantitate suficientă pentru a îndestula pe cineva. [Amorului] mii de lacrimi nu-i ajung Și tot mai multe cere. EMINESCU, O. I 189. ♦ A fi destul. Ajunge o măciucă la un car de oale.Refl. Ciorbă lungă, să se ajungă. PAS, L. I 93. ◊ (Rar; refl. ca formă și impers. ca înțeles) Vă poftesc... Slănini grase, Cîrnați lungi, Pîn’ la toamnă să te-ajungi. SEVASTOS, N. 291. ◊ (La indicativ, mai rar la conjunctiv, cu valoare de interjecție, în construcții eliptice) Ajunge! sau ajungă! = destul! Ajungă atîta sînge vărsat! NEGRUZZI, S. I 146. ◊ Tranz. (în expr.) A-l ajunge (pe cineva) mintea (sau capul) = a ști, a se pricepe (într-un moment dat) ce e de făcut. Acu nu mă mai ajunge capu ce-i de făcut. SADOVEANU, N. F. 116. - Forme gramaticale: perf. s. ajunsei, part. ajuns.

AJÚNGE, ajúng, vb. III. 1. Intranz. A sosi la destinație sau într-un anumit punct. Au ajuns aproape de Tecuci (NEGRUZZI). ◊ Expr. A ajunge departe = a dobândi succese. A ajunge la mal = a răzbi prin greutăți. A (sau a-i) ajunge (cuiva) cuțitul la os = a fi într-o situație disperată. ♦ Intranz. și tranz. A atinge (o limită în timp), a apuca (o anumită vreme); a trăi. De-aș ajunge pân’ la toamnă (JARNÍK-BÎRSEANU). 2. Tranz. A sosi, venind din urmă, lângă o ființă sau un vehicul în mișcare; a prinde din urmă. Acuși te ajung din urmă (CREANGĂ). ◊ Expr. A-l ajunge pe cineva zilele = a îmbătrâni. ♦ Fig. A egala pe cineva. Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire ? (EMINESCU). 3. Tranz. A nimeri, a lovi pe cineva cu ceva. Lovitura m-a ajuns drept în inimă (SADOVEANU). ♦ Fig. (Despre un neajuns) A da peste... Ce nevoie te-a ajuns ? (CREANGĂ). ♦ Fig. (Despre o stare sufletească sau fizică) A cuprinde, a răzbi. L-a ajuns frigul. 4. Intranz. A se întinde până la...; a atinge. Barba-n pământ i-ajunge (EMINESCU). ♦ A reuși să atingă ceva situat sus sau departe. ◊ Expr. A nu-i ajunge (cuiva nici) cu prăjina la nas, se zice despre un om înfumurat. 5. Intranz. (Despre prețuri; p. ext. despre mărfuri) A atinge un anumit nivel. 6. Refl. A se întâlni, a se împreuna, a se uni. Deal cu deal se ajunge, dar încă om cu om (CREANGĂ). ♦ Fig. A se înțelege, a se învoi. Nu s-au ajuns cu târgul (ALECSANDRI). 7. Intranz. A realiza, a împlini. A ajunge la un rezultat.Intranz. și tranz. A fi în situația de a... Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști (EMINESCU). 8. Intranz. A deveni. Robi ajuns-am pe corăbii (COȘBUC). ◊ Expr. A ajunge rău = a decădea. A ajunge bine = a dobândi succese; a reuși, a izbuti. A ajunge pe drumuri = a sărăci, a scăpăta. A ajunge pe mâinile cuiva = a fi la discreția cuiva. A ajunge la (sau în) sapă de lemn = a sărăci cu desăvârșire. ♦ Intranz. și refl. (Peior.) A parveni. 9. Intranz. și refl. A fi în cantitate suficientă. Ciorbă lungă să se ajungă (PAS). ◊ Expr. Ajunge! = destul! (Tranz.) A-l ajunge (pe cineva) mintea (sau capul) = a se pricepe, a ști ce e de făcut. – Lat. adjungere „a uni, a lipi”.

A AJÚNGE ajúng 1. intranz. I. 1) A fi într-un anumit loc după parcurgerea unei distanțe; a sosi; a veni. ~ la serviciu. ~ la gară.A-i ~ cuiva cuțitul la os a nu mai putea răbda o stare de lucruri. ~ departe a obține multe succese în viață. ~ la mal (sau la liman) a atinge scopul dorit, înfruntând multe greutăți. 2) A atinge o limită în timp. ~ până la iarnă. ~ la bătrânețe. 3) A atinge un anumit nivel. Temperatura ajunge până la 300 sub zero. 4) A se răspândi, venind de departe; a parveni. 5) A fi în cantitate suficientă. Ajunge umezeală pentru grâne. 6) A începe să fie; a deveni. ~ actor. 7) depr. A obține pe căi necinstite o situație materială nemeritată; a se căpătui; a parveni. ◊ ~ de râsul lumii a se face de batjocură. ~ de pomină a-și face reputație proastă. ~ la sapă de lemn a sărăci complet. ~ pe drumuri a) a pierde orice sursă de existență; b) a rămâne fără adăpost; c) a rămâne orfan. ~ pe mâinile cuiva a ajunge la discreția cuiva. II. (împreună cu unele substantive precedate de prepoziția la formează locuțiuni verbale având sensul substantivului cu care se îmbină): ~ la concluzia a conchide. ~ la convingerea a se convinge. 2. tranz. 1) (ființe, mijloace de transport) A prinde venind din urmă. 2) (obiecte sau ființe situate sus departe) A reuși să atingă (întinzându-se). 3) fig. A aduce la același nivel; a egala. 4) A traduce în viață; a transforma în fapt. A-și ~ scopul. 5) fig. (despre sentimente, senzații, stări etc.) A cuprinde pe de-a întregul; a răzbi; a pătrunde. ◊ A-l ~ mintea (sau capul) a se pricepe. /<lat. adjungere

A SE AJÚNGE mă ajúng intranz. (despre ființe, obiecte în mișcare) A trece concomitent prin același loc, continuându-și drumul în direcții opuse; a se întâlni. /<lat. adjungere

AJUNGE vb. (Mold., ȚR) A se înțelege, a se învoi, a cădea de acord. A: S-au gătit cu puterea sa și, agiungînd și, cu Petriceico-Vodă și cu Gligorie-Vodă în solii, fost-au trimițind craiul oameni iscoade. PSEUDO-COSTIN, 15v. El să va agiunge cu dînșii și dîndu-le bani, vor zice așa. H 17792, 74v; cf. PSEUDO-COSTIN, 16r; CANTEMIR, HR.; NECULCE. B: Au început a se ajunge cu muscalii în vorbă. R. POPESCU. Etimologie: lat. adjungere. Cf. băni(1).

ajunge v. 1. a se uni, a se împreuna: roatele nu se ajung; 2. fig. a se înțelege unii cu alții, a se învoi: nu ne-am putut ajunge din preț; 3. a atinge: glonțul l’a ajuns; 4. a apuca, a nemeri: rele timpuri am ajuns; 5. a sosi, a veni: am ajuns acasă; 6. a deveni: a ajuns împărat; 7. a fi destul: i-a fost de ajuns. [Lat. ADJUNGERE, a uni].

ajúng, -júns, a -júnge v. tr. (lat. adjungere, a uni, d. jugum, jug). Ating, vin pînă la: ajung fructele cu mîna, potera ĭ-a ajuns pe hoțĭ. Apuc, nemeresc: rele timpurĭ am ajuns! A ajunge pe cineva din urmă, a-l ajunge în mers, a veni pînă la el. V. intr. Ating, vin pînă la: ajung cu mîna’n pod. Sosesc, vin pînă la: am ajuns acasă. Sînt destul: ajunge o măcĭucă la un car de oale (Prov.). Devin: am ajuns să traduc bine. Parvin. Vin la cineva să-l rog (Vechĭ). Valorez: asta nu ajunge o ceapă degerată (Vechĭ). A ajunge bine, a sosi fără accident, (fig.) a fi fericit, în situațiune bună. A ajunge la aman, la mare nevoĭe. A ajunge la cineva, la mîna cuĭva, a ajunge să cerĭ ajutor de la el, să trăĭești din ceĭa ce-țĭ dă el. A se ajunge v. refl. A se atinge: ramurile copacilor se ajung. Fig. A se înțelege, a se învoi: nu ne-am ajuns din preț. A te ajunge cu leafa, a-țĭ fi suficientă (maĭ elegant a-țĭ ajunge leafa).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ajúngere (rar) s. f., g.-d. art. ajúngerii

ajúngere s. f., g.-d. art. ajúngerii

ajúnge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ajúng, 1 pl. ajúngem, imperf. 3 sg. ajungeá, perf. s. 1 sg. ajunséi, 1 pl. ajúnserăm; part. ajúns

ajúnge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ajúng, 1 pl. ajúngem, imperf. 3 sg. ajungeá, perf. s. 1 sg. ajunséi, 1 pl. ajúnserăm; part. ajúns


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

arată toate definițiile

Intrare: ajungere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ajungere
  • ajungerea
plural
  • ajungeri
  • ajungerile
genitiv-dativ singular
  • ajungeri
  • ajungerii
plural
  • ajungeri
  • ajungerilor
vocativ singular
plural
Intrare: ajunge
verb (VT646)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ajunge
  • ajungere
  • ajuns
  • ajunsu‑
  • ajungând
  • ajungându‑
singular plural
  • ajunge
  • ajungi
  • ajungeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ajung
(să)
  • ajung
  • ajungeam
  • ajunsei
  • ajunsesem
a II-a (tu)
  • ajungi
(să)
  • ajungi
  • ajungeai
  • ajunseși
  • ajunseseși
a III-a (el, ea)
  • ajunge
(să)
  • ajungă
  • ajungea
  • ajunse
  • ajunsese
plural I (noi)
  • ajungem
(să)
  • ajungem
  • ajungeam
  • ajunserăm
  • ajunseserăm
  • ajunsesem
a II-a (voi)
  • ajungeți
(să)
  • ajungeți
  • ajungeați
  • ajunserăți
  • ajunseserăți
  • ajunseseți
a III-a (ei, ele)
  • ajung
(să)
  • ajungă
  • ajungeau
  • ajunseră
  • ajunseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ajungere

  • 1. rar Faptul de a (se) ajunge.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sosire un exemplu
    exemple
    • Cînd ajungerea frumuseții Este-atit de lesnicioasă, Nu-i minune că nici una n-a voit a fi frumoasă? COȘBUC, P. I 75.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ajunge
    surse: DEX '98 DEX '09

ajunge

  • 1. intranzitiv A se afla într-un loc după parcurgerea unui drum, a atinge capătul unui drum.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sosi 3 exemple
    exemple
    • Scrisoarea a ajuns la București.
      surse: DLRLC
    • Ajunsese pînă în cele mai depărtate măhălăli vestea întîmplărilor înfricoșate de la curte. SADOVEANU, N. P. 388.
      surse: DLRLC
    • Pîn-în Dunăre ajunge furtunosul Baiazid. EMINESCU, O. I 144.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A ajunge departe = a dobândi succese.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: izbuti reuși 3 exemple
      exemple
      • Omenirea ar fi ajuns mult mai departe pe drumul progresului dacă muncitorimea nu ar fi fost scizionată.
        surse: DLRLC
      • C-un asemenea cap [ca al lui Dionis] omul nu ajunge departe. EMINESCU, N. 36.
        surse: DLRLC
      • Cine se scoală de dimineață departe ajunge.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A ajunge la mal (sau la liman) = a răzbi prin greutăți și a atinge scopul dorit.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: răzbi
    • 1.3. expresie A (sau a-i) ajunge (cuiva) cuțitul la os = a ajunge la capătul puterii; a fi într-o situație disperată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • A ajuns cuțitul la os bieților oameni. ȘEZ. V 20.
        surse: DLRLC
    • 1.4. intranzitiv tranzitiv A atinge (o limită în timp), a apuca (o anumită vreme).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: apuca atinge trăi 4 exemple
      exemple
      • El ajunsese la căruntețe și nu se învrednicise a avea și el măcar un copil. ISPIRESCU, L. 41.
        surse: DLRLC
      • De-aș ajunge pîn’ la toamnă, Să mă-nsor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 438.
        surse: DLRLC
      • eliptic Sărmana [maică-ta]... n-a ajuns să te vadă mare și mîndru. SADOVEANU, N. F. 82.
        surse: DLRLC
      • ironic Să trăiești, fine, cu bine, Să n-ajungi ziua de mîne! HODOȘ, P. P. 125.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A întâlni, venind din urmă, o ființă sau un vehicul în mișcare; a prinde din urmă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Uitați-vă cum se zvîrle! mai să-l ajungă pe scumpul meu pui! SADOVEANU, N. F. 34.
      surse: DLRLC
    • Du-te... că acuși te ajung din urmă. CREANGĂ, P. 113.
      surse: DLRLC
    • Apucai pe drum la vale Și-ajunsei pe Leana-n cale. ALECSANDRI, P. P. 237.
      surse: DLRLC
    • figurat Și neguri se-nalță din vale. E noapte, și ziua de mîne Ne-ajunge pe cale! COȘBUC, P. II 28.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A-l ajunge pe cineva zilele (sau anii de pe urmă) = îmbătrâni
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Spune craiului viteaz, din parte-mi, că e bătrîn, că l-au ajuns zilele. DELAVRANCEA, S. 94.
        surse: DLRLC
    • 2.2. figurat A egala pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: egala un exemplu
      exemple
      • Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire? EMINESCU. O. I 134.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A nimeri, a lovi pe cineva sau ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lovi nimeri 2 exemple
    exemple
    • Fiul pașei din Ianina Sare-n șa, îndoaie brîul, Bate-n cal nebun cu frîul – Și-l ajunge carabina. COȘBUC, P. I 63.
      surse: DLRLC
    • figurat Mărturisesc că lovitura a fost tare și m-a ajuns drept în inimă. SADOVEANU, N. F. 97.
      surse: DLRLC
    • 3.1. figurat (Despre un neajuns) A da peste...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lovi un exemplu
      exemple
      • Ce nevoie te-a ajuns de mine, Harap-Alb? CREANGĂ, P. 271.
        surse: DLRLC
      • 3.1.1. expresie rar Ce te-a ajuns? = ce ți s-a întâmplat?
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ce te-a ajuns, dragă Petre? Spune-mi să știu, că mi se rupe inima. RETEGANUL, P. II 56.
          surse: DLRLC
    • 3.2. figurat Despre o stare sufletească sau fizică:
      exemple
      • Mă ajungea truda zilei din ajun. SADOVEANU, N. F. 152.
        surse: DLRLC
      • Fiind... ajuns de osteneala drumului, puse și el capul jos și-l fură somnul. ISPIRESCU, L. 109.
        surse: DLRLC
      • De mergea ce mai mergea, Greu zăduf îl apuca, Osteneala-l ajungea. TEODORESCU, P. P. 438.
        surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv A se întinde până la...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: atinge întinde un exemplu
    exemple
    • Părul s-a făcut de-o mie de ori mai nalt de cum era, de-i ajunsese crengile-n nouri! CREANGĂ, P. 293.
      surse: DLRLC
    • 4.1. A reuși să atingă ceva situat sus sau departe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Dragă mi-i lelița naltă, Că-mi dă gură peste poartă; Dar lelița mititea Să-ntindea și n-ajungea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 430.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv La noi oamenii își fac grădinile de legumuri pe lîngă casă, de poți ajunge și pin fereastră ce-ți trebuie. SBIERA, P. 180.
        surse: DLRLC
      • 4.1.1. expresie A nu-i ajunge (cuiva nici) cu prăjina (sau cu strămurarița) la nas, se zice despre un om înfumurat.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Acum patru ani, măi Dumitrache Hau, nu-ți ajungeam cu prăjina la nas. SADOVEANU, N. F. 94.
          surse: DLRLC
        • Multe capele a sucit [Sultănica]; mulți ochi au jinduit-o; ea, aș, n-aude, nu vede; nu doară c-ar fi fudulă să nu-i ajungi cu strămurarița la nas, dar inima, bat-o pustia: să fii și cu stemă-n frunte, n-o frîngi, tot degeaba. DELAVRANCEA, S. 10.
          surse: DLRLC
  • 5. intranzitiv (Despre prețuri) A atinge un anumit nivel.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • În țările capitaliste articolele de primă necesitate au ajuns la prețuri foarte ridicate.
      surse: DLRLC
    • 5.1. prin extensiune (Despre mărfuri) A atinge un anumit nivel.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 6. reflexiv A se întâlni, a se împreuna, a se uni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: uni (verb) împreuna întâlni 2 exemple
    exemple
    • Deal cu deal se ajunge, dar încă om cu om. CREANGĂ, P. 192.
      surse: DLRLC
    • Trunchii pădurilor se ajungeau cu ramurile lor deasupra rîului. EMINESCU, N. 67.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • A ajunge la un rezultat.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Printr-o muncă asiduă am ajuns la bune rezultate.
      surse: DLRLC
    • reflexiv impersonal Nu ne-a fost de loc indiferent cum se va ajunge la realizarea planului și la depășirea lui.
      surse: DLRLC
    • 7.1. intranzitiv tranzitiv A fi în situația de a...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pînă acum toți rîdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns să rîdă el și de dracul. CREANGĂ, P. 51.
        surse: DLRLC
      • Eu nu ți-aș dori vrodată să ajungi să ne cunoști, Nici ca Dunărea să-nece spumegînd a tale oști. EMINESCU, O. 1147.
        surse: DLRLC
  • 8. intranzitiv A trece într-o stare nouă, într-un nou fel de viață (ca urmare a unor procese de transformări, de schimbări succesive sau de răsturnări revoluționare).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deveni 4 exemple
    exemple
    • Era un om cinstit, muncitor... într-o zi putea ajunge fala gospodăriei. CAMILAR, TEM. 32.
      surse: DLRLC
    • Ne-au înșelat [stăpânii de altădată] cum c-au să ne deie pămînt. Nu mi-au dat nici măcar pe-al meu. Am făcut o jalbă la domnie. Cum n-ai primit tu răspuns, așa n-am primit nici eu; și-am ajuns precum mă vezi. SADOVEANU, N. F. 95.
      surse: DLRLC
    • Ajunse ca un buștean pîrlit. ISPIRESCU, U. 124.
      surse: DLRLC
    • Vei ajunge și tu o dată mare și tare. CREANGĂ, P. 223.
      surse: DLRLC
    • 8.1. A se vedea, a se pomeni într-o situație nouă sau neașteptată; a se face.
      surse: DLRLC
    • 8.2. expresie A ajunge rău = a se compromite, a fi în situație proastă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: compromite decădea un exemplu
      exemple
      • Ajunsese rău din pricina beției. PAS, Z. I 55.
        surse: DLRLC
    • 8.3. expresie A ajunge bine (sau repede) = a dobândi succese, a ajunge departe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: izbuti reuși
    • 8.4. expresie A ajunge pe drumuri = a rămâne fără sprijin.
      surse: DLRLC sinonime: scăpăta sărăci
    • 8.5. expresie A ajunge pe mâinile cuiva = a fi la discreția cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cum se poate... să ajungă pe mîinile unora și altora, pe care nu putea să-i vază de urîți ce-i erau? ISPIRESCU, L. 26.
        surse: DLRLC
    • 8.6. expresie A ajunge de pomină.
      surse: DLRLC
    • 8.7. expresie A ajunge la sapă de lemn.
      surse: DLRLC
    • 8.8. expresie A ajunge în mintea copiilor.
      surse: DLRLC
    • 8.9. intranzitiv reflexiv peiorativ A se căpătui.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: căpătui parveni 2 exemple
      exemple
      • Oportunistul se zbate ca s-ajungă.
        surse: DLRLC
      • Te-ai ajuns!
        surse: DLRLC
  • 9. intranzitiv reflexiv A fi în cantitate suficientă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • [Amorului] mii de lacrimi nu-i ajung Și tot mai multe cere. EMINESCU, O. I 189.
      surse: DLRLC
    • rar (Reflexiv ca formă și impersonal ca înțeles) Vă poftesc... Slănini grase, Cîrnați lungi, Pîn’ la toamnă să te-ajungi. SEVASTOS, N. 291.
      surse: DLRLC
    • 9.1. A fi destul.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ajunge o măciucă la un car de oale.
        surse: DLRLC
      • Ciorbă lungă, să se ajungă. PAS, L. I 93.
        surse: DLRLC
    • 9.2. (La indicativ, mai rar la conjunctiv, cu valoare de interjecție, în construcții eliptice) Ajunge! sau ajungă! = destul!
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ajungă atîta sînge vărsat! NEGRUZZI, S. I 146.
        surse: DLRLC
    • 9.3. expresie tranzitiv A-l ajunge (pe cineva) mintea (sau capul) = a se pricepe, a ști ce e de făcut.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pricepe ști un exemplu
      exemple
      • Acu nu mă mai ajunge capu ce-i de făcut. SADOVEANU, N. F. 116.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină adjungere „a uni, a lipi”.
    surse: DEX '98 DEX '09