11 definiții pentru realizare
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REALIZARE, realizări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) realiza și rezultatul ei; îndeplinire, înfăptuire. 2. Lucru realizat. ♦ Creație. [Pr.: re-a-] – V. realiza.
REALIZARE, realizări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) realiza și rezultatul ei; îndeplinire, înfăptuire. 2. Lucru realizat. ♦ Creație. [Pr.: re-a-] – V. realiza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
realizare sf [At: BĂLCESCU, M. V. 3 / P: re-a~ / Pl: ~zări / E: realiza] 1 Aducere la îndeplinire Si: împlinire, înfăptuire, (înv) realizație (1). 2 (Ccr; mpl) Lucru realizat. 3 Obținere a ceva Si: reușită (2). 4 Creare a unor opere de artă. 5 Creație artistică. 6 (Ccr) Operă de artă, științifică etc. 7 Izbândă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REALIZARE, realizări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) realiza și rezultatul ei; îndeplinire, înfăptuire, împlinire. Inima lui se contrase cu violență, căci el înțălese sensul, dar și neputința realizării viselor lui. EMINESCU, N. 71. 2. Lucru realizat, înfăptuire. În realizările naturii orice om e un exemplar unic și inedit. CAMIL PETRESCU, U. N. 111. ♦ Creație, operă. Eminescu aprofundează trecutul istoric, social și cultural, mai ales în ceea ce privește realizările literare ale poporului. BENIUC, P. 27. Literatura, zicea el, trebuie să fie numai estetică și numai realizare artistică. SADOVEANU, E. 173.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REALIZARE s.f. 1. Acțiunea de a (se) realiza și rezultatul ei; înfăptuire. 2. Lucru realizat. 3. Reușită, succes. ♦ Creație. [< realiza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REALIZARE s. f. 1. acțiunea de a (se) realiza. 2. lucru realizat. ◊ creație, operă de artă, științifică etc. 3. reușită, succes. (< realiza)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REALIZARE ~ări f. 1) v. A REALIZA. 2) Rezultat al unei munci; lucru realizat. [G.-D. realizării; Sil. re-a-] /v. a realiza
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
realizare (desp. re-a-) s. f., g.-d. art. realizării; pl. realizări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
realizare (re-a-) s. f., g.-d. art. realizării; pl. realizări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
realizare s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. realizării; pl. realizări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REALIZARE s. 1. v. executare. 2. v. creare. 3. (concr.) înfăptuire, lucrare, operă. (O mare ~.) 4. v. creație. 5. executare, execuție, facere, făurire. (~ unei opere durabile.) 6. v. concretizare. 7. v. turnare. 8. v. obținere. 9. v. inventare. 10. v. făurire. 11. v. înfăptuire. 12. v. repurtare. 13. v. stabilire. 14. v. îndeplinire. 15. îndeplinire, înfăptuire, (înv.) realizație. (~ unui vechi vis.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REALIZARE s. 1. efectuare, executare, execuție, facere, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, săvîrșire, (înv.) săvîrșit. (~ unei anumite lucrări.) 2. alcătuire, compunere, creare, elaborare, întocmire, redactare, scriere, scris, (înv.) izvodire, redacție, redijare. (~ unei opere științifice.) 3. (concr.) înfăptuire, operă. (O mare ~.) 4. (concr.) creație, operă. (Tot ce vezi aici e ~ mea.) 5. executare, execuție, facere, făurire. (~ unei opere durabile.) 6. concretizare, incarnare, întruchipare, întrupare, materializare, (rar) sensibilizare. (~ unei idei.) 7. producere, turnare. (~ unui film.) 8. obținere, scoatere. (~ unei recolte bogate.) 9. concepere, creare, elaborare, imaginare, inventare, născocire, plănuire, plăsmuire, proiectare, scornire, (înv. și pop.) izvodire. (~ unei metode noi pentru...) 10. creare, făurire, înfăptuire, întemeiere. (~ unui stat național unitar.) 11. înfăptuire, producere. (~ Unirii.) 12. cîștigare, cucerire, dobîndire, obținere, repurtare. (~ unei strălucite victorii.) 13. obținere, stabilire. (~ unui nou record.) 14. împlinire, îndeplinire, satisfacere, (rar) satisfacție. (~ dorinței cuiva.) 15. îndeplinire, înfăptuire, (înv.) realizație. (~ unui vechi vis.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: re-a-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
realizare, realizărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) realiza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: împlinire îndeplinire înfăptuire
- Inima lui se contrase cu violență, căci el înțălese sensul, dar și neputința realizării viselor lui. EMINESCU, N. 71. DLRLC
-
- 2. Lucru realizat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- În realizările naturii orice om e un exemplar unic și inedit. CAMIL PETRESCU, U. N. 111. DLRLC
-
- Eminescu aprofundează trecutul istoric, social și cultural, mai ales în ceea ce privește realizările literare ale poporului. BENIUC, P. 27. DLRLC
- Literatura, zicea el, trebuie să fie numai estetică și numai realizare artistică. SADOVEANU, E. 173. DLRLC
-
-
etimologie:
- realiza DEX '09 DEX '98 DN