21 de intrări

school Articole pe această temă:

156 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEGRÍ, negresc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și pop.) A (se) înnegri. – Din negru.

NEGRÍ, negresc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și pop.) A (se) înnegri. – Din negru.

negri [At: CORESI, ap. HEM 1023 / Pzi: ~resc / E: negru] (Îvp) 1-2 vtr (A face să devină sau) a deveni negru. 3-4 vri (D. cer) A (se) acoperi de nori. 5-6 vri (Prc; d. oameni) A (se) bronza. 7-8 vtr A (se) murdări. 9 vt (Înv; fig) A denigra.

Negri (Săptămâna Negrilor) m. pl. alt nume dat săptămânei mironosițelor, care vine după săptămâna luminată (a treia zi de Paște) când cele mai multe femei postesc. [Origină necunoscută].

Negri (Const.) m. patriot și om de Stat român, a lucrat mult pentru unirea Principatelor (1812-1876).

Negri (Munții) pl. numiți Carpații centrali, vin din Galiția si Bucovina, despărțind basinul Siretului de al Prutului.

Negri m. pl. numele populațiunilor africane (în număr de vr’o 230 milioane) de rassa neagră, caracterizată prin pielea neagră cam unsuroasă, nasul cârn, părul lățos și scurt, gura mare, buzele groase și răsărite.

BRAD, brazi, s. m. 1. Arbore din familia pinaceelor care crește în zona muntoasă, înalt până la 50 m, cu tulpina dreaptă, cu frunzele în formă de ace de culoare verde-închis, persistente, cu florile și semințele în conuri (Abies alba); p. gener. nume dat coniferelor. ◊ Apă de brad = a) amestec de apă și ulei extras din frunze de pin, folosit pentru parfumarea încăperilor sau a apei de baie; b) băutură alcoolică aromată cu esență din semințe de ienupăr. ◊ Compuse: bradul-ciumei = varietate de ienupăr cu fructe mici (Juniperus intermedia); brad-negru sau brad-roșu = molid. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. ♦ Brad (1) tăiat și împodobit cu globuri, jucării, bomboane etc. cu prilejul Crăciunului sau al Anului Nou; pom de Crăciun. ♦ Vârf sau crengi de brad (1) cu care se împodobesc carul și porțile mirilor la nuntă. 2. (Art.) Numele unei hore care se joacă, în ajunul nunții, la casa miresei; melodie după care se execută această horă. – Cf. alb. *bradh, bredh.

BÚBĂ, bube, s. f. 1. Nume generic dat umflăturilor cu caracter purulent ale țesutului celular de sub piele. ◊ Expr. A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva. (Fam.) S-a spart buba = s-a dat totul pe față; s-a dezvăluit totul. ◊ Compuse: (pop.) bubă-neagră = dalac; bube-dulci = bubulițe dese, de natură infecțioasă, care apar în special la copii, în jurul gurii, pe cap etc.; buba-mânzului = gurmă. ♦ (Pop.) Rană. 2. Fig. (Fam.) Punct slab, parte delicată, dificilă a unei probleme. ♦ Defect, defecțiune (a unui sistem tehnic). – Cf. ucr. buba.

CÁPRĂ, capre, s. f. I. 1. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate, cu părul lung, cu coarne, mai mari și diferențiate la masculi (Capra); animal care face parte din acest gen; p. restr. femela acestui animal. ◊ Capră de stâncă = capră sălbatică, cu blana roșcată și cu coarnele în formă de spadă (Capra ibex). Capră domestică = animal domestic rumegător, crescut pentru producția de lapte (Capra hircus).Expr. A împăca și capra, și varza = a mulțumi și pe unul, și pe altul; a împăca două interese opuse. Capră râioasă, se zice despre un om înfumurat. ♦ Pielea animalelor descrise mai sus. ♦ Compus: capră-neagră sau capră-de-munte = capră sălbatică, cu blana brună-neagră, cu coarne scurte și curbate la vârf și cu două dungi albe pe partea anterioară a capului, care trăiește în regiunile alpine (Rupicapra rupicapra). 2. Joc popular românesc, care face parte din obiceiurile practicate de Anul Nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră (I 1) care bate ritmic din fălci; p. ext. personaj mascat astfel; turca. 3. (Art.) Numele unui joc de copii, în care un jucător stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi, iar ceilalți sar peste el. II. 1. Suport de lemn cu patru picioare, încrucișate două câte două, pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu fierăstrăul. 2. Sistem de lemne încrucișate care servește la susținerea schelelor de lucru, a unor platforme etc. 3. Scaun (sau ladă) amenajată în partea dinainte a trăsurii sau a căruței etc., pe care stă vizitiul. 4. Aparat de gimnastică pentru sărituri, format dintr-un suport capitonat montat pe patru picioare, cu înălțimea reglabilă. 5. Arșic de miel. – Lat. capra.

GÂNDÁC, gândaci, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asemănătoare cu coleopterele. ◊ Compuse: gândac-de-casă (sau -de-bucătărie, -negru) = șvab1; gândac-de-frasin (sau gândacul-frasinului) = cantaridă; gândac-de-mai = cărăbuș; gândac-de-făină = morar; gândac-de-Colorado = insectă coleopteră de culoare galbenă-portocalie, cu dungi longitudinale, negre pe elitre, dăunătoare cartofilor (Leptinotarsa decemlincata). 2. (De obicei determinat prin „de mătase”) Vierme-de-mătase. – Cf sb. gundelj.

ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi, a da cu negru; a negri; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. ◊ Expr. (Fam.) A înnegri hârtia = a scrie. ♦ Intranz. și refl. A deveni negru; p. ext. a căpăta o culoare închisă, a se întuneca. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza. ♦ A murdări, a păta. 2. Intranz. A apărea, a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă. 3. Tranz. Fig. A prezenta în culori sumbre, defăimătoare; a ponegri. – În + negru.

ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi, a da cu negru; a negri; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. ◊ Expr. (Fam.) A înnegri hârtia = a scrie. ♦ Intranz. și refl. A deveni negru; p. ext. a căpăta o culoare închisă, a se întuneca. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza. ♦ A murdări, a păta. 2. Intranz. A apărea, a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă. 3. Tranz. Fig. A prezenta în culori sumbre, defăimătoare; a ponegri. – În + negru.

MAȚ, mațe, s. n. (Mai ales la pl.) 1. Intestin1. ◊ Expr. A-i chiorăi (cuiva) mațele (de foame) = a-i fi cuiva foarte foame. ◊ Compuse: (Iht.) mațe-negre s. m. și f. = scobar; (fam.) mațe-goale s. m. și f. = om sărac; mațe-pestrițe = om rău și foarte zgârcit; mațe-fripte s. m. și f. = a) om sărac, care n-are nici ce mânca; b) om rău, afurisit; c) om zgârcit. 2. (Pop.) Tub flexibil (de cauciuc); furtun. – Lat. matia.

NEGRU, NEÁGRĂ, negri, -e, adj., s. n., s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte, ființe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai închisă nuanță. ♦ Pâine neagră = pâine mai închisă la culoare, făcută din faină integrală. Vin negru = vin de culoare roșu-închis. Rasă neagră = rasa negroidă. Cutie neagră = a) aparatură protejată instalată în avioane, care înregistrează parametrii de zbor și convorbirile echipajului în vederea elucidării cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a cărui structură internă este necunoscută. Principiul cutiei negre = renunțare la cunoașterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimentală, doar corelațiile între ieșiri și intrări, pentru a descrie comportamentul sistemului față de exterior. ◊ Expr. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ♦ (Despre oameni) Care aparține rasei negride; p. ext. cu pielea, părul, ochii de culoare închisă; brunet, oacheș. ♦ (Pop.) Murdar, nespălat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumină, cufundat în întuneric; întunecat, obscur. ♦ Preț negru = preț de speculă; suprapreț. Post negru = post foarte sever, fără nicio mâncare sau băutură. ◊ Loc. adv. La negru = cu preț de speculă. ♦ (Despre oameni) Livid, pământiu la față; fig. foarte supărat sau furios. ♦ Fig.Trist, apăsător, deprimant, dezolant; greu. ◊ Expr. A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagră = a fi foarte trist. A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva supărări, a-i amărî viața. 3. Fig. Rău (la inimă), crud, hain. ♦ Grozav, teribil, cumplit; rușinos, dezonorant. ♦ Magie neagră - magie (1) prin care unele persoane pretind că pot săvârși fapte miraculoase invocând spiritele și mai ales forțele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflectă lumina; culoare neagră (I 1). ◊ Expr. (A se îmbrăca) în negru = (a se îmbrăca) în haine de culoare neagră sau în doliu. Negru pe alb = în mod sigur, clar, neîndoios; în scris. A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de supărare, de mânie etc.). A face albul negru - a încerca să dovedești că un lucru este altfel decât în realitate; a denatura, a falsifica realitatea. ♦ Fig. Mâhnire, jale. ◊ Expr. A vedea (totul) în negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie colorantă de culoare neagră (I 1); vopsea neagră. ◊ Negru-de-fum = pulbere compusă din particule de carbon fin divizate, obținută prin arderea cu cantități insuficiente de aer a unor hidrocarburi și folosită în special în industria de prelucrare a cauciucului, la prepararea cernelurilor tipografice și a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilină = substanță colorantă de culoare neagră (I 1), care se formează de obicei direct pe fibrele de bumbac, prin oxidarea catalitică a anilinei. Negru animal = cărbune extras din substanțe organice. ♦ Compuse: negru-moale = soi de viță-de-vie autohton, cu ciorchinii cilindrici bătuți, cu bobul negru-violet, sferic și brumat, cu pielița subțire. Negru-vârtos = soi de viță-de-vie autohton, cu ciorchinii mărunți, ramificați și cu bobul negru-violaceu, sferic. ♦ (Rar) Rimel. 3. S. m. Bărbat care aparține rasei negre (I 1). ◊ (Fam.) Persoană folosită (și plătită) de cineva pentru a executa în numele acestuia, parțial sau total, și într-un anonimat deplin, anumite lucrări (care cer o calificare superioară). 4. S. n. Murdărie, jeg. ◊ Expr. (Nici) cât (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) deloc. – Lat. niger, -gra, -grum.

înnegri [At: TETRAEV. (a. 1574) 227 / S și: (înv) îne~ / Pzi: ~resc / E: în- + negru] 1-2 vtr A (se) colora în negru. 3 vr (D. oameni etc.) A se bronza. 4-5 vtr (D. rufe, obiecte etc.) A (se) murdări. 6 vt (Fam; îe) A ~ hârtia A scrie. 7 vi A se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă. 8 vt (Fig) A ponegri. 9-10 vtr (Pex) A face să devină sau a deveni de culoare închisă Si: a (se) întuneca.

negru, neagră [At: CORESI, EV., 447 / Pl: ~ri, ~re / E: ml niger, -gra, -grum] 1 a (D. obiecte, părți ale unor ființe etc.) Care nu reflectă lumina. 2 a (D. obiecte) Care are culoarea cea mai închisă. 3 a (D. obiecte) De culoarea funinginii, a cărbunelui, a penelor corbului. 4 a (D. culori) Ca funinginea, ca penele corbului Si: păcuriu, (reg) muriu. 5 a (Pex; d. culori) Cu cea mai închisă nuanță. 6 a (Îs) Rasă neagră Rasă de oameni cu pielea brună închisă, părul creț și buzele groase, originară din Africa. 7 a (Îs) Pâine neagră Pâine preparată din făină integrală de grâu, secară etc. 8 a (Îs) Pământ ~ Cernoziom. 9 a (Reg; îas) Pârloagă. 10 a (Reg; îs) Drum ~ Drum de căruță, peste câmp. 11 a (Îs) Vin ~ Vin de culoare roșu-închis. 12 a (Îs) Cutie neagră Aparatură protejată, instaurată în avioane, care înregistrează parametrii de zbor și convorbirile echipajului pentru elucidarea cauzelor unui eventual accident. 13 a (Îas) Sistem a cărui structură este necunoscută, dar se știe ce intră în el și ce rezultă din el. 14 a (Îcs) Principiul cutiei negre Renunțare la cunoașterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimentală, doar corelațiile între ieșiri și intrări, pentru a descrie comportamentul sistemului față de exterior. 15 a (Îe) Ba e albă, ba e neagră Se spune despre o persoană nehotărâtă. 16 a (Îae) Se spune despre cineva care se contrazice. 17 a (Îe) Nici albă, nici neagră Fără multe ezitări. 18 a (Îae) Dintr-o dată. 19 a (Îae) Nici așa, nici așa. 20 a (Îe) Albă, neagră, asta este Se spune pentru a arăta că un fapt împlinit nu mai poate fi schimbat. 21 a (Îrg; îe) A nu-i zice (sau spune, scrie cuiva) negri ți-s ochii A nu face nici o imputare cuiva. 22 a (Îrg; îae) A nu mustra pe cineva. 23 a (Îrg; îae) A nu supăra cu nimic pe cineva. 24 a (Îrg; îae) A nu lua în seamă pe cineva. 25 a (D. oameni) Care aparține rasei negre (6). 26 a (Pex; d. oameni) Care are pielea brună, de culoare închisă Si: brunet, oacheș. 27 a (Îe) Pe arap, cât de mult îl vei spăla, tot ~ va rămânea Se spune despre lucrurile care nu se pot schimba după voința cuiva. 28 a (D. locuri, ținuturi etc.) Care este locuit de oameni care aparțin rasei negre (6). 29 a (Fig; îs) Continentul ~ Africa. 30 sn Culoare neagră (4). 31 sn (Pop; îs) ~l ochiului Pupilă. 32 sn (Îlav) În ~ sau (îvr) în negre În haine de culoare neagră. 33 sn (Îal) În doliu. 34 sn (Îe) A se îmbrăca în ~ A se îmbrăca în haine negre. 35 sn (Îae) A fi în doliu. 36 sn (Îlav) ~ pe alb Sigur. 37 sn (Îal) În scris. 38 sn (Îe) A face albul ~ A denatura spre rău adevărul despre ceva sau despre cineva. 39 sn (Îae) A dovedi că un lucru este altfel decât în realitate. 40 sn (Îe) A deosebi albul de ~ A deosebi binele de rău. 41 sn (Îlav) Cât e ~ bobului Foarte puțin. 42 sn A i se face (cuiva) ~ (sau, rar, ~-verde) înaintea (sau dinaintea) ochilor A se enerva foarte rău. 43 sn (Îlav) ~-n ~ Negru intens. 44 sn Materie colorantă de culoare neagră (4). 45 sn Vopsea neagră (4). 46 sn (Îs) ~ de fum Pulbere neagră (4) formată din particule fine de carbon, obținută prin arderea parțială a unor hidrocarburi și care are numeroase utilizări în industria cauciucului, a cernelurilor tipografice etc. Si: (pop) chinoroz. 47 sn (Îs) ~ de anilină Colorant de culoare neagră (4) folosit mai ales la vopsirea fibrelor textile. 48 sn (Îs) ~ animal (sau de oase) Cărbune animal. 49 sn (Rar) Rimel. 50 sm Bărbat care aparține rasei negre (6) Si: (rar) negritean. 51 sm (Fam) Persoană plătită de cineva pentru a executa în numele lui, parțial sau total, anumite lucrări grele, neplăcute. 52 sm (Pop) Cal de culoare neagră (4). 53 sm (Îc) ~-moale sau neagră-moale Soi autohton de viță de vie, cu bobul negru-violet, rotund și brumat. 54 sm (Îc) ~-vârtos Soi autohton de viță de vie, cu bobul rotund, negru-violaceu. 55 sf (Îc) neagră-bășicată Varietate de struguri nedefinită mai îndeaproape. 56 sm (Îc) ~-apătos Varietate de struguri nedefinită mai îndeaproape. 57 a (Pop; d. albituri, haine etc.; pex, d. oameni) Murdar. 58 sn Murdărie. 59-60 sn (Îlav) (Nici) cât ~ sub unghie (Deloc sau) foarte puțin. 61 sfp (Reg) Rufe murdare, de dat la spălat. 62 a (Îoc luminos) A cărui transparență este întunecată. 63 a Lipsit de lumină. 64 a (Pex) Cufundat în întuneric Si: întunecat, obscur, (înv) negraie (1). 65 a (Îs) Bursă (sau piață) neagră ori, înv, târg ~ Comerț clandestin, în care mărfurile se vând cu preț de speculă. 66 a (Pex; îas) Loc unde se practică bursa sau piața neagră (64). 67 a (Îs) Preț ~ Preț de speculă Si: suprapreț. 68 a (Îlav) La ~ Cu preț de speculă. 69 a (Îs) Listă neagră Listă pe care sunt înscrise numele unor persoane împotriva cărora o organizație, un grup sau un individ urmează a întreprinde represiuni sau alte acte abuzive. 70 a (Mtp; îoc lumea albă; îs) Lumea neagră Lume aflată sub pământ. 71 a Compact. 72 a Des și întunecat. 73 (Fig) sn Întuneric. 74 a (D. oameni) Pământiu la față Si: livid. 75 a (Pex; fig; șîs ~ de supărare sau ~ de supărat) Foarte supărat. 76 a (Fig; d. oameni) Furios. 77 a (Fig) Trist. 78 a (Fig) Apăsător. 79 a (Fig) Deprimant. 80 a (Fig) Greu. 81 a (Îe) A avea sau a-i fl (cuiva) inima neagră A fi foarte trist. 82 a (Îe) A face (cuiva) zile negre A supăra pe cineva foarte tare și frecvent. 83 a Fără noroc. 84 a Care aduce ghinion, nefericire. 85 a (Rar) Mizerabil. 86 a (Îvr; d. oameni) Nefericit. 87 sn (Fig) Întristare. 88 sn (Îe) A vedea (sau a zugrăvi) (toate) în ~ A fi pesimist. 89 a (Pop; fig; d. oameni) Rău la inimă Si: crud, hain. 90 a (Reg; îe) A avea suflet ~ sau a fi ~ la suflet (sau la inimă) ori a fi ~ în cerul-gurii A fi rău, neîndurător. 91 a (Reg; îs) Vântul ~ Vânt de apus, care aduce uscăciune Si: sărăcilă. 92 a (Reg; îs) Tuse neagră Tuse convulsivă. 93 a (Reg; îs) Limbă neagră Limbă încărcată. 94 a (Reg; îs) Bubă neagră Cancer. 95 a (D. oameni) Care comite nelegiuiri Si: criminal, infam. 96 a (D. acțiuni ale oamenilor) Care constituie nelegiuiri. 97 sm (Mtp; îs) Săptămâna negrilor A doua săptămână după Paști, când se credea că cei care mor ajung în iad. 98 sma (Reg) Diavol. 99 a (Fig) Grozav. 100 a (Fig) Cumplit. 101 a (Fig) Rușinos. 102 a (Fig) Dezonorant. 103 a (Îs) Post ~ Post complet, fără mâncare și băutură Si: ajunare. 104 a (Reg; îs) Săptămâna neagră Săptămână dinaintea Paștilor, începând de miercuri. 105 a (Reg; îs) Vineri negre Zile de vineri din timpul anului în care se ține post negru (103). 106 a (Îs) Magie neagră Magie prin care unele persoane pretind că pot săvârși fapte miraculoase sau pot face rău altor oameni, invocând forțe demonice.

MAȚ, mațe, s. n. (Mai ales la pl.) 1. Intestin1. ◊ Expr. A-i chiorăi (cuiva) mațele (de foame) = a-i fi cuiva foarte foame. ◊ Compuse: (Iht.) mațe-negre = scobar; (fam.) mațe-goale = om sărac; mațe-pestrițe = om rău și foarte zgârcit; mațe-fripte = a) om sărac, care n-are nici ce mânca; b) om rău, afurisit; c) om zgârcit. 2. (Pop.) Tub flexibil (de cauciuc); furtun. – Lat. matia.

NÉGRU, NEÁGRĂ, negri, -e, adj., s. n., s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte, ființe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai închisă nuanță. ◊ Pâine neagră = pâine mai închisă la culoare, făcută din făină integrală. Vin negru = vin de culoare roșu-închis. Cutie neagră = a) aparatură protejată instalată în avioane, care înregistrează parametrii de zbor și convorbirile echipajului în vederea elucidării cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a cărui structură internă este necunoscută. Principiul cutiei negre = renunțare la cunoașterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimentală, doar corelațiile între ieșiri și intrări, pentru a descrie comportamentul sistemului față de exterior. ◊ Expr. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ♦ (Despre oameni) Care aparține rasei negride; p. ext. cu pielea, părul, ochii de culoare închisă; brunet, oacheș. ♦ (Pop.) Murdar, nespălat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumină, cufundat în întuneric; întunecat, obscur. ◊ Preț negru = preț de speculă; suprapreț. Post negru = post foarte sever, fără nici o mâncare sau băutură. ◊ Loc. adv. La negru = cu preț de speculă. ♦ (Despre oameni) Livid, pământiu la față; fig. foarte supărat sau furios. ♦ Fig. Trist, apăsător, deprimant, dezolant; greu. ◊ Expr. A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagră = a fi foarte trist. A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva supărări, a-i amărî viața. 3. Fig. Rău (la inimă), crud, hain. ♦ Grozav, teribil, cumplit; rușinos, dezonorant. ◊ Magie neagră = magie (1) prin care unele persoane pretind că pot săvârși fapte miraculoase invocând spiritele și mai ales forțele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflectă lumina; culoare neagră (I 1). ◊ Expr. (A se îmbrăca) în negru = (a se îmbrăca) în haine de culoare neagră sau în doliu. Negru pe alb = în mod sigur, clar, neîndoios; în scris. A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de supărare, de mânie etc.). A face albul negru = a încerca să dovedești că un lucru este altfel decât în realitate; a denatura, a falsifica realitatea. ♦ Fig. Mâhnire, jale. ◊ Expr. A vedea (totul) în negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie colorantă de culoare neagră (I 1); vopsea neagră. ◊ Negru de fum = pulbere compusă din particule de carbon fin divizate, obținută prin arderea cu cantități insuficiente de aer a unor hidrocarburi și utilizată în special în industria de prelucrare a cauciucului, la prepararea cernelurilor tipografice și a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilină = substanță colorantă de culoare neagră (I 1), care se formează de obicei direct pe fibrele de bumbac, prin oxidarea catalitică a anilinei. Negru animal = cărbune extras din substanțe organice. ♦ Compuse: negru-moale = soi de viță de vie autohton, cu ciorchinii cilindrici bătuți, cu bobul negru-violet, sferic și brumat, cu pielița subțire. Negru-vârtos = soi de viță de vie autohton, cu ciorchinii mărunți, ramificați și cu bobul negru-violaceu, sferic. ♦ (Rar) Rimel. 3. S. m. Bărbat care aparține rasei negre (I 1). ♦ (Fam.) Persoană folosită (și plătită) de cineva pentru a executa în numele acestuia, parțial sau total, și într-un anonimat deplin, anumite lucrări (care cer o calificare superioară). 4. S. n. Murdărie, jeg. ◊ Expr. (Nici) cât (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) deloc. – Lat. niger, -gra, -grum.

GÂNDÁC, gândaci, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asemănătoare cu coleopterele. ◊ Compuse: gândac-de-casă (sau -de-bucătărie, -negru) = șvab1; gândac-de-frasin (sau gândacul-frasinului) = cantaridă; gândac-de-mai = cărăbuș; gândac-de-făină = morar; gândac-de-Colorado = insectă coleopteră de culoare galbenă-portocalie, cu dungi longitudinale, negre pe elitre, dăunătoare cartofilor (Leptinotarsa decemlincata). 2. (De obicei determinat prin „de mătase”) Vierme-de-mătase. – Cf. scr. gundelj.

BRAD, brazi, s. m. 1. Arbore din familia coniferelor, înalt, cu frunze de culoare verde-închisă, persistente, în formă de ace și avînd pe partea inferioară două dungi alburii; crește în zona muntoasă (Abies alba sau Abies pectinata); p. ext. nume generic dat arborilor din familia coniferelor. V. pin, molid, ienupăr. Mari bogătani, Fiare flămînde-nsetate De aur, de arginți, de bucate, De păduri de brad. BENIUC, V. 153. La noi sînt codri verzi de brad Și cîmpuri de mătasă. GOGA, P. 12. Din vîrful Carpaților, Din desimea brazilor, Răpezit-am ochii mei. ALECSANDRI, P. II 9. ◊ (Metaforic) Ea încă avea la ce se uita la el; căci era un brad de romînaș. ISPIRESCU, L. 125. ◊ Apă de brad = amestec lichid de apă și ulei extras din frunze de pin, folosit pentru primenirea aerului în camere, săli de spectacole etc. ◊ Compuse: bradul-ciumei = un fel de jneapăn cu fructe mici; brad-negru sau brad-roșu = molid. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. Cu perdelele lăsate Șed la masa mea de brad. EMINESCU, O. I 105. 2. Vîrf sau crengi de brad cu care se împodobește carul sau porțile mirilor în timpul nunții. 3. (Articulat; în forma hora bradului) Numele unei hore care se joacă în ajunul cununiei la casa miresei.

arată toate definițiile

Intrare: Negri
Negri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: negri
  • silabație: ne-gri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • negri
  • negrire
  • negrit
  • negritu‑
  • negrind
  • negrindu‑
singular plural
  • negrește
  • negriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • negresc
(să)
  • negresc
  • negream
  • negrii
  • negrisem
a II-a (tu)
  • negrești
(să)
  • negrești
  • negreai
  • negriși
  • negriseși
a III-a (el, ea)
  • negrește
(să)
  • negrească
  • negrea
  • negri
  • negrise
plural I (noi)
  • negrim
(să)
  • negrim
  • negream
  • negrirăm
  • negriserăm
  • negrisem
a II-a (voi)
  • negriți
(să)
  • negriți
  • negreați
  • negrirăți
  • negriserăți
  • negriseți
a III-a (ei, ele)
  • negresc
(să)
  • negrească
  • negreau
  • negri
  • negriseră
Intrare: albă-neagră
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albă-neagră
  • alba-neagra
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: apă-neagră
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apă-neagră
  • apa-neagră
plural
genitiv-dativ singular
  • ape-negre
  • apei-negre
plural
vocativ singular
plural
Intrare: brad-negru
brad-negru substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brad-negru
  • bradul-negru
plural
  • brazi-negri
  • brazii-negri
genitiv-dativ singular
  • brad-negru
  • bradului-negru
plural
  • brazi-negri
  • brazilor-negri
vocativ singular
plural
Intrare: bubă-neagră
bubă-neagră substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bubă-neagră
  • buba-neagră
plural
  • bube-negre
  • bubele-negre
genitiv-dativ singular
  • bube-negre
  • bubei-negre
plural
  • bube-negre
  • bubelor-negre
vocativ singular
plural
Intrare: capră-neagră
capră-neagră substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capră-neagră
  • capra-neagră
plural
  • capre-negre
  • caprele-negre
genitiv-dativ singular
  • capre-negre
  • caprei-negre
plural
  • capre-negre
  • caprelor-negre
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-negru
gândac-negru substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gândac-negru
  • gândacul-negru
plural
  • gândaci-negri
  • gândacii-negri
genitiv-dativ singular
  • gândac-negru
  • gândacului-negru
plural
  • gândaci-negri
  • gândacilor-negri
vocativ singular
plural
Intrare: grâu-negru
grâu-negru substantiv compus
compus
  • grâu-negru
Intrare: înegri
înegri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: înnegri
  • silabație: în-ne-gri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înnegri
  • ‑nnegri
  • înnegrire
  • ‑nnegrire
  • înnegrit
  • ‑nnegrit
  • înnegritu‑
  • ‑nnegritu‑
  • înnegrind
  • ‑nnegrind
  • înnegrindu‑
  • ‑nnegrindu‑
singular plural
  • înnegrește
  • ‑nnegrește
  • înnegriți
  • ‑nnegriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înnegresc
  • ‑nnegresc
(să)
  • înnegresc
  • ‑nnegresc
  • înnegream
  • ‑nnegream
  • înnegrii
  • ‑nnegrii
  • înnegrisem
  • ‑nnegrisem
a II-a (tu)
  • înnegrești
  • ‑nnegrești
(să)
  • înnegrești
  • ‑nnegrești
  • înnegreai
  • ‑nnegreai
  • înnegriși
  • ‑nnegriși
  • înnegriseși
  • ‑nnegriseși
a III-a (el, ea)
  • înnegrește
  • ‑nnegrește
(să)
  • înnegrească
  • ‑nnegrească
  • înnegrea
  • ‑nnegrea
  • înnegri
  • ‑nnegri
  • înnegrise
  • ‑nnegrise
plural I (noi)
  • înnegrim
  • ‑nnegrim
(să)
  • înnegrim
  • ‑nnegrim
  • înnegream
  • ‑nnegream
  • înnegrirăm
  • ‑nnegrirăm
  • înnegriserăm
  • ‑nnegriserăm
  • înnegrisem
  • ‑nnegrisem
a II-a (voi)
  • înnegriți
  • ‑nnegriți
(să)
  • înnegriți
  • ‑nnegriți
  • înnegreați
  • ‑nnegreați
  • înnegrirăți
  • ‑nnegrirăți
  • înnegriserăți
  • ‑nnegriserăți
  • înnegriseți
  • ‑nnegriseți
a III-a (ei, ele)
  • înnegresc
  • ‑nnegresc
(să)
  • înnegrească
  • ‑nnegrească
  • înnegreau
  • ‑nnegreau
  • înnegri
  • ‑nnegri
  • înnegriseră
  • ‑nnegriseră
  • silabație: ne-gri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • negri
  • negrire
  • negrit
  • negritu‑
  • negrind
  • negrindu‑
singular plural
  • negrește
  • negriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • negresc
(să)
  • negresc
  • negream
  • negrii
  • negrisem
a II-a (tu)
  • negrești
(să)
  • negrești
  • negreai
  • negriși
  • negriseși
a III-a (el, ea)
  • negrește
(să)
  • negrească
  • negrea
  • negri
  • negrise
plural I (noi)
  • negrim
(să)
  • negrim
  • negream
  • negrirăm
  • negriserăm
  • negrisem
a II-a (voi)
  • negriți
(să)
  • negriți
  • negreați
  • negrirăți
  • negriserăți
  • negriseți
a III-a (ei, ele)
  • negresc
(să)
  • negrească
  • negreau
  • negri
  • negriseră
Intrare: lăstun-negru
lăstun-negru substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăstun-negru
  • lăstunul-negru
plural
  • lăstuni-negri
  • lăstunii-negri
genitiv-dativ singular
  • lăstun-negru
  • lăstunului-negru
plural
  • lăstuni-negri
  • lăstunilor-negri
vocativ singular
plural
Intrare: mațe-negre
  • silabație: -ne--gre info
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mațe-negre
  • mațe-negre
plural
  • mațe-negre
  • mațe-negre
genitiv-dativ singular
  • mațe-negre
  • mațe-negre
plural
  • mațe-negre
  • mațe-negre
vocativ singular
plural
Intrare: neagră-moale
  • silabație: nea-gră- info
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neagră-moale
  • neagra-moale
plural
genitiv-dativ singular
  • negre-moi
  • negrei-moi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: negru (adj.)
negru1 (adj.) adjectiv
  • silabație: ne-gru info
adjectiv (A98)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • negru
  • negrul
  • negru‑
  • neagră
  • neagra
plural
  • negri
  • negrii
  • negre
  • negrele
genitiv-dativ singular
  • negru
  • negrului
  • negre
  • negrei
plural
  • negri
  • negrilor
  • negre
  • negrelor
vocativ singular
plural
Intrare: negru (s.m.)
negru2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: ne-gru info
substantiv masculin (M62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • negru
  • negrul
  • negru‑
plural
  • negri
  • negrii
genitiv-dativ singular
  • negru
  • negrului
plural
  • negri
  • negrilor
vocativ singular
plural
Intrare: negru-de-fum
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • negru-de-fum
  • negrul-de-fum
plural
genitiv-dativ singular
  • negru-de-fum
  • negrului-de-fum
plural
vocativ singular
plural
Intrare: negru-moale
  • silabație: ne-gru- info
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • negru-moale
  • negrul-moale
plural
genitiv-dativ singular
  • negru-moale
  • negrului-moale
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Săptămâna Negrilor
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Săptămâna Negrilor
plural
  • Săptămânile Negrilor
genitiv-dativ singular
  • Săptămânii Negrilor
plural
  • Săptămânilor Negrilor
vocativ singular
plural
Intrare: știr-negru
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • știr-negru
  • știrul-negru
plural
genitiv-dativ singular
  • știr-negru
  • știrului-negru
plural
vocativ singular
plural
Intrare: țap-negru
țap-negru substantiv masculin
  • silabație: țap-ne-gru info
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țap-negru
  • țapul-negru
plural
  • țapi-negri
  • țapii-negri
genitiv-dativ singular
  • țap-negru
  • țapului-negru
plural
  • țapi-negri
  • țapilor-negri
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

brad-negru

etimologie:

bubă-neagră

etimologie:

capră-neagră

  • 1. Capră sălbatică, cu blana brună-neagră, cu coarne scurte și curbate la vârf și cu două dungi albe pe partea anterioară a capului, care trăiește în regiunile alpine (Rupicapra rupicapra).
    surse: DEX '09
  • diferențiere Animal rumegător din genul antilopei, care trăiește prin regiunile alpine (Antilops rupicapra).
    exemple
    • Pe stînci albicioase ce se pierd în văzduh, s-arată sfiață capra-neagră, cu cornițele-i crescute în formă de cîrlig. ODOBESCU, S. III 164.
      surse: DLRLC

etimologie:

gândac-negru

etimologie:

înnegri înnegrire înnegrit negri

  • 1. tranzitiv A vopsi, a da cu negru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: negri antonime: albi (verb) înălbi
    • 1.1. prin extensiune A face să devină de culoare închisă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întuneca attach_file 3 exemple
      exemple
      • Amurgul înnegrise zarea, S-auzea-n departe tremurat cîntarea Buciumului jalnic. COȘBUC, P. I 249.
        surse: DLRLC
      • Se necăji și șterse versul tot, îl înnegri bine, ca să nu se mai poată citi. VLAHUȚĂ, O. A. III 78.
        surse: DLRLC
      • figurat Stoluri de ciori înnegresc ramurile copacilor. VLAHUȚĂ, O. A. II 34.
        surse: DLRLC
    • 1.2. figurat A acoperi hârtia cu slove.
      surse: DLRLC sinonime: scrie attach_file un exemplu
      exemple
      • Cu gîndiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini, Și-ale cărții, și-ale vieții Chiar în zorii tinereții. EMINESCU, O. IV 292.
        surse: DLRLC
    • 1.3. intranzitiv reflexiv A deveni negru.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Abia noaptea înnegrește, și vroi zori să se ivească. CONACHI, P. 103.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. prin extensiune A căpăta o culoare închisă, a se întuneca.
        surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: întuneca
      • 1.3.2. figurat (Despre plante) A se veșteji.
        exemple
        • Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ngălbinit. ALECSANDRI, P. P. 284.
          surse: DLRLC
    • 1.4. reflexiv (Despre oameni) A se bronza.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bronza
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ai înnegrit-o [cămașa] de nu știu zău, cum am s-o scot din boală. REBREANU, I. 45.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A apărea, a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Pe-o culme ușoară, înnegrea un pîlc de mărăcini. SADOVEANU, O. A. III 54.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv figurat A prezenta în culori sumbre, defăimătoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ponegri attach_file 2 exemple
    exemple
    • Dușmanii mei se înmulțesc... Aleargă toți și mă-nnegresc. MACEDONSKI, O. I 37.
      surse: DLRLC
    • Cu gardu m-au îngrădit, Cu vorba m-au înnegrit. TEODORESCU, P. P. 317.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + negru
    surse: DEX '09 DEX '98

lăstun-negru

etimologie:

mațe-negre

etimologie:

negri

etimologie:

  • negru
    surse: DEX '09 DEX '98

negru (adj.)

  • 1. (Despre obiecte, ființe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai închisă nuanță.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: alb (adj.) diminutive: negrișor attach_file 3 exemple
    exemple
    • Foile de hîrtie au mers sub mușamaua neagră să țină tovărășie altei scrisori. C. PETRESCU, Î. II 32.
      surse: DLRLC
    • Un flăcău cu negre plete și frumos cum nimeni nu-i. COȘBUC, P. I 180.
      surse: DLRLC
    • Mîndra-mi rupse inima, Ea mi-o rupse, ea mi-o leagă, C-un fir de mătasă neagră. HODOȘ, P. P. 86.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Ochi negri = ochi al căror iris are o culoare brun-închisă.
      exemple
      • Ochii vizitiului, negri, catifelați... erau grei. DUMITRIU, N. 33.
        surse: DLRLC
      • Are barbă albă și ochi negri. SADOVEANU, O. III 221.
        surse: DLRLC
      • Tu zeu cu ochii negri... o, ce frumoși ochi ai! EMINESCU, O. I 95.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Pâine neagră = pâine mai închisă la culoare, făcută din făină integrală.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ei mîncau acasă, la mătușa lui care l-a crescut, numai pîine neagră. C. PETRESCU, C. V. 120.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Vin negru = vin de culoare roșu-închis.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. Rasă neagră = rasa negroidă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.5. Bilă neagră.
      surse: DLRLC
    • 1.6. Cutie neagră = aparatură protejată instalată în avioane, care înregistrează parametrii de zbor și convorbirile echipajului în vederea elucidării cauzelor unui eventual accident
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.7. Cutie neagră = termen folosit pentru un sistem a cărui structură internă este necunoscută.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.8. Principiul cutiei negre = renunțare la cunoașterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimentală, doar corelațiile între ieșiri și intrări, pentru a descrie comportamentul sistemului față de exterior.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.9. expresie Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.10. expresie Nici albă, nici neagră.
      surse: DLRLC
    • 1.11. expresie Nici albă, nici neagră.
      surse: DLRLC
    • 1.12. expresie A nu spune sau a nu zice cuiva (nici) «negri ți-s ochii» = a nu supăra cu nimic pe cineva, a nu se lega de cineva, a nu mustra, a nu face nici o imputare cuiva.
      exemple
      • [El] umblă în toate părțile fără să-i zică nimene: negri ți-s ochii! SEVASTOS, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.13. (Despre oameni) Care aparține rasei negride.
      surse: DEX '09 DEX '98
      • 1.13.1. prin extensiune Cu pielea, părul, ochii de culoare închisă.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: brunet, -ă oacheș attach_file 2 exemple
        exemple
        • Iancu, țiganul cel mare, negru și buzat, își făcea loc în cămașa lui roșie printre oșteni. SADOVEANU, O. VII 74.
          surse: DLRLC
        • Un maior de artilerie, negru, cu dinții albi ce-i sticleau, printre buzele groase. BART, S. M. 27.
          surse: DLRLC
    • exemple
      • Mi s-au strîns o mulțime de rufe negre. SBIERA, P. 307.
        surse: DLRLC
      • Vine Barbul de la plug... Cu cămeșa neagră plumb. ȘEZ. I 143.
        surse: DLRLC
  • 2. adesea figurat Lipsit de lumină, cufundat în întuneric.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: obscur întunecat attach_file 3 exemple
    exemple
    • Și neguri cresc Din negre văi, Plutind pe munți. IOSIF, PATR. 66.
      surse: DLRLC
    • Doar izvoarele suspină, Pe cînd codrul negru tace. EMINESCU, O. I 207.
      surse: DLRLC
    • Aide, mîndro, aide, dragă, Să trecem măgura neagră La sfințitul soarelui. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 62.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Vărsat negru.
      surse: DLRLC
    • 2.2. Preț negru = preț de speculă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: suprapreț
    • 2.3. Bursă neagră.
      surse: DLRLC
    • 2.4. Listă neagră = (într-un regim de oprimare politică) listă cuprinzând nume de oameni care trebuie supravegheați de poliție.
      surse: DLRLC
    • 2.5. Post negru = post foarte sever, fără nicio mâncare sau băutură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Am să țin post negru douăsprezece vineri în șir. SADOVEANU, B. 54.
        surse: DLRLC
    • 2.6. locuțiune adverbială La negru = cu preț de speculă.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.7. (Despre oameni) Pământiu la față.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: livid
      • 2.7.1. figurat Foarte supărat sau furios.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • exemple
      • Problema privea mai ales exploatarea brațelor de muncă și starea de robie neagră a plugărimii. SADOVEANU, E. 52.
        surse: DLRLC
      • Am cunoscut pe vremuri un scriitor de mare talent, care îmbătrînise în cea mai neagră sărăcie. VLAHUȚĂ, O. A. II 284.
        surse: DLRLC
      • De greul negrei vecinicii, Părinte, mă dezleagă. EMINESCU, O. I 177.
        surse: DLRLC
      • Să nu cazi la vreun loc rău, La loc rău și mult departe, În neagra străinătate. ALECSANDRI, P. P. 144.
        surse: DLRLC
      • 2.8.1. expresie A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagră = a fi foarte trist.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Ca să vadă și să creadă, Cum mi-i inima de neagră. HODOȘ, P. P. 81.
          surse: DLRLC
      • 2.8.2. expresie A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva supărări, a-i amărî viața.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 2.8.3. expresie A strânge bani albi pentru zile negre = a face economii în timp de belșug, pentru a avea la nevoie.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Poți face să scapere cremenea celei mai negre taine. SADOVEANU, D. P. 28.
        surse: DLRLC
  • 3. figurat Rău (la inimă).
    exemple
    • Săraci ochișorii mei, Multă lume văz cu ei, Dar nu văz oameni d-ai mei, Ci tot negri străinei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 200.
      surse: DLRLC

etimologie:

negru-de-fum

  • 1. Pulbere compusă din particule de carbon fin divizate, obținută prin arderea cu cantități insuficiente de aer a unor hidrocarburi și folosită în special în industria de prelucrare a cauciucului, la prepararea cernelurilor tipografice și a unor vopsele negre.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: chinoroz

etimologie:

negru-moale / neagră-moale neagră-moale

  • 1. Soi de viță-de-vie autohton, cu ciorchinii cilindrici bătuți, cu bobul negru-violet, sferic și brumat, cu pielița subțire.
    surse: DEX '09

etimologie:

negru (s.m.)

  • 1. Bărbat care aparține rasei negre.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Unii mulatri și negri au reușit să se elibereze în decursul secolului al XVIII-lea. RALEA, O. 29.
      surse: DLRLC
    • Dansurile ei exotice, necunoscute, erau vechi jocuri de negri, pe care ea le învățase din copilărie în țara în care se născuse. BART, E. 364.
      surse: DLRLC
    • 1.1. familiar Persoană folosită (și plătită) de cineva pentru a executa în numele acestuia, parțial sau total, și într-un anonimat deplin, anumite lucrări (care cer o calificare superioară).
      surse: DEX '09 Argou

etimologie:

știr-negru

etimologie:

țap-negru

  • 1. Masculul caprei-negre.
    surse: DLRLC

etimologie: