3 intrări

50 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÍNDĂ, tinde, s. f. Încăpere mică situată la intrarea caselor țărănești. ◊ Expr. A face o treabă până în tindă = a începe un lucru fără a-l termina. ♦ (Înv.) Coridor, galerie. ♦ Pronaos. ♦ Prispă, pridvor, cerdac. [Pl. și: tinzi] – Lat. *tenda (< tendere).

TÍNDĂ, tinde, s. f. Încăpere mică situată la intrarea caselor țărănești. ◊ Expr. A face o treabă până în tindă = a începe un lucru fără a-l termina. ♦ (Înv.) Coridor, galerie. ♦ Pronaos. ♦ Prispă, pridvor, cerdac. [Pl. și: tinzi] – Lat. *tenda (< tendere).

TÍNDĂ, tinde și tinzi, s. f. 1. Încăpere de intrare la casele țărănești; (învechit) încăpere la intrarea caselor sau a edificiilor publice. Sala de jos, căreia unii îi zic hol după moda franțuzească (căci nu le vine să-i spună tindă). CAMIL PETRESCU, O. II 401. Tu n-ai la ușa ta zăvor, Nici lacăt n-ai la tindă. GOGA, C. P. 112. Îmi propune să merg cu dînsa, dar cu condiție ca să-mi lege ochii în tinda teatrului. ALECSANDRI, T. 314. Ca să scurteze din cale De cu seară a plecat Și în tindă s-a culcat. PANN, P. V. I 82. ♦ (Învechit) Coridor, galerie. Mihnea... urcase îngusta și direapta scară de piatră și, prin tinde întunecoase, mergea la odaia tatălui său. ODOBESCU, S. I 65. 2. Încăpere la intrarea bisericilor, despărțită de naos printr-un perete ; pronaos. Și pe dînsul l-a zidit în altar, la răsărit, Pe ea-n tindă l-asfințit. ALECSANDRI, P. P. 21. 3. Prispă, pridvor, cerdac. Se uită împrejur la tinda casei ținută pe arcuri de piatră. DUMITRIU, N. 160. Șoimaru dădu în capătul tindei de baba lui moș Chirilă. SADOVEANU, O. VII 54. Troienii se ridicau namilă pînă în tinda creștinului. DELAVRANCEA, H. T. 249.

TÍNDĂ ~e f. 1) Prima încăpere prin care se intră în casele țărănești. ◊ A face (ceva) până în ~ a face un lucru parțial; a nu duce (ceva) la bun sfârșit. 2) Încăpere de la intrarea în biserică. [G.-D. tindei; Pl. și tinzi] /<lat. tenda

tindă f. sala unei case țărănești. [Lat. *TENDA, (Tras din TENDERE)].

tíndă f., pl. zĭ, ca grinzĭ, oglinzĭ, și de, ca colinde, ghinde (lat. *tĕnda, d. téndere, a întinde, de unde și it. pv. pg. tenda, sp. tienda, cort. V. tendă). Anticameră (la casele țărăneștĭ): ușa tinziĭ e închisă (Rebr. 2, 23 și 97), prelungirea tinziĭ (Șez. 36, 34). V. antret.

întinde [At: COD. VOR. 73/5 / Pzi: întind / E: ml intendo, -ere] 1-2 vti A desfășura, trăgând de unul sau de ambele capete, un lucru care era strâns, încolăcit, înfășurat Cf struni. 3 vt A ~ coarda A împinge lucrurile la extrem. 4 vt (Îe) A ~ (cuiva) o cursă (sau lațul, un laț) A pregăti o cursă, un laț pentru a prinde un animal. 5 vt (Fig; îae) A pregăti cuiva o înșelătorie. 6 vt (Îe) A ~ undița A lăsa undița la apă. 7 vt (Fig; îae) A momi. 8 vt (Fig; îae) A înșela. 9 vr A se încorda. 10 vi (Îe) A ~ la jug A munci din greu. 11-12 vr (D. obiecte de îmbrăcăminte) A se lungi sau lărgi, deformându-se. 13 vr (D. unele lichide) A curge ca o dâră vâscoasă din cauza alterării. 14 vt A lungi un lucru elastic, trăgând de ambele capete. 15 vt A îndrepta mâna, brațul într-o direcție oarecare. 16 vt (Îe) A ~ mâna (sau o mână) A indica ceva orientând brațul în acea direcție. 17 vt (Fig; îae) A cerși. 18 vt (Îe) A ~ (cuiva) mâna (sau mâinile) A-i strânge cuiva mâna în semn de recunoștință. 19 vt (Fig; îae) A veni în ajutorul cuiva. 20 vt (Îe) A ~ cuiva mână de ajutor (sau mână bună) A ajuta pe cineva. 21 vt (D. cal; îe) A ~ (înainte) A-și îndrepta urechile înainte. 22 vt A oferi ceva cuiva. 23 vt (înv; fig; udp „către”) A îndrepta. 24 vt (C. i. o armă) A ochi. 25 vi A porni la drum. 26 vi (D. păsări) A zbura. 27 vt (Îe) A ~ pasul A merge cu pași mari și grăbiți. 28 vi (Îe) A o ~ (la drum) A pleca repede la drum. 29 vi (Fig; îae) A o șterge. 30 vi (Îe) A o ~ (la fugă) A o lua la fugă. 31 vr A se destinde alungindu-și încheieturile membrelor pentru a se relaxa Cf a se dezmorți. 32 vr A se înălța în vârful picioarelor ridicând brațele pentru a atinge un lucru așezat mai sus decât nivelul corpului. 33 vr (Înv; fig; udp „către”, „spre”) A râvni la ceva. 34 vr (Îe) A se ~ după ceva A fi lipsit de ceva. 35 vr (Îae) A avea mare nevoie de ceva fără a avea însă mijloacele necesare pentru a-l obține. 36 vr (Fig) A se încumeta. 37 vr (Fig) A se obrăznici. 38 vr (Îe) A se ~ la cașcaval A avea prea multe pretenții. 39 vr (Fig; îae) A deveni obraznic, necuviincios. 40 vr (Îe) A se ~ mai mult decât îi e plapuma A se lansa în acțiuni sau cheltuieli care îi depășesc posibilitățile. 41 vr (Îe) A se ~ cu cineva A avea relații sexuale cu cineva. 42 vt A culca pe cineva la pământ Si: a doborî. 43 vt (Înv; c. i. o ființă) A trage de corpul cuiva, chinuindu-l cu aparatele de tortură. 44 vt (Înv; îe) A ~ pedeapsa asupra cuiva A pedepsi pe cineva. 45 vt (Fig) A trage din toate părțile de cineva Si: a hărțui. 46 vt (Îe) A ~ (pe cineva) de mânecă A se ține scai de cineva. 47 vt (Îae) A ruga insistent pe cineva. 48 vr (D. un loc, o clădire) A se prelungi într-o direcție. 49 vr (Fig) A se prelungi în timp Si: a dăinui, a dura. 50 vr A rămâne neschimbat Si: a dăinui. 51-52 vtr A (se) extinde. 53-54 vtr A (se) prelungi în spațiu. 55 vr A insista. 56 vr A face digresiuni. 57 vr (Îe) A se ~ cu vorba sau la vorbă (la sfat, la cuvinte) sau a ~ vorba A prelungi discuția, vorbind mai mult decât trebuie. 58 vr (Îae) A se întinde la taifas. 59 vt A desfășura pe toată lungimea suprafața unui obiect strâns, împăturit. 60 vt (Îe) A ~ rufele Apune rufele la uscat pe o frânghie. 61 vt (Îe) A ~ cortul A instala un cort. 62 vt (C. i. un aluat, o pastă etc.) A da formă de foaie, prin subțiere. 63 vt A pregăti războiul de țesut. 64 vt (Îe) A ~ cărțile A desfășura cărțile de joc pe masă pentru a ghici. 65 vt A expune marfa pentru vânzare Cf etala. 66 vt A împrăștia lucruri să se usuce. 67 vt (Îe) A ~ masa sau masă (mare) A pune masa. 68 vt (Îae) A da o masă pentru mulți oaspeți. 69 vt (Reg; îe) A ~ praznic A da mâncare de pomană pentru morți. 70 vt A pune un strat de grăsime, alifie, marmeladă etc. pe suprafața a ceva 71 vr (Îe) A se ~ ca o pomană țigănească A se extinde pe un spațiu mai mare decât ar fi necesar. 72 vr (Îae) A dura prea mult timp. 73 vt (Îe) A ~ hora A forma o horă. 74 vr (D. suprafețe, teritorii) A ajunge până la... Si: a se delimita. 75 vt (D. plante) A se răspândi. 76 vt (Fig) A spori o putere, o stăpânire etc. 77 vr (D. idei, zvonuri) A se răspândi. 78 vr (D. epidemii) A se extinde. 79 vr (D. boli de piele) A acoperi o suprafață tot mai mare a corpului. 80 vr (Înv; d. oameni) A depăși o anumită limită. 81-82 vr (Jur; înv) A avea (autoritate sau) competență asupra... 83 vr (D. mișcări sociale) A lua proporții Si: a se dezvolta. 84 vi (Înv; îe) A ~ cu privirea A putea vedea până la o anumită distanță. 85 vr (D. râs, căscat) A trece de la unul la altul Si: a se molipsi. 86 vr A insista, a stârnii asupra...

ÎNTÍNDE, întínd, vb. III. I. 1. Tranz. și intranz. A îndrepta, a desfășura, trăgând de unul sau de ambele capete un lucru care este strâns, încolăcit, înfășurat. ◊ Expr. A întinde (cuiva) o cursă (sau lațul, un laț) = a întinde o cursă, un laț pentru a prinde un animal; fig. a pregăti cuiva o capcană. A întinde la jug = a munci din greu. ♦ Refl. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A se lărgi sau a se lungi, deformându-se. ♦ Refl. (Despre unele lichide) A curge ca o dâră vâscoasă, din cauza alterării. 2. Tranz. A lungi, trăgând de capete, un lucru elastic. 3. Tranz. A lungi mâna, brațul etc. (într-o direcție oarecare). ◊ Expr. A întinde mâna (sau o mână) = a face un gest cu brațul pentru: a) a indica ceva; b) a cere de pomană. A întinde (cuiva) mâna (sau mâinile) = a) a îndrepta brațul către o persoană pentru a-i strânge mâna în semn de salut; b) fig. a veni în ajutorul cuiva. A întinde pasul = a merge cu pași mari și grăbiți. A o întinde (la drum) = a pleca repede, în grabă (la drum); a o șterge. 4. Refl. A-și destinde corpul, membrele (din cauza oboselii, a plictiselii etc.). ♦ A se înălța în vârful picioarelor ridicând brațele pentru a atinge un lucru așezat mai sus decât nivelul corpului. ◊ Expr. A se întinde după ceva = a fi lipsit de ceva; a avea mare nevoie de ceva și a nu avea mijloacele necesare pentru a-l obține. ♦ Fig. A se încumeta, a îndrăzni; a se obrăznici. 5. Refl. A se culca, a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi. ◊ Expr. A se întinde mai mult decât îi e plapuma = a se lansa în acțiuni, în cheltuieli care îi depășesc posibilitățile. (Refl. recipr.) A se întinde cu cineva = a avea relații sexuale, a se culca cu cineva. (Tranz.) A întinde pe cineva la pământ = a doborî pe cineva la pământ. 6. Tranz. A înmâna, a da. 7. Tranz. A îndrepta, a ținti (o armă) spre... 8. Tranz. Fig. A trage în toate părțile de cineva, a hărțui. II. 1. Tranz. A desface, a desfășura pe toată suprafața, lungimea etc. un obiect strâns, împăturit. ◊ Expr. A întinde masa (sau masă) = a așterne masa pentru mâncare; a da o masă (cu oaspeți mulți). ♦ A etala (o marfă). ♦ A așeza o pastă, un aluat etc. pe o suprafață mai mare, subțiind-o, nivelând-o. 2. Refl. A ocupa un spațiu (întins); a se extinde. ◊ Expr. A se întinde ca o pomană țigănească = a se desfășura, a se extinde pe un spațiu mai mare decât ar fi necesar; a dura prea mult în timp. ♦ (Despre grupuri de oameni) A se desfășura (într-o direcție), a se extinde. ◊ Expr. (Tranz.) A întinde hora = a forma o horă. ♦ (Despre suprafețe, teritorii etc.) A ajunge până la..., a se delimita. ♦ (Despre plante) A se răspândi; a se înmulți. 3. Tranz. Fig. A mări, a spori o putere, o stăpânire. ♦ Refl. (Despre idei, zvonuri; despre boli, epidemii) A se răspândi, a se extinde. ◊ Expr. (Tranz.) A întinde vorba = a divulga un lucru care ți-a fost încredințat ca un secret. ♦ Refl. (Despre acțiuni, mișcări sociale) A se dezvolta, a lua proporții. 4. Refl. A se prelungi în timp; a dura, a dăinui. ◊ Expr. A se întinde la vorbă sau (tranz.) a o întinde la vorbă = a se porni la vorbă, a se pune la taifas; a lungi vorba. ♦ A insista, a stărui asupra... [Perf. s. întinsei, part. întins] – Lat. intendere.

TÍNDE, tind, vb. III. Intranz. 1. A-și îndrepta năzuințele sau activitatea spre atingerea unui obiectiv, spre câștigarea unui lucru dorit; a aspira, a năzui. 2. (Despre obiecte) A avea tendință să..., a evolua într-o anumită direcție și de o anumită manieră. – Din fr. tendre, lat. tendere (după întinde).

ÎNTÍNDE, întínd, vb. III. I. 1. Tranz. și intranz. A îndrepta, a desfășura, trăgând de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi strâns, încolăcit, înfășurat. ◊ Expr. A întinde (cuiva) o cursă (sau lațul, un laț) = a întinde o cursă, un laț pentru a prinde un animal; fig. a pregăti cuiva o capcană. A întinde la jug = a munci din greu. ♦ Refl. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A se lărgi sau a se lungi, deformându-se. ♦ Refl. (Despre unele lichide) A curge ca o dâră vâscoasă, din cauza alterării. 2. Tranz. A lungi, trăgând de capete, un lucru elastic. 3. Tranz. A lungi mâna, brațul etc. (într-o direcție oarecare). ◊ Expr. A întinde mâna (sau o mână) = a face un gest cu brațul pentru: a) a indica ceva; b) a cere de pomană. A întinde (cuiva) mâna (sau mâinile) = a) a îndrepta brațul către o persoană pentru a-i strânge mâna în semn de salut; b) fig. a veni în ajutorul cuiva. A întinde pasul = a merge cu pași mari și grăbiți. A o întinde (la drum) = a pleca repede, în grabă (la drum); a o șterge. 4. Refl. A-și destinde corpul, membrele (din cauza oboselii, a plictiselii etc.). ♦ A se înălța în vârful picioarelor ridicând brațele pentru a atinge un lucru așezat mai sus decât nivelul corpului. ◊ Expr. A se întinde după ceva = a fi lipsit de ceva; a avea mare nevoie de ceva și a nu avea mijloacele necesare pentru a-l obține. ♦ Fig. A se încumeta, a îndrăzni; a se obrăznici. 5. Refl. A se culca, a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi. ◊ Expr. A se întinde mai mult decât îi e plapuma = a se lansa în acțiuni, în cheltuieli care îi depășesc posibilitățile. (Refl. recipr.) A se întinde cu cineva = a avea relații sexuale, a se culca cu cineva. (Tranz.) A întinde pe cineva la pământ = a doborî pe cineva la pământ. 6. Tranz. A înmâna, a da. 7. Tranz. A îndrepta, a ținti (o armă) spre... 8. Tranz. Fig. A trage în toate părțile de cineva, a hărțui. II. 1. Tranz. A desface, a desfășura pe toată suprafața, lungimea etc. un obiect strâns, împăturit. ◊ Expr. A întinde masa (sau masă) = a așterne masa pentru mâncare; a da o masă (cu oaspeți mulți). ♦ A etala (o marfă). ♦ A așeza o pastă, un aluat etc. pe o suprafață mai mare, subțiind-o, nivelând-o. 2. Refl. A ocupa un spațiu (întins); a se extinde. ◊ Expr. A se întinde ca o pomană țigănească = a se desfășura, a se extinde pe un spațiu mai mare decât ar fi necesar; a dura prea mult în timp. ♦ (Despre grupuri de oameni) A se desfășura (într-o direcție), a se extinde. ◊ Expr. (Tranz.) A întinde hora = a forma o horă. ♦ (Despre suprafețe, teritorii etc.) A ajunge până la..., a se delimita. ♦ (Despre plante) A se răspândi; a se înmulți. 3. Tranz. Fig. A mări, a spori o putere, o stăpânire. ♦ Refl. (Despre idei, zvonuri; despre boli, epidemii) A se răspândi, a se extinde. ◊ Expr. (Tranz.) A întinde vorba = a divulga un lucru care ți-a fost încredințat ca un secret. ♦ Refl. (Despre acțiuni, mișcări sociale) A se dezvolta, a lua proporții. 4. Refl. A se prelungi în timp; a dura, a dăinui. ◊ Expr. A se întinde la vorbă sau (tranz.) a o întinde la vorbă = a se porni la vorbă, a se pune la taifas; a lungi vorba. ♦ A insista, a stărui asupra... [Perf. s. întinsei, part. întins] – Lat. intendere.

TÍNDE, tind, vb. III. Intranz. 1. A-și îndrepta năzuințele sau activitatea spre atingerea unui obiectiv, spre câștigarea unui lucru dorit; a aspira, a năzui. 2. (Despre obiecte) A avea tendința să..., a evolua într-o anumită direcție și de o anumită manieră. – Din fr. tendre, lat. tendere (după întinde).

ÎNTÍNDE, întínd, vb. III. I. (Predomină ideea unei mișcări liniare în spațiu, pornind de la un punct spre altul) 1. Tranz. A trage de unul sau de amîndouă capetele sau de toate părțile unui corp (mărindu-l) A întinde un elastic.Merge binișor cu arcul gata către locul bănuit... se oprește și-ntinde arcul. CARAGIALE, P. 111. ◊ Expr. A întinde (cuiva) cursa sau o cursă, lațul, un laț) = a așeza cursa pentru a prinde un animal; fig. a se folosi de mijloace viclene față de cineva. O cursă pe care i-o întindea tată-său. ISPIRESCU, L. 18. Vînătoru-ntinde-n crîng La păsărele lațul. EMINESCU, O. I 174. ◊ Intranz. Pescarii întind veseli de căpătîiul funiilor. DELAVRANCEA, S. 64. ◊ Refl. Parcă pielea mi se întinde pe oase, de le simt contururile. CAMIL PETRESCU, U. N. 340. ◊ Refl. pas. Arcuri se întind în vînt. EMINESCU, O. I 148. ♦ Refl. A se încorda. Mușchii i se întinseseră ca coarda unui arc. NEGRUZZI, S. I 42. ♦ Refl. (Mai ales despre obiecte de îmbrăcăminte) A se lărgi sau a se lungi prin deformare permanentă, a se lăbărța. Flanela s-a întins la gît.Refl. (Despre unele lichide) A curge în formă de dîre băloase. Borșul trezit se întinde. 2. Tranz. (Cu privire la părți ale corpului) A mișca lungind într-o direcție oarecare, a desfășura în toată lungimea. Cîte un bătrîn care stătea la fereastră întindea gîtul și îl urmărea cu ochii. DUMITRIU, N. 152. Puternicile brațe spre dînsa întindea. EMINESCU, O. I 95. Nu e nevoie, cînd zîmbiți, să întindeți buzele pîn’ la ceafă. ALECSANDRI, T. I 295. ◊ Fig. Întinde cu mîndrie aripele-ți ușoare, O! sufletul meu vesel, o! suflet fericit. ALECSANDRI, P. I 124. ◊ Expr. A întinde mîna (sau o mînă) = a face un gest cu brațul: a) pentru a indica ceva; b) pentru a cere de pomană. Chiar cerșetorul din colț a uitat să întindă mîna. C. PETRESCU, C. V. 290. A întinde (cuiva) mîna (sau mîinile) = a) a înainta brațul către o persoană pentru a da mîna cu ea (în semn de salut; fig. a-și manifesta dragostea sau prietenia pentru cineva. Fata zîmbi, întinse mîna: Dumneata ești domnu Macovei? SADOVEANU, M. 113. Vartolomeu Diaconu întinse mîna prietenos. C. PETRESCU, A. 280. A plecat fără să-mi întindă mîna. VLAHUȚĂ, O. A. 471. Trebuie să le întindem mînile cu dragoste. ALECSANDRI, T. I 361; b) (fig.) a veni în ajutorul cuiva, a salva pe cineva dintr-un impas. Noi vă întindem mîna – continuă brigadierul – să vă ridicăm pe un drum mai neted ce duce la fericire și la belșug. MIHALE, O. 44. 3. Refl. (Despre ființe) A-și destinde corpul (din cauza oboselii, a plictiselii etc.). [Bardac] dormea cît e ziua de mare, se întindea, căsca. SADOVEANU, O. VII 357. Se întindea și mai căsca. ȘEZ. II 35. Dar podarul se gîndea Și cu lene se-ntindea. ALECSANDRI, P. P. 159. ♦ A se înălța ridicîndu-se în vîrful picioarelor. Dragă mi-i lelița-naltă, Că-mi dă gură peste poartă; Dar lelița mititea Se-ntindea și n-ajungea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 430. ♦ Fig. A se încumeta, a cuteza, a îndrăzni, a se obrăznici. Nu te-ntinde!Expr. Nu te-întinde mai mult decît ți-e plapuma (sau, regional, oghialul) = nu pretinde mai mult decît poți avea, fii modest. Nu mai lungi vorba... Nu te-ntinde mai mult decît ți-i oghialul! ALECSANDRI, T. 464. 4. Refl. (Despre ființe) A se culca (pentru a dormi sau a se odihni). Se întinse la umbra tufanului. PREDA, Î. 153. Și cînd în pat se-ntinde drept Copila să se culce, I-atinge mînile pe piept, I-nchide geana dulce. EMINESCU, O. I 168. Ne întindem pe mușchi, sub un măslin. ALECSANDRI, O. P. 350. ♦ Tranz. A doborî la pămînt printr-o lovitură. La pămînt îl întindea, De falangă mi-l lega Și-l bătea și tot striga. ALECSANDRI, P. P. 130. 5. Tranz. A înmîna, a prezenta, a oferi, a da. Fata a întins unchieșului niște hîrtii, pe urmă... s-a întors în loc. GALAN, Z. R. 32. Răsturnă mămăliga pe măsuța joasă și rotundă, tăie jumătate și o întinse pe un fundișor lui Mitrea. SADOVEANU, B. 28. Îi întinse un bănuț de aur. DELAVRANCEA, H. T. 36. Și, întorcîndu-mi fața, eu spada ți-am întins. EMINESCU, O. I 91. 6. Tranz. (Cu privire la o armă de foc) A îndrepta spre...; a ochi. Stăi, stăi, nu-ntinde flinta, că plumbul e fierbinte. COȘBUC, P. II 96. Se întîlnește cu necuratu; cînd întinde pușca să deie, el îi zice: stăi, nu da, că-ți voi fi de folos. ȘEZ. II 40. 7. Tranz. (În expr.) A (o) întinde (la drum) = a pleca repede, a grăbi mersul, a fugi, a o șterge. De la Brăila înainte, lui Moș Gheorghe i se pare că trenul o întinde la drum, cu tot dinadinsul. SP. POPESCU, M. G. 39. Întinse unchiașul la drum. ISPIRESCU, L. 96. O întinse cu grabă spre București. BĂLCESCU, O. II 110. (Rar, cu altă construcție) Întinseră piciorul la drum. ISPIRESCU, L. 322. (Intranz., despre vite) A întinde la jug = a trage (din greu). Boii se spetesc întinzînd la jug. ALECSANDRI, T. 970. (Refl., rar, despre cai) A se întinde galopului = a o lua, a merge în galop mare. Într-un mers obișnuit, iepușoara... ar fi părut o mîrțoagă...; acum, abia se zărea prin fulgi, întinsă galopului. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 162, 6/1. 8. Tranz. (Rar, cu privire la ființe, în special la oameni) A chinui, a tortura. De te-aș prinde, Ca p-un cîine te-aș întinde Că la toți le-ai dat noroc, Pe mine mă arzi în foc. TEODORESCU, P. P. 278. ♦ Fig. A trage de cineva, a hărțui. Bietu popa... e și el întins în toate părțile. STĂNOIU, C. I. 30. II. (Predomină ideea de răspîndire sau așternere în lungime și lățime pe o suprafață) 1. Tranz. (Cu privire la obiecte strînse, îndoite, împăturite) A desface, a desfășura (în lung și în lat), a așeza în toată întinderea, pentru a forma un așternut, pentru a expune la aer etc. Muierea... întinse hainele să se usuce. RETEGANUL, P. III 4. El întinse pe pajiște niște scoarțe scumpe. ISPIRESCU, L. 109. Aceste două vase, după ordinul colonelului, întinseră pînzele în vînt. BOLINTINEANU, O. 264. [Rufele] să le anin în cuiul meu și să le întind în odaie. ALECSANDRI, T. I 322. ◊ Fig. Neguri albe, strălucite, naște luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le întinde pe cîmpie. EMINESCU, O. I 72. Azi dimineață ne-am trezit cu iarna în țară. Ea și-a întins cojoacele albe pe vîrfurile munților. ALECSANDRI, S. 308. ◊ (Cu privire la obiecte care – după ce au fost desfășurate – trebuie fixate, susținute, sprijinite) Ienicerii... Răspîndindu-se în roiuri, întind corturile mari. EMINESCU, O. I 146. (Refl. pas.) S-a întins puntea de legătură cu uscatul. BART, E. 317. Între cei patru stîlpi de la intrare se-ntindea ziua, peste șanț, un pod de piele de bivol. VLAHUȚĂ, O. A. II 160. ◊ (Cu privire la obiecte care trebuie expuse vederii) Oamenii și-au întins marfa pe mesele din piață. A întinde masa (sau masă) = a așterne masa pentru mîncare, a pune masa; a da o masă (cu oaspeți mulți). Cînd boierul întindea masă mare... chema tacîmul curții ca să desfăteze pe mosafiri. GALACTION, O. I 69. Vreo zece fete... ajutau Gherghinei să întindă niște mese în ogradă. BUJOR, S. 95. Mîndră masă-și întindea Și tot bea și veselea Și din gură-așa zicea... ALECSANDRI, P. P. 72. (Refl. pas.) Într-o mînăstire din trecut rămasă, În domneasca sală se întinde masă. BOLINTINEANU, O. 54. ♦ (Cu privire la substanțe moi sau plastice) A așeza pe o suprafață mai mare, subțiind, netezind; a răspîndi. Au întins hoștinile fierbincioare pe o pînzătură. CREANGĂ, A. 15. ◊ Expr. A întinde o foaie (de aluat) = a subția o foaie de aluat (de obicei apăsînd-o de repetate ori cu o vergea de lemn), a-i mări suprafața. 2. Refl. A ocupa un spațiu (mai) mare, (mai) întins, a acoperi o suprafață mare. Dincolo de marginile pădurii se întind ogoarele de porumb. BOGZA, C. O. 246. Satul se-ntinde la poalele celui din urmă șir de dealuri. SLAVICI, O. I 214. Ograda... se-ntindea gălbuie în lună. EMINESCU, N. 51. ◊ Fig. Freamătul de sară conteni, pacea începea a se întinde iar pe iaz. SADOVEANU, O. I 410. Umbra morții se întinde tot mai mare și mai mare. EMINESCU, O. I 148. ◊ (Urmat de determinări introduse prin «pînă la», arată limitele unui ținut, ale unei țări etc.) Dobrogea se întinde pînă la mare. ♦ (Despre grupuri de oameni) A se prelungi (într-o direcție), a acoperi o suprafață mare. Din marginea poienii Se-ntinseră-n coloane de luptă moldovenii. COȘBUC, P. II 78. Parada se întindea ca un șerpe pe șovoita uliță. NEGRUZZI, S. I 29. ◊ Expr. A întinde hora = a forma o horă. Nu-s crunt, nici hapsîn, Puternic și bun, Pe toți îi cuprind și horele-ntind. Aduc sărbătoare la mic și la mare. BANUȘ, B. 102. Hori de-mi întindea, Hori de-mi învîrtea. TEODORESCU, P. P. 647. ♦ (Despre plante, buruieni etc.) A se lăți, a se răspîndi (orizontal pe pămînt). Troscotul s-a întins peste toată curtea. 3. Tranz. Fig. (Cu privire la putere, stăpînire etc.) A mări, a lăți, a spori. Domnii și boierii neamurilor ziseră între dînșii... să împingem neamurile unele asupra altora, ca astfel să întindem domnirea și puterea noastră. RUSSO, O. 30. ◊ Refl. Puterea mea se-ntinde Preste cer, preste văzduhuri. CONACHI, P. 87. ♦ (Despre idei, zvonuri) A se răspîndi, a se extinde. Vestea... s-a întins vertiginos în uzină. SAHIA, N. 35. ♦ (Despre acțiuni, mișcări sociale) A se dezvolta, a lua proporții. Din Zarand, răscoala se întinde și cuprinde și Hunedoara. IST. R.P.R. 281. Visul său se-nfiripează și se-ntinde vulturește. EMINESCU, O. I 144. ♦ (Despre boli, epidemii) A cuprinde o suprafață din ce în ce mai mare, a se lăți. Începuse cangrena să se întindă ca o pată de păcură pe umărul lui Bernaru. MIRONESCU, S. A. 121. 4. Refl. A se prelungi în timp; a dura, a dăinui, a ține. Festivitatea a luat sfîrșit. Masa care a urmat... s-a întins pînă dimineața. STANCU, U.R.S.S. 94. Veseliile se întinseră pînă noaptea tîrziu. ISPIRESCU, L. 376. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu» sau «asupra») A insista, a stărui. Ar fi fastidios a mă întinde mai mult asupra acestui subiect. GHICA, S. 212. ◊ Expr. A se întinde la vorbă (lungă) sau cu vorba sau (tranz.) a o întinde la vorbă sau a întinde vorba (sau vorbe) = a lungi vorba, a vorbi mai mult decît trebuie, a tărăgăna sau a face să tărăgăneze o discuție. Cu răbdarea păianjenului ce-și țese pînza, în mod voit întindea vorba. V. ROM. septembrie 1952, 175. Se bucura mama că-i veneau neamurile, s-o mai întindă cu ele la vorbă. STANCU, D. 5. Își ceru iertare și plecă mînat de treburi urgente, care nu-i dădeau răgaz să se întindă la vorbă lungă. C. PETRESCU, A. 469. Le-a îngăduit să se întindă la vorbă. REBREANU, R. I 145. Ce să mai întind vorbe? RETEGANUL, P. I 55. Ne-am prea întins cu vorba și luminarea-sa nu știe cum să ne mai intre în voie. CREANGĂ, P. 258. – Forme gramaticale: perf. s. întinsei, part. întins.Prez. ind. și: (regional) întinz (DELAVRANCEA, A. 129, CARAGIALE, O. I 56). – Variantă: (învechit) tínde (BUDAI-DELEANU, Ț. 178) vb. III.

TÍNDE, tind, vb. III. Intranz. A-și îndrepta activitatea spre atingerea unui obiectiv, a avea o anumită tendință, un anumit scop, a ținti către ceva; a aspira, a năzui. Scriitorul legat de popor tinde spre viață, spre adevăr. BENIUC, P. 101. Casa de mașini avea regulele ei, care tindeau... la prinderea în capcană a clienților nevoiași. PAS, Z. I 243. Cînd arta a tins să devină o forță socială, ea nu s-a înjosit, ci tocmai dimpotrivă. IONESCU-RION, C. 44.

A SE ÎNTÍNDE mă întínd intranz. I. 1) (despre îmbrăcăminte) A se mări (în lățime sau/și în lungime) deformându-se. Puloverul s-a întins. 2) (despre mușchi) A ajunge într-o stare de tensiune. 3) (despre lichide cu consistență sporită) A curge gros. Mierea se întinde. Moarea se întinde. 4) (despre localități, păduri, lanuri) A ocupa un anumit spațiu. Satul se întinde la poalele unui deal. 5) (despre plante) A se lăți ca suprafață ocupată; a extinde. Buruienile s-au întins în jur. 6) (despre ființe) A se dezmorți, îndreptându-și corpul sau membrele. Se sculă și se întinse cu plăcere. 7) (despre ființe) A-și așterne corpul în toată lungimea, oferindu-i relaxare; a se culca, lungindu-se. Pisica s-a întins la soare. 8) (despre persoane) A se înălța, ridicându-se în vârful degetelor. S-a întins după un măr. 9) (despre idei, zvonuri, epidemii, mișcări sociale) A cuprinde spații tot mai largi; a se răspândi; a se extinde; a se propaga. 10) (despre acțiuni) A se prelungi în timp (mai mult decât este necesar); a se lungi. Petrecerea s-a întins până dimineață.~ la vorbă (sau cu vorba) a sta prea mult de vorbă. 11) A se desfășura acoperind o anumită suprafață. II. (în îmbinări, sugerând ideea de îndrăzneală, impertinență) Nu te ~!~ la slănină (sau la cașcaval) a întreprinde acțiuni obraznice, pretinzând la ceva nepermis. Cât ți-e plapuma, atât te ~ (sau nu te ~ mai mult decât ți-e plapuma sau întinde-te cât te ține plapuma) a nu acționa decât în limitele posibilităților. /<lat. entindere

A ÎNTÍNDE întínd 1. tranz. I. 1) (obiecte elastice) A trage de margini, mărind dimensiunile (lărgind sau lungind). ◊ ~ (sau a pune) o cursă (sau un laț) a) a pune o capcană; b) a ademeni prin înșelătorie. 2) (părți ale corpului) A mișca lungind (pe cât e posibil) în direcția voită. ~ gâtul. ~ brațul. ~ aripa. ~ piciorul.~ mâna a cerși. ~ cuiva mâna (sau mâinile) a) a se saluta cu cineva, strângându-i mâna (sau mâinile); b) a scoate pe cineva dintr-o situație critică; a da ajutor. 3) (obiecte) A oferi punând la dispoziție cu mâna. ~ o telegramă. ~ un măr. 4) (arme) A pune în poziție de bătaie. ~ pușca. 5) (obiecte strânse, îndoite, împăturite) A desfășura cât permit dimensiunile. ~ o funie. ~ rufele (la uscat).~ marfa a expune marfa pentru vânzare. ~ masa a pune masa pentru mâncare. 6) (substanțe moi) A așeza pe o suprafață, netezind uniform. ~ o foaie de aluat. ~ untul pe pâine. 7) A face să se întindă. II. (în îmbinări) 1) (sugerând ideea de solicitare permanentă): ~ în toate părțile a hărțui, a sâcâi. 2) (sugerând ideea de plecare): A o ~ (la drum) a) porni la drum (de obicei, pe jos); b) a fugi (pe neobservate); a o șterge. 2. intranz.: ~ la jug a lucra din greu. /<lat. entindere

A TÍNDE tind intranz. A-și orienta activitatea (spre atingerea unui scop), fiind stăpânit de o dorință puternică; a năzui; a aspira; a ținti. /<lat. tendere

întinde v. (activ) 1. a da mai multă suprafață sau volum; 2. a lungi: a întinde mâna, brațul; fig. nu întinde vorba AL.; 3. a încorda: a întinde arcul; 4. a pune de-a lungul sau de-a latul: a întinde o masă, rufe; 5. a mări, a spori: Negru-Vodă își întinse stăpânirea peste Țara Românească BĂLC.; 6. a porni direct: Sinan o întinse cu grabă spre București BĂLC. ║ (reciproc) 1. a se culca de-a lungul: cât ți-e pătura, atât te întinde; 2. fig. a covârși măsura, a-și lua prea multe libertăți: se cam întinde. [Lat INTENDERE].

tinde v. a păși la un scop, a se îndrepta către: a tinde la perfecțiune. [Lat. TENDERE].

întínd, -tíns, a -tínde v. tr. (lat. inténdere, -tentum și tensum, it. inténdere, fr. entendre, sp. pg. entender, înseamnă „a înțelege, a auzi”, ĭar p. înț. rom. aŭ verbu simplu. V. tind). Trag și lungesc orĭ lățesc, încordez: a întinde coarda arculuĭ (maĭ des: a întinde arcu), a întinde o bucată de gumă. Trag în toate părțile: nu mă întindețĭ cum întind lupiĭ prada, că vă daŭ fie-căruĭa cîte un măr. Duc înainte, prezent, ofer: cerșitoru întinde mîna, ĭa întinde-mĭ o farfurie de colo! Desfășor, desfac: întind frînghia ca să întind rufele ca să se usuce, întind masa (pun masa). Iron. Trîntesc la pămînt, lungesc: cînd te-oĭ întinde acuma! Dezvolt, lățesc: a întinde dominațiunea uneĭ țărĭ, relațiunile comerciale. A întinde cuĭva o cursă (fig.), a-l face sî cadă înșelîndu-l pin uneltirile tăle. (Cu înț. propriŭ se zice maĭ mult a pune o cursă, o capcană [șoaricilor]. A întinde vorba, a lungi vorba. V. intr. Trag din: lupiĭ întindeaŭ din pradă. A o întinde (la drum), a lua drumu spre, a o porni, a te îndrepta spre: haĭ s’o întindem spre casă, că-ĭ tîrziu! V. refl. Mă lungesc orĭ mă lățesc: guma se întinde cînd o tragĭ. Mă lățesc: cerneala se întinde cînd scriĭ pe hîrtie umedă, focu se întinde. Îs întins, ajung pînă la: Româniĭ se întind de la Tisa pînă peste Nistru, dominațiunea Angliiĭ s’a întins colosal. Mă învîrtesc pe linguriță: pelteaŭa răŭ legată se întinde pe linguriță. Mă culc, mă lungesc, mă tologesc: copiiĭ se întinsese pe malu măriĭ. Lungesc vorba, scriŭ: acest autor se întinde și asupra altor chestiunĭ. Îmĭ permit prea mult: nu te întinde maĭ mult de cît permite punga. A te întinde la cașcaval (fam.), a tinde să obțiĭ ceva. Cît țĭ-e plapoma (saŭ cerga), atîta te întinde (saŭ întinde-te), nu cheltui maĭ mult de cît poțĭ cîștiga (Prov.). – La Dos. și răstind (pin schimbare de prefix).

tind, tins, a tinde v. tr. (lat. téndere, tĕntum și tĕnsum [de unde avem a-, in- și pre-tențiune, apoĭ ex-tensiune și tensiune], întind, rudă cu vgr. teino [V. tetanos, ipotenuză]; it. téndere, sp. pg. tender, pv. fr. tendre, cat. tendrer, V. întind, tentez). Vechĭ. Întind. Azĭ. V. intr. Neol. (după fr. tendre). Năzuĭesc la, am de scop să ajung la: omu tinde la fericire.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!tíndă s. f., g.-d. art. tíndei; pl. tínde

arată toate definițiile

Intrare: tindă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tindă
  • tinda
plural
  • tinde
  • tindele
genitiv-dativ singular
  • tinde
  • tindei
plural
  • tinde
  • tindelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F45)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tindă
  • tinda
plural
  • tinzi
  • tinzile
genitiv-dativ singular
  • tinzi
  • tinzii
plural
  • tinzi
  • tinzilor
vocativ singular
plural
Intrare: întinde
verb (VT627)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întinde
  • ‑ntinde
  • întindere
  • ‑ntindere
  • întins
  • ‑ntins
  • întinsu‑
  • ‑ntinsu‑
  • întinzând
  • ‑ntinzând
  • întinzându‑
  • ‑ntinzându‑
singular plural
  • întinde
  • ‑ntinde
  • întindeți
  • ‑ntindeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întind
  • ‑ntind
  • întinz
  • ‑ntinz
(să)
  • întind
  • ‑ntind
  • întinz
  • ‑ntinz
  • întindeam
  • ‑ntindeam
  • întinsei
  • ‑ntinsei
  • întinsesem
  • ‑ntinsesem
a II-a (tu)
  • întinzi
  • ‑ntinzi
(să)
  • întinzi
  • ‑ntinzi
  • întindeai
  • ‑ntindeai
  • întinseși
  • ‑ntinseși
  • întinseseși
  • ‑ntinseseși
a III-a (el, ea)
  • întinde
  • ‑ntinde
(să)
  • întindă
  • ‑ntindă
  • întinză
  • ‑ntinză
  • întindea
  • ‑ntindea
  • întinse
  • ‑ntinse
  • întinsese
  • ‑ntinsese
plural I (noi)
  • întindem
  • ‑ntindem
(să)
  • întindem
  • ‑ntindem
  • întindeam
  • ‑ntindeam
  • întinserăm
  • ‑ntinserăm
  • întinseserăm
  • ‑ntinseserăm
  • întinsesem
  • ‑ntinsesem
a II-a (voi)
  • întindeți
  • ‑ntindeți
(să)
  • întindeți
  • ‑ntindeți
  • întindeați
  • ‑ntindeați
  • întinserăți
  • ‑ntinserăți
  • întinseserăți
  • ‑ntinseserăți
  • întinseseți
  • ‑ntinseseți
a III-a (ei, ele)
  • întind
  • ‑ntind
(să)
  • întindă
  • ‑ntindă
  • întinză
  • ‑ntinză
  • întindeau
  • ‑ntindeau
  • întinseră
  • ‑ntinseră
  • întinseseră
  • ‑ntinseseră
verb (VT627)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tinde
  • tindere
  • tins
  • tinsu‑
  • tinzând
  • tinzându‑
singular plural
  • tinde
  • tindeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tind
  • tinz
(să)
  • tind
  • tinz
  • tindeam
  • tinsei
  • tinsesem
a II-a (tu)
  • tinzi
(să)
  • tinzi
  • tindeai
  • tinseși
  • tinseseși
a III-a (el, ea)
  • tinde
(să)
  • tindă
  • tinză
  • tindea
  • tinse
  • tinsese
plural I (noi)
  • tindem
(să)
  • tindem
  • tindeam
  • tinserăm
  • tinseserăm
  • tinsesem
a II-a (voi)
  • tindeți
(să)
  • tindeți
  • tindeați
  • tinserăți
  • tinseserăți
  • tinseseți
a III-a (ei, ele)
  • tind
(să)
  • tindă
  • tinză
  • tindeau
  • tinseră
  • tinseseră
Intrare: tinde
verb (VT627)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tinde
  • tindere
  • tins
  • tinsu‑
  • tinzând
  • tinzându‑
singular plural
  • tinde
  • tindeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tind
  • tinz
(să)
  • tind
  • tinz
  • tindeam
  • tinsei
  • tinsesem
a II-a (tu)
  • tinzi
(să)
  • tinzi
  • tindeai
  • tinseși
  • tinseseși
a III-a (el, ea)
  • tinde
(să)
  • tindă
  • tinză
  • tindea
  • tinse
  • tinsese
plural I (noi)
  • tindem
(să)
  • tindem
  • tindeam
  • tinserăm
  • tinseserăm
  • tinsesem
a II-a (voi)
  • tindeți
(să)
  • tindeți
  • tindeați
  • tinserăți
  • tinseserăți
  • tinseseți
a III-a (ei, ele)
  • tind
(să)
  • tindă
  • tinză
  • tindeau
  • tinseră
  • tinseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

întinde tinde

  • 1. tranzitiv intranzitiv A îndrepta, a desfășura, trăgând de unul sau de ambele capete un lucru care este strâns, încolăcit, înfășurat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: desfășura îndrepta 4 exemple
    exemple
    • A întinde un elastic.
      surse: DLRLC
    • Merge binișor cu arcul gata către locul bănuit... se oprește și-ntinde arcul. CARAGIALE, P. 111.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Parcă pielea mi se întinde pe oase, de le simt contururile. CAMIL PETRESCU, U. N. 340.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Arcuri se întind în vînt. EMINESCU, O. I 148.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A întinde (cuiva) o cursă (sau lațul, un laț) = a întinde o cursă, un laț pentru a prinde un animal.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Vînătoru-ntinde-n crîng La păsărele lațul. EMINESCU, O. I 174.
        surse: DLRLC
      • Pescarii întind veseli de căpătîiul funiilor. DELAVRANCEA, S. 64.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. figurat A pregăti cuiva o capcană.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • O cursă pe care i-o întindea tată-său. ISPIRESCU, L. 18.
          surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A întinde la jug = a munci din greu.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Boii se spetesc întinzînd la jug. ALECSANDRI, T. 970.
        surse: DLRLC
    • 1.3. reflexiv A se încorda.
      surse: DLRLC sinonime: încorda un exemplu
      exemple
      • Mușchii i se întinseseră ca coarda unui arc. NEGRUZZI, S. I 42.
        surse: DLRLC
    • 1.4. reflexiv (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A se lărgi sau a se lungi, deformându-se.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lăbărța un exemplu
      exemple
      • Flanela s-a întins la gât.
        surse: DLRLC
    • 1.5. reflexiv (Despre unele lichide) A curge ca o dâră vâscoasă, din cauza alterării.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Borșul trezit se întinde.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A lungi, trăgând de capete, un lucru elastic.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: lungi
  • 3. tranzitiv A lungi mâna, brațul etc. (într-o direcție oarecare).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Cîte un bătrîn care stătea la fereastră întindea gîtul și îl urmărea cu ochii. DUMITRIU, N. 152.
      surse: DLRLC
    • Puternicile brațe spre dînsa întindea. EMINESCU, O. I 95.
      surse: DLRLC
    • Nu e nevoie, cînd zîmbiți, să întindeți buzele pîn’ la ceafă. ALECSANDRI, T. I 295.
      surse: DLRLC
    • figurat Întinde cu mîndrie aripele-ți ușoare, O! sufletul meu vesel, o! suflet fericit. ALECSANDRI, P. I 124.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A întinde mâna (sau o mână) = a face un gest cu brațul pentru a indica ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.2. expresie A întinde mâna (sau o mână) = a face un gest cu brațul pentru a cere de pomană.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Chiar cerșetorul din colț a uitat să întindă mîna. C. PETRESCU, C. V. 290.
        surse: DLRLC
    • 3.3. expresie A întinde (cuiva) mâna (sau mâinile) = a îndrepta brațul către o persoană pentru a-i strânge mâna în semn de salut.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.4. expresie figurat A întinde (cuiva) mâna (sau mâinile) = a-și manifesta dragostea sau prietenia pentru cineva.
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Fata zîmbi, întinse mîna: Dumneata ești domnu Macovei? SADOVEANU, M. 113.
        surse: DLRLC
      • Vartolomeu Diaconu întinse mîna prietenos. C. PETRESCU, A. 280.
        surse: DLRLC
      • A plecat fără să-mi întindă mîna. VLAHUȚĂ, O. A. 471.
        surse: DLRLC
      • Trebuie să le întindem mînile cu dragoste. ALECSANDRI, T. I 361.
        surse: DLRLC
    • 3.5. expresie figurat A întinde (cuiva) mâna (sau mâinile) = a veni în ajutorul cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Noi vă întindem mîna – continuă brigadierul – să vă ridicăm pe un drum mai neted ce duce la fericire și la belșug. MIHALE, O. 44.
        surse: DLRLC
    • 3.6. expresie A întinde pasul = a merge cu pași mari și grăbiți.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.7. expresie A o întinde (la drum) = a pleca repede, în grabă (la drum); a o șterge.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fugi pleca 4 exemple
      exemple
      • De la Brăila înainte, lui Moș Gheorghe i se pare că trenul o întinde la drum, cu tot dinadinsul. SP. POPESCU, M. G. 39.
        surse: DLRLC
      • Întinse unchiașul la drum. ISPIRESCU, L. 96.
        surse: DLRLC
      • O întinse cu grabă spre București. BĂLCESCU, O. II 110.
        surse: DLRLC
      • rar Întinseră piciorul la drum. ISPIRESCU, L. 322.
        surse: DLRLC
    • 3.8. expresie reflexiv rar (Despre cai) A se întinde galopului = a o lua, a merge în galop mare.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Într-un mers obișnuit, iepușoara... ar fi părut o mîrțoagă...; acum, abia se zărea prin fulgi, întinsă galopului. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 162, 6/1.
        surse: DLRLC
  • 4. reflexiv A-și destinde corpul, membrele (din cauza oboselii, a plictiselii etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: destinde 3 exemple
    exemple
    • [Bardac] dormea cît e ziua de mare, se întindea, căsca. SADOVEANU, O. VII 357.
      surse: DLRLC
    • Se întindea și mai căsca. ȘEZ. II 35.
      surse: DLRLC
    • Dar podarul se gîndea Și cu lene se-ntindea. ALECSANDRI, P. P. 159.
      surse: DLRLC
    • 4.1. A se înălța în vârful picioarelor ridicând brațele pentru a atinge un lucru așezat mai sus decât nivelul corpului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dragă mi-i lelița-naltă, Că-mi dă gură peste poartă; Dar lelița mititea Se-ntindea și n-ajungea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 430.
        surse: DLRLC
      • 4.1.1. expresie A se întinde după ceva = a fi lipsit de ceva; a avea mare nevoie de ceva și a nu avea mijloacele necesare pentru a-l obține.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 4.2. figurat A se încumeta; a se obrăznici.
      exemple
      • Nu te-ntinde!
        surse: DLRLC
      • 4.2.1. expresie Nu te-întinde mai mult decât ți-e plapuma (sau, regional, oghialul) = nu pretinde mai mult decât poți avea, fii modest.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Nu mai lungi vorba... Nu te-ntinde mai mult decît ți-i oghialul! ALECSANDRI, T. 464.
          surse: DLRLC
  • 5. reflexiv A se culca, a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: culca lungi 3 exemple
    exemple
    • Se întinse la umbra tufanului. PREDA, Î. 153.
      surse: DLRLC
    • Și cînd în pat se-ntinde drept Copila să se culce, I-atinge mînile pe piept, I-nchide geana dulce. EMINESCU, O. I 168.
      surse: DLRLC
    • Ne întindem pe mușchi, sub un măslin. ALECSANDRI, O. P. 350.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A se întinde mai mult decât îi e plapuma = a se lansa în acțiuni, în cheltuieli care îi depășesc posibilitățile.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 5.2. expresie reflexiv reciproc A se întinde cu cineva = a avea relații sexuale, a se culca cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 5.3. tranzitiv A doborî la pământ printr-o lovitură.
      surse: DLRLC sinonime: doborî un exemplu
      exemple
      • La pămînt îl întindea, De falangă mi-l lega Și-l bătea și tot striga. ALECSANDRI, P. P. 130.
        surse: DLRLC
      • 5.3.1. expresie A întinde pe cineva la pământ = a doborî pe cineva la pământ.
        surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: doborî
  • exemple
    • Fata a întins unchieșului niște hîrtii, pe urmă... s-a întors în loc. GALAN, Z. R. 32.
      surse: DLRLC
    • Răsturnă mămăliga pe măsuța joasă și rotundă, tăie jumătate și o întinse pe un fundișor lui Mitrea. SADOVEANU, B. 28.
      surse: DLRLC
    • Îi întinse un bănuț de aur. DELAVRANCEA, H. T. 36.
      surse: DLRLC
    • Și, întorcîndu-mi fața, eu spada ți-am întins. EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
  • 7. tranzitiv A îndrepta, a ținti (o armă) spre...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ochi (vb.) îndrepta ținti 2 exemple
    exemple
    • Stăi, stăi, nu-ntinde flinta, că plumbul e fierbinte. COȘBUC, P. II 96.
      surse: DLRLC
    • Se întîlnește cu necuratu; cînd întinde pușca să deie, el îi zice: stăi, nu da, că-ți voi fi de folos. ȘEZ. II 40.
      surse: DLRLC
  • 8. tranzitiv rar Cu privire la ființe, în special la oameni:
    surse: DLRLC sinonime: chinui tortura un exemplu
    exemple
    • De te-aș prinde, Ca p-un cîine te-aș întinde Că la toți le-ai dat noroc, Pe mine mă arzi în foc. TEODORESCU, P. P. 278.
      surse: DLRLC
    • 8.1. figurat A trage în toate părțile de cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: hărțui un exemplu
      exemple
      • Bietu popa... e și el întins în toate părțile. STĂNOIU, C. I. 30.
        surse: DLRLC
  • 9. tranzitiv A desface, a desfășura pe toată suprafața, lungimea etc. un obiect strâns, împăturit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: desface desfășura 9 exemple
    exemple
    • Muierea... întinse hainele să se usuce. RETEGANUL, P. III 4.
      surse: DLRLC
    • El întinse pe pajiște niște scoarțe scumpe. ISPIRESCU, L. 109.
      surse: DLRLC
    • Aceste două vase, după ordinul colonelului, întinseră pînzele în vînt. BOLINTINEANU, O. 264.
      surse: DLRLC
    • [Rufele] să le anin în cuiul meu și să le întind în odaie. ALECSANDRI, T. I 322.
      surse: DLRLC
    • figurat Neguri albe, strălucite, naște luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le întinde pe cîmpie. EMINESCU, O. I 72.
      surse: DLRLC
    • figurat Azi dimineață ne-am trezit cu iarna în țară. Ea și-a întins cojoacele albe pe vîrfurile munților. ALECSANDRI, S. 308.
      surse: DLRLC
    • Ienicerii... Răspîndindu-se în roiuri, întind corturile mari. EMINESCU, O. I 146.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv S-a întins puntea de legătură cu uscatul. BART, E. 317.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Între cei patru stîlpi de la intrare se-ntindea ziua, peste șanț, un pod de piele de bivol. VLAHUȚĂ, O. A. II 160.
      surse: DLRLC
    • 9.1. expresie A întinde masa (sau masă) = a așterne masa pentru mâncare; a da o masă (cu oaspeți mulți).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Cînd boierul întindea masă mare... chema tacîmul curții ca să desfăteze pe mosafiri. GALACTION, O. I 69.
        surse: DLRLC
      • Vreo zece fete... ajutau Gherghinei să întindă niște mese în ogradă. BUJOR, S. 95.
        surse: DLRLC
      • Mîndră masă-și întindea Și tot bea și veselea Și din gură-așa zicea... ALECSANDRI, P. P. 72.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv Într-o mînăstire din trecut rămasă, În domneasca sală se întinde masă. BOLINTINEANU, O. 54.
        surse: DLRLC
    • 9.2. A etala (o marfă).
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: etala un exemplu
      exemple
      • Oamenii și-au întins marfa pe mesele din piață.
        surse: DLRLC
    • 9.3. A așeza o pastă, un aluat etc. pe o suprafață mai mare, subțiind-o, nivelând-o.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răspândi 2 exemple
      exemple
      • Au întins hoștinile fierbincioare pe o pînzătură. CREANGĂ, A. 15.
        surse: DLRLC
      • expresie A întinde o foaie (de aluat) = a subția o foaie de aluat (de obicei apăsând-o de repetate ori cu o vergea de lemn), a-i mări suprafața.
        surse: DLRLC
  • 10. reflexiv A ocupa un spațiu (întins); a se extinde.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: extinde ocupa 5 exemple
    exemple
    • Dincolo de marginile pădurii se întind ogoarele de porumb. BOGZA, C. O. 246.
      surse: DLRLC
    • Satul se-ntinde la poalele celui din urmă șir de dealuri. SLAVICI, O. I 214.
      surse: DLRLC
    • Ograda... se-ntindea gălbuie în lună. EMINESCU, N. 51.
      surse: DLRLC
    • figurat Freamătul de sară conteni, pacea începea a se întinde iar pe iaz. SADOVEANU, O. I 410.
      surse: DLRLC
    • figurat Umbra morții se întinde tot mai mare și mai mare. EMINESCU, O. I 148.
      surse: DLRLC
    • 10.1. expresie A se întinde ca o pomană țigănească = a se desfășura, a se extinde pe un spațiu mai mare decât ar fi necesar; a dura prea mult în timp.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: desfășura dura (vb.) extinde
    • 10.2. (Despre grupuri de oameni) A se desfășura (într-o direcție), a se extinde.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: desfășura extinde 2 exemple
      exemple
      • Din marginea poienii Se-ntinseră-n coloane de luptă moldovenii. COȘBUC, P. II 78.
        surse: DLRLC
      • Parada se întindea ca un șerpe pe șovoita uliță. NEGRUZZI, S. I 29.
        surse: DLRLC
      • 10.2.1. expresie tranzitiv A întinde hora = a forma o horă.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Nu-s crunt, nici hapsîn, Puternic și bun, Pe toți îi cuprind și horele-ntind. Aduc sărbătoare la mic și la mare. BANUȘ, B. 102.
          surse: DLRLC
        • Hori de-mi întindea, Hori de-mi învîrtea. TEODORESCU, P. P. 647.
          surse: DLRLC
    • 10.3. (Despre suprafețe, teritorii etc.) A ajunge până la..., a se delimita.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: delimita un exemplu
      exemple
      • Dobrogea se întinde până la mare.
        surse: DLRLC
    • 10.4. (Despre plante) A se răspândi; a se înmulți.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lăți răspândi înmulți un exemplu
      exemple
      • Troscotul s-a întins peste toată curtea.
        surse: DLRLC
  • 11. tranzitiv figurat A mări, a spori o putere, o stăpânire.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lăți mări spori (verb) 2 exemple
    exemple
    • Domnii și boierii neamurilor ziseră între dînșii... să împingem neamurile unele asupra altora, ca astfel să întindem domnirea și puterea noastră. RUSSO, O. 30.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Puterea mea se-ntinde Preste cer, preste văzduhuri. CONACHI, P. 87.
      surse: DLRLC
    • 11.1. reflexiv (Despre idei, zvonuri; despre boli, epidemii) A se răspândi, a se extinde.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: extinde lăți răspândi 2 exemple
      exemple
      • Vestea... s-a întins vertiginos în uzină. SAHIA, N. 35.
        surse: DLRLC
      • Începuse cangrena să se întindă ca o pată de păcură pe umărul lui Bernaru. MIRONESCU, S. A. 121.
        surse: DLRLC
      • 11.1.1. expresie tranzitiv A întinde vorba = a divulga un lucru care ți-a fost încredințat ca un secret.
        surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: divulga
    • 11.2. reflexiv (Despre acțiuni, mișcări sociale) A se dezvolta, a lua proporții.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dezvolta 2 exemple
      exemple
      • Din Zarand, răscoala se întinde și cuprinde și Hunedoara. IST. R.P.R. 281.
        surse: DLRLC
      • Visul său se-nfiripează și se-ntinde vulturește. EMINESCU, O. I 144.
        surse: DLRLC
  • 12. reflexiv A se prelungi în timp.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dura (vb.) dăinui prelungi ține 2 exemple
    exemple
    • Festivitatea a luat sfîrșit. Masa care a urmat... s-a întins pînă dimineața. STANCU, U.R.S.S. 94.
      surse: DLRLC
    • Veseliile se întinseră pînă noaptea tîrziu. ISPIRESCU, L. 376.
      surse: DLRLC
    • 12.1. expresie A se întinde la vorbă (lungă) sau cu vorba sau (tranzitiv) a o întinde la vorbă sau a întinde vorba (sau vorbe) = a se porni la vorbă, a se pune la taifas; a lungi vorba.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Cu răbdarea păianjenului ce-și țese pînza, în mod voit întindea vorba. V. ROM. septembrie 1952, 175.
        surse: DLRLC
      • Se bucura mama că-i veneau neamurile, s-o mai întindă cu ele la vorbă. STANCU, D. 5.
        surse: DLRLC
      • Își ceru iertare și plecă mînat de treburi urgente, care nu-i dădeau răgaz să se întindă la vorbă lungă. C. PETRESCU, A. 469.
        surse: DLRLC
      • Le-a îngăduit să se întindă la vorbă. REBREANU, R. I 145.
        surse: DLRLC
      • Ce să mai întind vorbe? RETEGANUL, P. I 55.
        surse: DLRLC
      • Ne-am prea întins cu vorba și luminarea-sa nu știe cum să ne mai intre în voie. CREANGĂ, P. 258.
        surse: DLRLC
    • 12.2. A insista, a stărui asupra...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: insista stărui un exemplu
      exemple
      • Ar fi fastidios a mă întinde mai mult asupra acestui subiect. GHICA, S. 212.
        surse: DLRLC

etimologie: