6 definiții pentru tinduță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TINDUȚĂ, tinduțe, s. f. Diminutiv al lui tindă.Tindă + suf. -uță.

TINDUȚĂ, tinduțe, s. f. Diminutiv al lui tindă.Tindă + suf. -uță.

tinduță sf [At: LB / V: (reg) ten~ / Pl: ~te / E: tindă + -uță] 1-2 (Reg; șhp) Tindică (1-2).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tinduță s. f., g.-d. art. tinduței; pl. tinduțe

tinduță s. f., g.-d. art. tinduței; pl. tinduțe

tinduță s. f., g.-d. art. tinduței; pl. tinduțe

Intrare: tinduță
tinduță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tinduță
  • tinduța
plural
  • tinduțe
  • tinduțele
genitiv-dativ singular
  • tinduțe
  • tinduței
plural
  • tinduțe
  • tinduțelor
vocativ singular
plural
tenduță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tinduță, tinduțesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui tindă. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Tindă + sufix -uță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.