17 definiții pentru ochi (vb.)
din care- explicative (8)
- morfologice (5)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OCHI2, ochesc, vb. IV. 1. Intranz. A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ținta, a ținti. ♦ Tranz. A ținti pe cineva sau ceva cu o armă; p. ext. a lovi ținta cu un proiectil. 2. Tranz. A urmări, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumită intenție; a(-și) pune ochii pe cineva. ♦ A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a și-l însuși sau a se folosi de el); a-și fixa privirea asupra unui obiect. ♦ A privi cu insistență, cu atenție, cu interes; a cerceta. ♦ A distinge cu privirea, a zări, a observa. ♦ A cerceta cu privirea, a scruta. 3. Refl. unipers. (Reg.; despre întinderi acoperite de zăpadă) A face din loc în loc pete, ochiuri (negre sau de verdeață) prin topirea zăpezii. – Din ochi1.
OCHI2, ochesc, vb. IV. 1. Intranz. A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ținta, a ținti. ♦ Tranz. A ținti pe cineva sau ceva cu o armă; p. ext. a lovi ținta cu un proiectil. 2. Tranz. A urmări, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumită intenție; a(-și) pune ochii pe cineva. ♦ A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a și-l însuși sau a se folosi de el); a-și fixa privirea asupra unui obiect. ♦ A privi cu insistență, cu atenție, cu interes; a cerceta. ♦ A distinge cu privirea, a zări, a observa. ♦ A cerceta cu privirea, a scruta. 3. Refl. unipers. (Reg.; despre întinderi acoperite de zăpadă) A face din loc în loc pete, ochiuri (negre sau de verdeață) prin topirea zăpezii. – Din ochi1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
ochi2 [At: ANON. CAR. / V: (îrg) ochea / Pzi: ochesc / E: ochi1] 1 vt A distinge cu privirea Si: a observa, a zări. 2 vi A privi. 3 vt A urmări cu privirea pe cineva dintr-un grup, cu o anumită intenție. 4 vt A remarca dintr-un grup mai mare un obiect, pentru a și-l însuși sau a se folosi de el. 5 vt A cerceta insistent cu privirea pe cineva sau ceva Si: a scruta. 6 (Înv) vi A face cuiva semn cu ochiul. 7 vi A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta Si: a ținti. 8 vt A ținti un obiectiv cu o armă. 9 vt A lovi ținta. 10 vi (Reg) A picoti de somn Si: a moțăi, (reg) a miji. 11 vru (Mol; Trs; d. zăpadă) A se topi treptat, scoțând la iveală pete de pământ sau de verdeață. 12 vru (Reg; d. cer) A se însenina parțial Si: (îvp) a se răzbuna. 13 vi (Reg; d. fenomene naturale) A apărea. 14 vru (D. caș, aluat etc.) A face găuri. Si: a dospi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCHI2, ochesc, vb. IV. 1. Intranz. A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta; a lua ținta. Un bun trăgător nu ochește atît de lung la șapte pași. CAMIL PETRESCU, U. N. 280. Iar cînd ochesc, cu hohot Tu rîzi căci plumbii moi S-au dus în piept de-a dreptul Spurcatului ciocoi! COȘBUC, P. I 217. Comandantul smuci arma din mîna unui soldat și ochi. VLAHUȚĂ, O. A. 156. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «în», arătînd ținta urmărită) Am ochit adesea și «în ciocîrlia cea voioasă». ODOBESCU, S. III 23. ♦ Tranz. A ținti pe cineva sau ceva cu o armă (sau cu un proiectil); a lua la ochi cu arma. Andrei, pe dinaintea căruia trecu animalul sălbatic, îl ochi. BOLINTINEANU, O. 331. ♦ A lovi cu un proiectil, a nimeri ținta urmărită. Pe Turcalete și porcii lui n-ar fi putut să-i ochească turcii. GALACTION, O. I 295. 2. Tranz. A urmări, a fixa cu privirea, a descoperi (printre mai multe persoane) o ființă dorită sau plăcută; a-și pune ochii pe cineva, li era dragă Tudora... pe care-o ochise într-o zi la adunatul finului. MIRONESCU, S. A. 89. Pe coasta unei stînci, se mișcă un șarpe lung, pe care îl ochește de sus un vultur. ALECSANDRI, O. P. 350. Ce feată pe drum vedea, Cu privirea mi-o ochea. TEODORESCU, P. P. 578. ♦ A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a și-l însuși sau a se folosi de el); a-și fixa privirea asupra unui obiect. El, Ponici, ochise o cameră tare bună. GALAN, B. I 408. Ochi un scaun, îl trase cu hotărîre în fața biroului și se instală nepoftit. C. PETRESCU, C. V. 146. Ochea un loc unde să se facă nevăzut o clipă, ca să poată ajunge pînă la Manolache. POPA, V. 176. Ioane, eu ți-am și ochit un potcapic, zise moș Vasile. CREANGĂ, 109. ♦ A privi cu insistență, cu atenție, cu interes, a cerceta. Oi ochi-o bine și apoi ți-oi spune eu ce zace într-însa. CREANGĂ, P. 163. ♦ A zări, a distinge cu privirea. De cum îl ochi, începu să-i tîcîie inima. ISPIRESCU, L. 24. ♦ A descoperi pe cineva care deșteaptă bănuieli, a lua la ochi, a suspecta. Domnule șef, îi știu, i-am ochit eu pe toți. DUMITRIU, B. F. 79. Dar dacă mă ochește comandantul? CAMILAR, N. I 363. ♦ Intranz. A cerceta cu privirea, a scruta. Îi mai spuse să ochească prin polițele cu haine. ISPIRESCU, L. 163. Și cum sta și cum ochea, Iată, nene, că zărea Un corb mare și rotat. ALECSANDRI, P. P. 198. 3. Refl. (Neobișnuit, despre întinderi acoperite cu zăpadă) A se acoperi cu petice de verdeață, a căpăta ochiuri (II 2). În poienile sorite pămîntul se ochise bine și înverzeau pajiști. SADOVEANU, B. 222.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A OCHI ochesc 1. intranz. A potrivi din ochi ținta pentru a putea nimeri; a ținti. 2. tranz. 1) A lua ca țintă; a lua la ochi; a ținti. 2) A atinge cu proiectilul sau cu ceva aruncat; a lovi drept în țintă; a ținti. 3) A fixa cu privirea ca pe ceva foarte dorit; a pune ochii. 4) A privi cu interes. /Din ochi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE OCHI pers.3 se ochește intranz. (despre suprafețe de teren înzăpezite) A se acoperi cu ochiuri negre sau ochiuri de verdeață (în urma topirii zăpezii); a face ochiuri. /Din ochi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ochì v. 1. a pune ochii pe cineva: se vede că el o ochise ISP.; 2. a lua la ochiu, a ținti.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ochea v vz ochi2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ochésc v. tr. (d. ochĭ). Ĭaŭ la ochĭ, îndrept pușca (tunu) spre o țintă, țintesc: a ochi un lup. Fig. Îmĭ aleg, caut să obțin: a ochi un post. V. intr. Îmĭ îndrept lovitura armeĭ de foc: a ochi la inimă. Fig. Îmĭ îndrept silințele spre: a ochi la efect.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ochi1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ochesc, 3 sg. ochește, imperf. 1 ocheam; conj. prez. 1 sg. să ochesc, 3 să ochească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ochi3 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ochesc, imperf. 3 sg. ochea; conj. prez. 3 să ochească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ochi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ochesc, imperf. 3 sg. ochea; conj. prez. 3 sg. și pl. ochească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ochi (conj. ochească)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
ochesc, -chiască 3 conj., -chiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OCHI vb. v. ațipi, dormita, moțăi, picoti, piroti.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OCHI vb. 1. v. ținti. 2. v. îndrepta. 3. v. lovi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ochi vb. v. AȚIPI. DORMITA. MOȚĂI. PICOTI. PIROTI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCHI vb. 1. a ținti, a viza, (rar) a aținti, (pop.) a chiti, (reg.) a țeli, a țelui, (înv.) a chiorî, a însemna. (A ~ un obiectiv, înainte de a trage.) 2. a îndrepta, a întinde, a întoarce, a ținti. (A ~ arma spre...) 3. a ajunge, a atinge, a izbi, a lovi, a nimeri, a pocni, (pop.) a păli, a picni, (reg.) a tîlni, (Transilv.) a tălăli. (Glonțul ~ iepurele.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT404) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
ochi, ochescverb
- 1. A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ținta. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: ținti
- Un bun trăgător nu ochește atît de lung la șapte pași. CAMIL PETRESCU, U. N. 280. DLRLC
- Iar cînd ochesc, cu hohot Tu rîzi căci plumbii moi S-au dus în piept de-a dreptul Spurcatului ciocoi! COȘBUC, P. I 217. DLRLC
- Comandantul smuci arma din mîna unui soldat și ochi. VLAHUȚĂ, O. A. 156. DLRLC
- Am ochit adesea și «în ciocîrlia cea voioasă». ODOBESCU, S. III 23. DLRLC
- 1.1. A ținti pe cineva sau ceva cu o armă (sau cu un proiectil); a lua la ochi cu arma. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Andrei, pe dinaintea căruia trecu animalul sălbatic, îl ochi. BOLINTINEANU, O. 331. DLRLC
- 1.1.1. A lovi ținta cu un proiectil. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Pe Turcalete și porcii lui n-ar fi putut să-i ochească turcii. GALACTION, O. I 295. DLRLC
-
-
-
- 2. A urmări, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumită intenție; a(-și) pune ochii pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Îi era dragă Tudora... pe care-o ochise într-o zi la adunatul fînului. MIRONESCU, S. A. 89. DLRLC
- Pe coasta unei stînci, se mișcă un șarpe lung, pe care îl ochește de sus un vultur. ALECSANDRI, O. P. 350. DLRLC
- Ce fată pe drum vedea, Cu privirea mi-o ochea. TEODORESCU, P. P. 578. DLRLC
- 2.1. A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a și-l însuși sau a se folosi de el); a-și fixa privirea asupra unui obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- El, Ponici, ochise o cameră tare bună. GALAN, B. I 408. DLRLC
- Ochi un scaun, îl trase cu hotărîre în fața biroului și se instală nepoftit. C. PETRESCU, C. V. 146. DLRLC
- Ochea un loc unde să se facă nevăzut o clipă, ca să poată ajunge pînă la Manolache. POPA, V. 176. DLRLC
- Ioane, eu ți-am și ochit un potcapic, zise moș Vasile. CREANGĂ, 109. DLRLC
-
- 2.2. A privi cu insistență, cu atenție, cu interes. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: cerceta
- Oi ochi-o bine și apoi ți-oi spune eu ce zace într-însa. CREANGĂ, P. 163. DLRLC
-
-
- De cum îl ochi, începu să-i tîcîie inima. ISPIRESCU, L. 24. DLRLC
-
- 2.4. A descoperi pe cineva care deșteaptă bănuieli, a lua la ochi. DLRLCsinonime: suspecta
- Domnule șef, îi știu, i-am ochit eu pe toți. DUMITRIU, B. F. 79. DLRLC
- Dar dacă mă ochește comandantul? CAMILAR, N. I 363. DLRLC
-
- 2.5. A cerceta cu privirea. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: scruta
- Îi mai spuse să ochească prin polițele cu haine. ISPIRESCU, L. 163. DLRLC
- Și cum sta și cum ochea, Iată, nene, că zărea Un corb mare și rotat. ALECSANDRI, P. P. 198. DLRLC
-
-
- 3. (Despre întinderi acoperite de zăpadă) A face din loc în loc pete, ochiuri (negre sau de verdeață) prin topirea zăpezii. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- În poienile sorite pămîntul se ochise bine și înverzeau pajiști. SADOVEANU, B. 222. DLRLC
-
etimologie:
- ochi DEX '09 DEX '98 NODEX