17 definiții pentru lungi alungi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUNGÍ, lungesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) face mai lung; a (se) întinde în lungime. ◊ Expr. (Refl.) A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând. A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe). A i se lungi (cuiva) nasul = a se obrăznici. (Tranz.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi. ♦ Refl. (Fam.) A se înălța, a crește în înălțime. 2. Refl. (Fam.) A se întinde pe ceva; a se culca. 3. Tranz. A subția, a dilua (o mâncare, o băutură) pentru a mări cantitatea. 4. Tranz. și refl. A face să dureze sau a dura (mai) mult; a (se) mări, a (se) prelungi. ◊ Expr. (Tranz.) A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult decât trebuie, a (nu) lungi discuția. – Din lung.

lungi [At: CORESI, EV. 401/20 / Pzi: ~ngesc / E: lung] 1-2 vtr A (se) face mai lung (1). 3 vr (Pop; îe) A i se ~ cureaua A i se mări averea. 4 vr (Pop; îe) A i se ~ (cuiva) mațul (sau urechile) (de foame) A fi foarte flămând. 5 vr (Pop; îe) A i se ~ (cuiva) nasul A se obrăznici. 6 vr (Pop; îe) A i se ~ (cuiva) ochii (sau căutarea) a drum A fi dornic de a pleca departe. 7 vt (Pop; îe) A ~ pasul A se grăbi. 8 vt (Înv; fig) A descrie amănunțit. 9 vr (Fam; d. ființe) A crește în înălțime Si: a se înălța. 10-11 vtr (D. mâncăruri, lichide) A (se) dilua, pentru a mări cantitatea. 12-13 vtr A (se) prelungi. 14-15 vt (Pop; îe) A (nu) ~ vorba A (nu) vorbi mai mult decât trebuie. 16 vi (Înv) A continua (1). 17-18 vir (Înv) A (se) amâna ceva. 19 vt (Înv) A avea origine îndepărtată. 20 vr (Fam) A se întinde pe ceva Si: a se culca.

LUNGÍ, lungesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) face mai lung; a (se) întinde. ◊ Expr. (Refl.) A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând. A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe). A i se lungi (cuiva) nasul = a se obrăznici. (Tranz.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi. ♦ Refl. (Fam.) A se înălța, a crește în înălțime. 2. Refl. (Fam.) A se întinde pe ceva; a se culca. 3. Tranz. A subția, a dilua (o mâncare, o băutură) pentru a mări cantitatea. 4. Tranz. și refl. A face să dureze sau a dura (mai) mult; a (se) mări, a (se) prelungi. ◊ Expr. (Tranz.) A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult decât trebuie, a (nu) lungi discuția. – Din lung.

LUNGÍ, lungesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre lucruri) A se face mai lung; a se întinde (ocupînd un spațiu mai mare). În dreapta se lungea un petic mare de pădure. DUMITRIU, N. 119. ◊ (Tranz. în expr.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi. Lupul... lungi pasul lupește. ISPIRESCU, L. 79. ♦ (Despre ființe sau părți ale corpului) A se face mai lung, a se întinde în sus; a se înălța. Așa se deșira și se lungea de grozav de ajungea cu mîna la lună. CREANGĂ, P. 245. Baba se smulse... lungindu-se slabă și mare pînă-n nori. EMINESCU, N. 10. ◊ Expr. A i se lungi (cuiva) urechile de foame = a fi foarte flămînd. El mănîncă cît un casier, și noi... Ian privește, mi s-au lungit urechile de foame. ALECSANDRI, T. I 440. A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a privi cu tristețe în gol, dornic de a pleca departe. De-abia îngăima cîte-o vorbă... și iar cădea pe gînduri, și ochii largi i se lungeau a drum. VLAHUȚĂ, N. 12. ◊ Tranz. Boii trăgeau înainte, clătinînd din cap și cu nările aburinde, și-și lungeau gîturile în jug. DUMITRIU, N. 87. 2. Refl. A se întinde pe jos, pe un pat etc.; a se culca. Așezai șaua la rădăcina unui brad, așternui mantaua, mă lungii cu fața-n sus și mă hotărîi să-mi închipui că nu mi-e foame. HOGAȘ, M. N. 110. Abia se lungi în pat și gîndurile începură, întîi blînde, prietenoase, ș-apoi îndoielnice, posomorîte. DELAVRANCEA, H. TUD. 20. 3. Tranz. (Cu privire la mîncări și băuturi) A subția cu apă, a dilua. A lungit supa. 4. Tranz. (Cu privire la diviziuni ale timpului, la fapte sau acțiuni care durează) A face mai lung, a prelungi, a face să dureze. În zadar, urgie crudă, lungești noaptea-ntunecoasă. ALECSANDRI, P. III 22. ◊ Expr. (Mai ales la forma negativă) A lungi vorba = a întinde vorba, a vorbi mai mult decît trebuie. Ce să mai lungim vorba? Îl îngriji ca pe lumina ochilor lui. ISPIRESCU, L. 235. Străjerul, știind porunca, nu mai lungește vorba. CREANGĂ, P. 80. Iaca leneșii!... – Hai, nu mai lungiți vorba și vă porniți acu-ndată la lemne. ALECSANDRI, T. I 262.

A LUNGÍ ~ésc tranz. 1) A face să se lungească. * ~ pasul a merge mai repede. ~ vorba a vorbi mai mult decât trebuie. A nu ~ vorba a întrerupe discuția. 2) (mâncăruri, băuturi) A dilua cu apă (pentru a mări cantitatea). /Din lung

A SE LUNGÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni (mai) lung; a crește în lungime. * A i se ~ (cuiva) urechile de foame a flămânzi peste măsură. A i se ~ (cuiva) nasul a deveni obraznic. 2) A se prelungi în timp (mai mult decât este necesar); a se întinde. Adunarea s-a ~it. 3) fam. A crește în înălțime; a se înălța; a se ridica. 4) (despre ființe) A se întinde pentru a se odihni sau a dormi; a se culca. /Din lung

lungì v. l. a (se) face lung: a lungi masa; fig. a lungi vorba; 2. a se întinde pe jos.

lungésc v. tr. (d. lung). Fac lung, întind: a lungi o bucată de pele. Trîntesc, întind pe pămînt: hoțu fu lungit la pămînt și bătut. Fig. Prelungesc în timp: a lungi vorba, prînzu. V. refl. Mă fac lung, mă întind: guma se lungește cînd o tragĭ. Mă tolănesc: leneșu se lungise la umbră. Fig. Mă prelungesc în timp: vorba s’a lungit pînă în seară.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lungí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lungésc, imperf. 3 sg. lungeá; conj. prez. 3 să lungeáscă

lungí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lungésc, imperf. 3 sg. lungeá; conj. prez. 3 sg. și pl. lungeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LUNGÍ vb. 1. v. alungi. 2. v. întinde. 3. v. continua. 4. a se culca, a se întinde, a se trânti, (înv.) a se tinde. (S-a ~ puțin după amiază.) 5. v. tolăni. 6. a (se) așeza, a (se) așterne, a (se) culca, a (se) întinde, a (se) pune. (S-a ~ din nou la pământ.) 7. v. culca. 8. v. dilua. 9. a (se) mări, a (se) prelungi. (Ziua s-a ~.) 10. a continua, a (se) întinde, a (se) prelungi, a ține. (Petrecerea s-a ~ până a doua zi.) 11. v. amâna. 12. a întârzia, a tărăgăna, a tergiversa, a trena, (înv.) a prelungi. (A mai ~ soluționarea problemei.) 13. v. trena. 14. v. crește.

LUNGI vb. 1. a (se) alungi, a (se) întinde, a (se) prelungi. (Ceva care se ~ în afară.) 2. a se întinde, a se prelungi, a ține. (Șirul se ~ pînă departe.) 3. a (se) continua, a (se) întinde, a (se) prelungi. (Drumul se ~ pînă în pădure.) 4. a se culca, a se întinde, a se trînti, (înv.) a se tinde. (S-a ~ puțin după amiază.) 5. a se întinde, a se tolăni, (reg.) a răcăși, (prin Munt. și Olt.) a răbuni, (Mold.) a se tologi. (Ce te-ai ~ așa?) 6. a (se) așeza, a (se) așterne, a (se) culca, a (se) întinde, a (se) pune. (S-a ~ din nou la pămînt.) 7. a arunca, a azvîrli, a culca, a dărîma, a doborî, a întinde, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a trînti, (pop. și fam.) a așterne, (pop.) a păli, (înv. și reg.) a răntuna, (înv.) a oborî, a poligni, (fig.) a secera. (Cu o lovitură l-a ~ la pămînt.) 8. a dilua, a îndoi, a subția. (A ~ laptele cu apă.) 9. a (se) mări, a (se) prelungi. (Ziua s-a ~.) 10. a continua, a (se) întinde, a (se) prelungi, a ține. (Petrecerea s-a ~ pînă a doua zi.) 11. a amîna, a tărăgăna, a tergiversa, (livr.) a temporiza. (A ~ intenționat momentul reîntîlnirii.) 12. a întîrzia, a tărăgăna, a tergiversa, a trena, (înv.) a prelungi. (A mai ~ soluționarea problemei.) 13. a (se) tărăgăna, a trena. (Acțiunea romanului se ~.)

A (se) lungi ≠ a (se) micșora, a (se) scurta


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

lungi, lungesc v. r. 1. a se înălța, a crește în înălțime 2. a se întinde pe ceva; a se culca

a lungi compasul expr. a mări pasul, a se grăbi.

a lungi pelteaua expr. a vorbi mult și fără sens; a fi prolix în vorbire sau în scris.

Intrare: lungi
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lungi
  • lungire
  • lungit
  • lungitu‑
  • lungind
  • lungindu‑
singular plural
  • lungește
  • lungiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lungesc
(să)
  • lungesc
  • lungeam
  • lungii
  • lungisem
a II-a (tu)
  • lungești
(să)
  • lungești
  • lungeai
  • lungiși
  • lungiseși
a III-a (el, ea)
  • lungește
(să)
  • lungească
  • lungea
  • lungi
  • lungise
plural I (noi)
  • lungim
(să)
  • lungim
  • lungeam
  • lungirăm
  • lungiserăm
  • lungisem
a II-a (voi)
  • lungiți
(să)
  • lungiți
  • lungeați
  • lungirăți
  • lungiserăți
  • lungiseți
a III-a (ei, ele)
  • lungesc
(să)
  • lungească
  • lungeau
  • lungi
  • lungiseră
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alungi
  • alungire
  • alungit
  • alungitu‑
  • alungind
  • alungindu‑
singular plural
  • alungește
  • alungiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alungesc
(să)
  • alungesc
  • alungeam
  • alungii
  • alungisem
a II-a (tu)
  • alungești
(să)
  • alungești
  • alungeai
  • alungiși
  • alungiseși
a III-a (el, ea)
  • alungește
(să)
  • alungească
  • alungea
  • alungi
  • alungise
plural I (noi)
  • alungim
(să)
  • alungim
  • alungeam
  • alungirăm
  • alungiserăm
  • alungisem
a II-a (voi)
  • alungiți
(să)
  • alungiți
  • alungeați
  • alungirăți
  • alungiserăți
  • alungiseți
a III-a (ei, ele)
  • alungesc
(să)
  • alungească
  • alungeau
  • alungi
  • alungiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lungi alungi

  • 1. reflexiv tranzitiv A (se) face mai lung; a (se) întinde în lungime.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întinde antonime: micșora scurta 2 exemple
    exemple
    • În dreapta se lungea un petic mare de pădure. DUMITRIU, N. 119.
      surse: DLRLC
    • Boii trăgeau înainte, clătinînd din cap și cu nările aburinde, și-și lungeau gîturile în jug. DUMITRIU, N. 87.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie reflexiv A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • El mănîncă cît un casier, și noi... Ian privește, mi s-au lungit urechile de foame. ALECSANDRI, T. I 440.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • De-abia îngăima cîte-o vorbă... și iar cădea pe gînduri, și ochii largi i se lungeau a drum. VLAHUȚĂ, N. 12.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A i se lungi (cuiva) nasul = a se obrăznici.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: obrăznici
    • 1.4. expresie tranzitiv A lungi pasul = a merge mai repede, a se grăbi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: grăbi un exemplu
      exemple
      • Lupul... lungi pasul lupește. ISPIRESCU, L. 79.
        surse: DLRLC
    • 1.5. reflexiv familiar A se înălța, a crește în înălțime.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înălța 2 exemple
      exemple
      • Așa se deșira și se lungea de grozav de ajungea cu mîna la lună. CREANGĂ, P. 245.
        surse: DLRLC
      • Baba se smulse... lungindu-se slabă și mare pînă-n nori. EMINESCU, N. 10.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv familiar A se întinde pe ceva; a se culca.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: culca întinde 2 exemple
    exemple
    • Așezai șaua la rădăcina unui brad, așternui mantaua, mă lungii cu fața-n sus și mă hotărîi să-mi închipui că nu mi-e foame. HOGAȘ, M. N. 110.
      surse: DLRLC
    • Abia se lungi în pat și gîndurile începură, întîi blînde, prietenoase, ș-apoi îndoielnice, posomorîte. DELAVRANCEA, H. TUD. 20.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A subția, a dilua (o mâncare, o băutură) pentru a mări cantitatea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dilua un exemplu
    exemple
    • A lungi supa.
      surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv reflexiv A face să dureze sau a dura (mai) mult; a (se) mări, a (se) prelungi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mări prelungi un exemplu
    exemple
    • În zadar, urgie crudă, lungești noaptea-ntunecoasă. ALECSANDRI, P. III 22.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie tranzitiv A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult decât trebuie, a (nu) lungi discuția.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ce să mai lungim vorba? Îl îngriji ca pe lumina ochilor lui. ISPIRESCU, L. 235.
        surse: DLRLC
      • Străjerul, știind porunca, nu mai lungește vorba. CREANGĂ, P. 80.
        surse: DLRLC
      • Iaca leneșii!... – Hai, nu mai lungiți vorba și vă porniți acu-ndată la lemne. ALECSANDRI, T. I 262.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • lung
    surse: DEX '09 DEX '98