19 intrări

110 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂR1, peri, s. m. Pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală, cu frunze ovale, cu flori mari, albe sau roz, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus sativa).Lat. pirus.

PĂR1, peri, s. m. Pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală, cu frunze ovale, cu flori mari, albe sau roz, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus sativa).Lat. pirus.

PĂR2, peri, s. m. 1. Totalitatea firelor subțiri de origine epidermică, cornoasă, care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale; spec. fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau (cu sens colectiv) totalitatea acestor fire, care acoperă capul omului. ◊ În doi peri = a) loc. adj. (pop.) cărunt; p. ext. care este între două vârste; b) loc. adj. și adv. (care este) neprecizat, nedefinit bine, nehotărât, între două stări; p. ext. îndoielnic, confuz, echivoc, neclar; c) loc. adj. și adv. (reg.) amețit de băutură; cherchelit. ◊ Loc. adv. În păr = cu toți de față. ◊ Expr. Din (sau de-a) fir în (ori a) păr = de la un capăt la altul și cu lux de amănunte; în întregime, în amănunt. Tras de păr, se spune despre o concluzie forțată, la care ajunge cineva exagerând sau denaturând adevărul. A se lua cu mâinile de păr sau a-și smulge părul din cap, se spune când cineva este cuprins de disperare. A se lua (sau a se prinde) de păr cu cineva = a se certa foarte tare, a se încăiera cu cineva. A atârna de un fir de păr = a depinde de o nimica toată. A se da după păr = a se comporta după cum cere împrejurarea; a se acomoda. N-am păr în cap sau cât păr în cap, ca părul din cap = în număr foarte mare; foarte mult. Cât păr în palmă (sau pe broască) = nimic; deloc. Când mi-o crește păr în palmă = niciodată. A avea păr pe limbă = a fi prost; a fi lipsit de educație, necioplit. A i se ridica (sau a i se sui) (tot) părul (în cap sau în vârful capului) sau a i se face (ori a i se ridica etc.) părul măciucă = a se înspăimânta, a se îngrozi, a-i fi foarte frică. A despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (ori în șapte etc.) = a cerceta ceva cu minuțiozitate exagerată. A-i scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) multe necazuri; a sâcâi, a agasa (pe cineva). A-i ieși (cuiva) peri albi = a îmbătrâni din cauza prea multor necazuri. A-i ieși (sau a-i trece) cuiva părul prin căciulă = a face eforturi deosebite, trecând peste multe greutăți; a ajunge la limita răbdării. ♦ (Pop.) Peri răi = numele unei boli de ochi, de obicei provocată de firele de gene mai lungi care irită globul ocular. ♦ (Fiecare dintre) firele chitinoase care acoperă unele organe sau părți ale corpului insectelor. ♦ P. anal. Firele scurte, ieșite în afară, care acoperă suprafața unei țesături, în special a unui covor. 2. Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală; p. ext. țesătură din aceste fibre. 3. P. anal. Fiecare dintre filamentele (fine), de origine epidermică, existente pe anumite organe ale unor plante. 4. Arc în formă de spirală la ceas. 5. Compuse: părul-fetei = plantă criptogamă înrudită cu feriga, folosită ca plantă medicinală și ornamentală (Adianthum capillus-Veneris); părul-Maicii-Domnului = plantă erbacee cu frunze mate, crestate adânc (Asplenium adianthum nigrum); părul-porcului = plantă erbacee cu frunze lungi și cu spiculețe (Equisetum telmateja). 6. Compus: (Astron.) Părul Berenicei = numele unei constelații din emisfera boreală. – Lat. pilus.

păr2 sm [At: NECULCE, L. 238 / Pl: peri / E: ml pirus] 1 Pom fructifer din familia rozaceelor, cu coroana piramidală, cu frunze ovale, cu flori mari, albe, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus sativa). 2 Lemn de păr2 (1), care se utilizează în strungărie, sculptură etc. 3 (Reg; îc) Măr-~ Specie de măr1 (1) cu fructe mici.

păr1 sm [At: PSALT. HUR. 34v/2 / V: (îvr) per / Pl: peri, ~uri / E: ml pilus] 1 Formație de origine epidermică, cornoasă, filiformă, flexibilă, care crește pe corpul omului și mai ales pe al unor animale. 2 (Csc) Totalitate a acestor formații care acoperă corpul omului sau al animalelor. 3 (Spc) Fiecare dintre firele de felul celor de mai sus care, crescând lungi și dese, acoperă capul omului. 4 (Csc) Totalitate a firelor de păr1 (3). 5 (Îe) Lupul își schimbă ~ul, dar năravul ba Se zice despre un om rău, care, deși pare a se fi îndreptat, nu își schimbă niciodată firea. 6 (Trs; Buc; îs) Fată în ~ Fată care a rămas nemăritată Si: fată bătrână. 7 (Ban; Olt; îs) ~ul pintenului Smoc de fire de păr1 (1) lungi și aspre care cresc pe pintenul calului. 8 (Mol; îs) ~ul pământului Plante cultivate, semănături. 9 (Pop; d. animale; îla) În doi peri Care are părul1 (1) în amestec de două culori Si: sur. 10 (D. oameni; îal) Cărunt. 11 (Pex; d. oameni; îal) Care este între două vârste. 12-13 (Reg; dom; îljv) În doi peri (Care este) amețit de băutură Si: cherchelit, afumat. 14-15 (Îal) (Care este) neprecizat. 16-17 (Îal) (Care este) nehotărât. 18-19 (Îae) (Care este) îndoielnic Si: confuz, echivoc. 20 (D. modul de a călări; îlav) Pe ~ sau pe ~ul calului Fără șa Si: pe deșelate. 21 (Reg; îlav) În ~ (Îoc în răspăr) În sensul direcției normale de creștere a firelor de păr1 (1). 22 (Îal) Cu toții prezenți, fără să lipsească vreunul. 23 (Îlav; d. povestit) Din (sau de-a) fir în (ori a) ~ sau (reg) până într-un ~ De la un capăt la altul și cu lux de amănunte, în întregime și cu multe detalii. 24 (Îe) A atârna de un fir de ~ A depinde de foarte puțin. 25 (Îae) A avea o poziție primejdioasă. 26 (Îe) A se lua cu mâinile (ori, rar, a se smulge) de ~ sau a-și smulge ~ul (sau perii) (din cap) A fi foarte supărat, cuprins de disperare. 27 (Îe) A se lua (sau a se prinde) (cu cineva) de ~ A se lua la bătaie Si: a se încăiera. 28 (Îe) A i se ridica (sau a i se sui) (tot) ~ul (în cap sau în vârful capului) sau a i se face (sau a i se ridica etc.) ~ul măciucă (sau vâlvoi, reg, puică) (pe cap sau în vârful capului) sau a i se zbârli (ori, reg, a i se arici, a i se înspica tot) părul (în cap) A fi cuprins de o spaimă puternică Si: a se îngrozi, a se înspăimânta. 29 (Îe) A despica (sau a tăia) ~ul (sau firul de păr, un fir de păr) în patru (sau în șapte etc.) A cerceta ceva în mod amănunțit, a se ocupa de ceva cu minuțiozitate exagerată, mai mult decât este necesar. 30-31 (Îe) (Nici) un ~ (mai mult) sau nici cât e un fir de ~ (Nici) oricât de puțin. 32 (Îe) Cât s-ar (ori ai) rupe un ~ (din cap) Foarte puțin. 33-34 (Îe) N-am ~ în cap (sau în barbă) sau cât ~în cap, ca ~ul din cap Se spune pentru a arăta că ceva este (în număr sau) în cantitate foarte mare. 35 (Reg; îe) Cât ~ (sau câți peri) în palmă (ori pe broască) Deloc. 36 (Îla) Tras de ~ Se spune despre o concluzie, o afirmație etc. forțată sau exagerată, care denaturează adevărul, despre un lucru nefiresc, silit. 37 (Îe; reg) A-i lua (cuiva) ~ul foc A intra în mari încurcături sau primejdii Si: a da de belea. 38 (Îe) A scoate (cuiva) peri albi A pricinui cuiva multe necazuri și supărări. 39 (Îae) A sâcâi pe cineva. 40 (Îe) A-i ieși (cuiva) peri albi A îmbătrâni înainte de vreme din cauza prea multor necazuri. 41 (Îae) A fi hărțuit și tracasat de ceva. 42 (Îe) A-i ieși (sau a-i trece) cuiva ~ul prin căciulă A face eforturi deosebite trecând peste multe greutăți, a ajunge la limita răbdării, fiind silit să suporte multe neajunsuri. 43 (Reg; îe) A întoarce ~ul pe dos A se mânia. 44 (Reg; îe) A se ține în ~ A arăta bine, a se menține tânăr, sănătos. 45 (Reg; îla) Cu ~ pe limbă Lipsit de educație. 46 (Pop; îe) A-și da ~ul pe mâna altuia sau a fi cu ~ul în mâna altuia A-și încredința soarta cuiva, a fi la discreția cuiva. 47 (Reg; îe) A ține (sau a apuca) pe cineva de ~ A avea influență asupra cuiva. 48 (Reg; îae) A depinde cu totul de cineva. 49 (Pop; îe) A se da (sau a se lăsa) după ~ A accepta să se comporte așa cum i se cere, să facă ceea ce i se cere Si: a se acomoda, a se conforma. 50 (Îe) Cu mari peri Cu deosebit efort. 51 (Fam; îls) ~ de câine Om de nimic. 52 (Îe) Are peri de lup Este un om rău, hain la inimă. 53 (Îvr; îls) ~ul purcelei Capac al lăzii. 54 Fiecare dintre firele chitinoase care se găsesc pe unele organe sau părți ale corpului insectelor. 55 (Pan; mpl) Fiecare dintre firele scurte, ieșite în afară, care acoperă suprafața unei țesături, în special a unui covor. 56 (Pan; Trs; Ban) Mătase de porumb. 57 Păr1 (1) tăiat sau smuls de pe corpul unor animale pentru a fi folosit în diverse scopuri, mai ales ca materie primă. 58 (Îrg) Blană de animal. 59 (Pop) Lână de calitate superioară, cu firul lung, separată prin pieptănare sau dărăcire. 60 (Îe) ~ pe (sau în) ~ Se spune pentru a arăta că se face un schimb între lucruri echivalente sau în proporții egale. 61 (Reg) Fuior de cânepă. 62 Denumire generală dată fibrelor textile de origine animală. 63 (Pex) Țesătură făcută din păr1 (62). 64 (Reg) Fibră de lemn. 65 (Pan; lsg) Fiecare dintre filamentele (foarte fine) de origine epidermică existente pe anumite organe ale unor plante. 66 (Pan; pop) Abces foarte dureros care se face de obicei la degetele de la mână. 67 (Pan) Arc în formă de spirală la ceas. 68 (Bot; reg; îc) ~ul-doamnei Strașnic (Asplenium trichomanes). 69 (Bot; reg) ~ul-ciutei Verigar (Rhamnus cathartica). 70 (Bot; reg; îc) ~ul-zânelor Colilie (Stipa pennata). 71 (Bot; reg; îac) Năgară (Stipa capillata). 72 (Reg; îc) ~ul-Maicii-Domnului (sau ~ul-Maicii- Preciste) Plantă erbacee cu frunzele lunguiețe, triunghiulare și penate, care crește prin păduri, în locuri umede și umbroase sau prin crăpăturile stâncilor Si: (reg) ~ul-fetei, ~ul-Sfintel-Marii (Asplenium adianhum nigrum). 73 (Bot; reg; îac) Părul-fetei (Adianthum capillus-Veneris). 74 (Bot; reg; îac) Strașnic (Asplenium trichomanes). 75 (Bot; reg; îac) Năfurică (Artemisia annua). 76 (Reg; îc) ~ul fetei (Șîf ~ul-fetei-mișele, ~ul-orfanei) Plantă criptogamă înrudită cu feriga, cu pețiolurile lungi și subțiri, folosită în medicină și cultivată, uneori, ca plantă ornamentală Si: (reg) buricul-Vinerei, buruiană-de-bubă-neagră, părul-Maicii-Domnului, percica-fetei (Adianthum capillus Veneris). 77 (Bot; reg; îac) Părul-Maicii-Domnului (Asplenium adianthum nigrum). 78 (Reg; îc) ~ul Sfintei-Marii Planta Asplenium septentrionale. 79-80 (Bot; reg; îac) Torțel (Cuscuta epithymum și europaea). 81 (Bot; reg; îac) Părul-Maicii-Domnului (Asplenium adianthum nigrum). 82 (Bot; reg; îac) Părul-fetei (Adianthum capillus-Veneris). 83 (Bot; reg; îc) ~ul-porcului Coada-calului (Equisetum telmateja). 84-85 (Bot; reg; îac) Coada-calului (Equisetum arvense și silvaticum). 86 (Bot; reg; îac; șîf ~-de-porc, ~-de-lup) Țăpoșică (Nardus stricta). 87 (Reg; îac) Plantă graminee care crește prin locuri nisipoase Si: (pop) păiuș-de-nisipuri (Festuca vaginata). 88 (Bot; reg; îac) Păiuș (Festuca ovina). 89 (Bot; reg; îac) Iarba-calului (Festuca sulcata). 90 (Bot; reg; îac) Ciumăfaie (Datura stramonium). 91 (Reg; îac) Plantă erbacee cu tulpina împărțită în numeroase ramificații subțiri și aspre, care crește prin locurile umede de pe lângă pâraie (Juncus trifidus). 92 (Bot; reg; îac) Rugină (Juncus effusus). 93 (Bot; reg; îac) Brădățel (Juncus compressus). 94 (Bot; reg; îac) Cornișor (Lycopodium annotimpum). 95 (Bot; reg; îac) Piedicuță (Lycopodium claviatum). 96 (Bot; reg; îac) Brădișor (Lycopodium selago). 97 (Bot; reg; îac) Alior (Euphorbia cyparissias). 98 (Bot; reg; îc) ~ul crâjei Specie de lichen Si: (reg) puricească (Lecanora confluens). 99 (Reg; îc) ~ul ursului Plantă nedefinită mai îndeaproape. 100 (Pop; îs) Peri răi Boală de ochi care se caracterizează prin creșterea anormală a unor fire pe gene pe partea inferioară a pleoapei, provocând iritarea ochiului. 101 (Pop; pex; îac) Corp străin intrat în ochi și care provoacă iritarea acestuia. 102 (Reg; îs) ~ul porcului Boală la copiii mici, care se manifestă prin apariția unor peri scurți și aspri pe spinarea copilului, care îi provoacă dureri și înțepături. 103 (Ast; îc) ~ul-Berenicei Constelație din emisfera boreală.

păr3 sm [At: BORZA, D. 140 / Pl: peri / E: nct cf lat porrum] (Bot; Ban) Sparanghel (Asparagus officinalis).

PĂR2, peri, s. m. 1. Totalitatea firelor subțiri de origine epidermică, cornoasă, care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale; spec. fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau (cu sens colectiv) totalitatea acestor fire, care acoperă capul omului. ◊ În doi peri = a) loc. adj. (pop.) cărunt; p. ext. care este între două vârste; b) loc. adj. și adv. (care este) neprecizat, nedefinit bine, nehotărât, între două stări; p. ext. îndoielnic, confuz, echivoc, neclar; c) loc. adj. și adv. (reg.) amețit de băutură; cherchelit. ◊ Loc. adv. În păr = cu toți de față. ◊ Expr. Din (sau de-a) fir în (ori a) păr = de la un capăt la altul și cu lux de amănunte; în întregime, în amănunt. Tras de păr, se spune despre o concluzie forțată, la care ajunge cineva exagerând sau denaturând adevărul. A se lua cu mâinile de păr sau a-și smulge părul din cap, se spune când cineva este cuprins de disperare. A se lua (sau a se prinde) de păr cu cineva = a se certa foarte tare, a se încăiera cu cineva. A atârna de un fir de păr = a depinde de o nimica toată. A se da după păr = a se comporta după cum cere împrejurarea; a se acomoda. N-am păr în cap sau cât păr în cap, ca părul din cap = în număr foarte mare; foarte mult. Cât păr în palmă (sau pe broască) = nimic; deloc. Când mi-o crește păr în palmă = niciodată. A avea păr pe limbă = a fi prost; a fi lipsit de educație, necioplit. A i se ridica (sau a i se sui) (tot) părul (în cap sau în vârful capului) sau a i se face (ori a i se ridica etc.) părul măciucă = a se înspăimânta, a se îngrozi, a-i fi foarte frică. A despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (ori în șapte etc.) = a cerceta ceva cu minuțiozitate exagerată. A-i scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) multe necazuri; a sâcâi, a agasa (pe cineva). A-i ieși (cuiva) peri albi = a îmbătrâni din cauza prea multor necazuri. A-i ieși (sau a-i trece) cuiva părul prin căciulă = a face eforturi deosebite, trecând peste multe greutăți; a ajunge la limita răbdării. ♦ (Pop.) Peri răi = numele unei boli de ochi, de obicei provocată de firele de gene mai lungi care irită globul ocular. ♦ (Fiecare dintre) firele chitinoase care acoperă unele organe sau părți ale corpului insectelor. ♦ P. anal. Firele scurte, ieșite în afară, care acoperă suprafața unei țesături, în special a unui covor. 2. Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală; p. ext. țesătură din aceste fibre. 3. P. anal. Fiecare dintre filamentele (fine), de origine epidermică, existente pe anumite organe ale unor plante. 4. Arc în formă de spirală la ceas. 5. Compuse: părul-fetei = plantă criptogamă înrudită cu feriga, întrebuințată ca plantă medicinală și ornamentală (Adianthum capillus-Veneris); părul-Maicii-Domnului = plantă erbacee cu frunze mate, crestate adânc (Asplenium adianthum nigrum); părul-porcului = plantă erbacee cu frunze lungi și cu spiculețe (Equisetum telmateja). 6. Compus: (Astron.) Părul Berenicei = numele unei constelații din emisfera boreală. – Lat. pilus.

PĂR1, peri, s. m. Arbore roditor, cu frunze ovale și lucioase, cu flori albe și cu fructe comestibile (Pirus communis). La primarele Axinte ne aștepta o masă întinsă sub un păr străvechi în coasta, casei. SADOVEANU, O. VI 343. Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi în toate părțile. CREANGĂ, O. A. 180. Măi, bădița, buze moi, Mută-ți casa. lîngă noi, C-am un păr cu pere moi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 48. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus, întrebuințat în strungărie și în sculptură.

PĂR2, peri, s. m. 1. (La sg. cu înțeles colectiv) Totalitatea firelor subțiri de formație cornoasă, care iau naștere în epidermă și care cresc pe pielea mamiferelor. Calul se și scutură de trei ori și îndată rămîne cu părul lins-prelins și tînăr ca un tretin. CREANGĂ, P. 195. S-o aflai un turc bătrîn Cu barbă de păr păgîn. ȘEZ. I 109. Lupul păru-și schimbă, dar năravul ba.Expr. (În construcție cu verbele «a fi», «a se afla») (Toți sau cu toții) în păr = a fi sau a se afla toți de față, fără să lipsească nimeni dintre cei care ar trebui sau care ne-am aștepta să fie prezenți. Familia Herdelea se afla în păr în pridvor. REBREANU, I. 66. Purceii erau toți în păr la ugerul scroafei și sugeau. ISPIRESCU, L. 129. A doua seară se și înființase cheful în salonașul lui Iorgu. Șampanie din destul și toți ștrengarii în păr. CARAGIALE, O. III 13. A rămîne (sau a fi) fată în păr = a rămîne (sau a fi) necăsătorită. Fata babei însă... a rămas fată-n păr... și tot fată în păr va fi și pînă în ziua de astăzi. MARIAN, O. II 197. Tras de păr = forțat, exagerat sau denaturînd adevărul. Din fir în păr v. fir. ♦ (Prin restricție) Totalitatea firelor descrise mai sus, care acoperă capul omului. Deodată Bardac își simți părul ridicîndu-i-se în vîrful capului. SADOVEANU, O. VII 362. Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n mers isteț, Frumoasă ca un gînd răzleț, Cu trupul nalt, cu părul creț, Cu pas ușor. COȘBUC, P. I 56. Părul tău ți se desprinde Și frumos ți se mai șede. EMINESCU, O. I 209. Fratele cel mijlociu Și cu părul castaniu Din ochi tare lăcrima. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 499. Căpitan Rîmlean Calcă peste piatră Și iată că-ndată Lumei se arată o dalbă de fată... Vie și frumoasă... Cu păr aurit. ALECSANDRI, P. P. 15. ◊ Expr. A se lua cu mîinile de păr sau (prin exagerare) a-și smulge părul din cap, se spune cînd cineva este cuprins de desperare. Cînd auzi împărăteasa de cele ce se întîmplase, se luă cu mîinile de păr. ISPIRESCU, L. 121. Să te-ajungă dor cumplit, Să lași lingura pe blid, Să ieși afară plîngînd Și părul din cap smulgînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 265. A se lua de păr cu cineva = a se încăiera cu cineva; (cu sens atenuat) a se certa foarte tare cu cineva. A(-i) ieși (cuiva) părul prin căciulă v. căciulă. A se da după păr = a se comporta după cum cere situația sau împrejurarea, a se acomoda. Bre tatar, dă-te după păr. Altfel te lepădăm. Aicea treaba-i una, supărarea-i alta. Nici n-avem cînd fi supărați. SADOVEANU, O. L. 109. Așa era acum și altfel nu putea să fie, și ea se dete din ce în ce după păr. SLAVICI, O. I 137. N-am păr în cap (sau cît păr în cap, ca părul din cap) = foarte mult, în foarte mare număr. Lume multă... iac-așa, ca păru din cap. BUJOR, S. 134. Ei! domnule, cîte d-astea n-am citit eu, n-am păr în cap! CARAGIALE, O. I 95. Cît păr în palmă (sau pe broască) = de loc. Odinioară am avut minte cît păr pe broască. SADOVEANU, O. I 504. Cînd o face broasca păr = niciodată. Cînd mi-a crește păr în palmă = niciodată. S-o pricopsi cînd mi-o crește păr în palm. PANN, la TRDG. A avea păr pe limbă = a fi prost, necioplit, lipsit de educație. (Mai ales în basme) A (i) se face (cuiva) părul măciucă V. măciucă. ◊ Compuse: (învechit) păr-de-cîine = înșelător, pezevenghi. Ești un hoț, un păr-de-cîine, nu voi să te văz mai mult. PANN. P. V. III 114; (Bot.) părul-Maicii-Domnului = plantă erbacee cu frunzele fără luciu și crestate adînc, avînd sporangii dispuși pe partea inferioară a frunzei; crește prin crăpăturile stîncilor și prin pădurile umede și umbroase (Asplenium adiantum nigrum); părul-porcului = barba ursului. 2. (La sg.) Fiecare dintre firele care alcătuiesc părul. Un fir de păr alb în barbă.Expr. A despica părul (sau firul de păr) în patru v. despica. A (i) se ține (sau a-i atîrna) viața într-un fir de păr, se zice cînd cineva este în primejdie de a-și pierde viața. (Despre evenimente, împrejurări, situații, hotărîri) A atîrna de-un fir de păr = a depinde de-o nimica toată. ◊ (La pl.) Vorbea mereu despre perii încărunțiți înainte devreme... spunea mereu că o singură dorință mai avea în viață. SLAVICI, N. I 130. Cine să fie acel neomenit care mi-a necinstit perii cei albi. ai bătrînețelor mele? ISPIRESCU, L. 121. Loc. adj. și adv. În doi peri = a) între două stări, la mijloc, nici așa, nici așa; neprecis, nehotărît. Zîmbea în doi peri. VORNIC, P. 141. Ciocoi în doi peri, giumătate acățat de protipenda prin măritișul unei mătuși a lui c-un boieri mare și giumătate atîrnat în gios de rudele lui de starea a doua. ALECSANDRI T. 1343; b) cherchelit, beat. Cînd îi omul în doi peri să te ferești de dînsul, c-atunci e cum îi mai rău. CREANGĂ, P. 166; c) (despre vorbe) cu două înțelesuri; echivoc. Toți se umflară de rîs deodată și începură a-l cam lua peste picior cu vorbe în doi peri. ISPIRESCU, L. 36. ◊ Expr. A scoate cuiva peri albi = a necăji, a sîcîi, a pricinui supărări cuiva. Duceți-vă de pe capul meu, că mi-ați scos peri albi de cînd ați venit. CREANGĂ, O. A. 261. A-i ieși (cuiva) peri albi = a avea multe supărări, a îmbătrîni din cauza prea multor necazuri. Of!... mi-o ieșit peri albi de cînd am fată mare! ALECSANDRI, T. I 51. ♦ Peri răi = numele popular al unei boli de ochi cauzată de o inflamație cronică a pleoapei, care face ca perii genelor să irite- globul ochiului. V. blefarită. 3. (La sg. cu sens colectiv) Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală; țesătură din aceste fibre. Scăpase cartea pe învelitoarea ușoară de păr de cămilă. SADOVEANU, O. VII 97. Îmbrăcat într-o pijama de- păr de cămilă, sta răsturnat într-un fotoliu BART, E. 296. 4. (La pl.) Fire scurte care acoperă întreaga suprafață a unei țesături de lînă, în special a unui covor. Mulți tătari stau împregiur Cu ochi mici ca ochi de ciur Și stau toți îngenunchieți Pe covor cu perii creți. ALECSANDRI, P. P. 77. 5. (La pl.) Firișoarele scurte care acoperă, ca un puf, frunzele sau tulpinile unor plante.

PĂR1 peri m. Pom fructifer cu fructe mari, ovale, zemoase, de culoare galbenă sau galbenă-verzuie și roșiatică pe partea dinspre soare. /<lat. pirus

PĂR2 peri m. 1) (la animalele mamifere și la om) Fir cornos, subțire care crește pe corp. 2) (cu sens colectiv) Ansamblu al acestor fire. ~ ondulat. ~ mare.De-a fir a ~ (sau din ~ în ~) foarte minuțios. A se ține (sau a atârna, a sta) într-un fir de ~ (sau de ață) a) a depinde de ceva foarte nesigur; b) a fi în pericol de moarte. A despica (sau a tăia) ~ul (sau firul de ~) în patru (sau în șapte, în nouă etc.) a cerceta foarte amănunțit. A scoate (cuiva) peri albi (sau suri) a cauza cuiva multe neplăceri. A i se face (sau a i se ridica) ~ul măciucă a fi cuprins de un sentiment de groază. A-i ieși ~ul prin căciulă a) a fi foarte sărac; b) a se sătura de atâta așteptare. Când a crește (cuiva) ~ în palmă (sau când a face broasca ~) nicicând. Cât ~ în palmă defel; nimic. Tras de ~ forțat; cu de-a sila. În doi peri a) într-un mod neclar; ambiguu; b) care este neclar; ambiguu. Peri răi boală de ochi provocată de firele de gene mai lungi, care irită globul ocular. ~ul-porcului plantă erbacee cu tulpină erectă, cu frunze mărunte, asemănătoare cu solzii de pește, și cu sporangi în formă de spice terminale, care crește prin locuri umede. 3) Formație chitinoasă filiformă de pe corpul insectelor. 4) la pl. Firele retezate scurt de pe suprafața unei țesături (în special a unui covor). 5) la pl. Firele care cresc pe frunzele sau tulpinile unor plante. 6) pop. (la ceasuri) Arc subțire în formă de spirală. /<lat. pilus

păr m. frumos arbore spinos din fam. rozaceelor ce face pere; 2. lemnul tare al acestui arbore, întrebuințat în strungărie și mai cu seamă pentru sculptură. [Lat. PIRUS].

păr m. 1. fir subțire ce crește pe pielea capului la om; 2. (colectiv) toți perii din capul omului: a-și tunde părul; în păr, în număr complet; 3. fire de păr pe pielea animalelor în diferite părți ale corpului: păr de cal, de capră; 4. coloarea părului: cu ochii în doi peri AL.; în doi peri, cu părul alb îndoit cu vânăt (despre cai); fig. echivoc, fam. beat; 5. parte păroasă la unele stofe; 6. filamentele unor plante: părul ciutei, gladiș; părul porcului, barba ursului: părul Maicii Domnului, plantă ce crește prin crăpăturile stâncilor din pădurile umede și umbroase (Asplenium adiantum); părul sf. Marii, torțel. [Lat. PILUS].

2) păr m., pl. perĭ (lat. pĭrus, it. pero). Un frumos pom rozaceŭ care, împreună cu măru, e foarte cultivat din cauza poamelor sale (pere), care se pot conserva intacte pînă în ĭarnă (pirus communis). Lemn de păr: o masă de păr. Prov. La păru lăudat să nu te ducĭ cu sacu mare, așteaptă-te la surprize neplăcute la lucrurile lăudate. V. scoruș.

1) păr m., pl. perĭ (lat. pilus, it. sp. pelo, pv. pel, fr. poil. V. răspăr, depilez, plisă 2, oripilant). Fir supțire care crește pe capu saŭ pe trupu omuluĭ și pe trupu animalelor ca să le apere de frigĭ. Țiganiĭ aŭ păr negru, boiĭ aŭ de ordinar păru alb. Fir de păr: Țiganiĭ aŭ periĭ negri, țĭ-a ĭeșit un păr (saŭ: un fir de păr) alb. Fire, filamente la plante orĭ la stofe. Sugel, panariciŭ (Mold.). Un fir supțire spiralat care se întinde și se strînge la ceasornic. În păr, în mare număr, toțĭ: Jidaniĭ se adunase în păr. Tras de păr, forțat, nenatural: argument tras de păr, asta e prea trasă de păr. În doĭ perĭ, nicĭ alb, nicĭ negru, nicĭ tînăr, nicĭ bătrîn, ca lupu cînd îșĭ schimbă păru, (fig.) nehotărît, evaziv: un om în doĭ perĭ (ca etate saŭ în privința graduluĭ de beție), răspuns în doĭ perĭ. A te lua de păr cu cineva, a ajunge la ceartă orĭ la bătaĭe cu cineva. A ți se face păru măcĭucă, a ți se zbîrli păru de frică. A scoate cuĭva perĭ albĭ, a-l îmbătrîni pin suferințe. A despica păru (saŭ firu) în patru, a te pricepe foarte bine, a ști foarte multe, a face distincțiunĭ foarte subtile. A depinde de un fir de păr, a depinde de foarte puțin lucru. Cu păru tăŭ și cu învățu altuĭa, profitînd altu din munca ta. Prov. Lupu păru îșĭ schimbă, dar năravu ba. V. nărav. Ca numirĭ de plante: păru cĭuteĭ, pațachină (rhámnus cathártica); păru Maĭciĭ Domnuluĭ, o plantă erbacee care crește pintre stîncĭ în pădurile umede și umbroase (asplénium adiántum nigrum); păru porculuĭ, 1. pir, 2. barba ursuluĭ; păru Veneriĭ, un fel de cŭarț.

PAHÁR, pahare, s. n. 1. Vas de sticlă, de metal, de material plastic etc., de diferite forme ori mărimi, din care se bea apă sau alte lichide; p. ext. conținutul unui asemenea vas; vasul împreună cu conținutul. ◊ Pahar dulce (sau de dar) = pahar de vin sau de țuică (îndulcit cu miere), care se oferă oaspeților la nuntă și pentru care aceștia dăruiesc mirilor bani. ◊ Loc. adj. Bun de pahar = care obișnuiește să bea băuturi alcoolice; care rezistă la băutură. ◊ Loc. adv. La un pahar de (sau cu) vin = în timp ce bea (împreună cu alții), la băutură; p. ext. la chef, la petrecere. ◊ Expr. A fi sau a ține etc. (ceva) (ca un) pahar = a fi sau a ține foarte curat. 2. Fig. Necaz, suferință, durere, chin. ◊ Expr. A i se umple (cuiva) paharul sau a(-i) fi plin paharul = a îndura prea multe suferințe morale, a nu mai putea suporta durerea, suferința etc. 3. (Pop.) Ventuză (pentru bolnavi). [Var.: (înv. și reg.) păhár s. n.] – Din magh. pohár, sb. pehar.

PĂHÁR s. n. v. pahar.

pahar sn [At: PSALT. HUR. 8r/1 / V: (îrg) păh~, (înv) păghar, păhariu, peh~, (reg) paar, par, păar, păr, poh~ / Pl: ~e, (reg) ~uri / E: mg pahar, pohar, srb pehar] 1 Mic vas de sticlă, de material plastic, de metal etc., de diferite forme și mărimi, din care se bea apă sau alte lichide Si: cupă, pocal, potir, (reg) mesel. 2 (Reg; îe) A bea dintr-un ~ (cu cineva) A fi intim cu cineva. 3 (Îae) A fi prieten cu cineva. 4 (Îae) A fi de aceeași teapă cu cineva. 5 (Udp „de” sau „cu”) Conținut al unui pahar (1). 6 (Reg; îs) ~ dulce (sau de dar) Conținut al unui pahar (1) de vin sau de țuică, de obicei îndulcit cu miere, care se oferă oaspeților la nuntă, când aceștia dăruiesc bani mirilor. 7 (Pex; îas) Obicei de a oferi un pahar (6). 8 (Îlav) La un ~ de (sau cu vin) În timp ce se bea împreună cu alții. 9 (Pex; îal) La chef. 10 (Fig) Necaz. 11 (Îls) ~ul morții (sau, rar, mortal) Moarte. 12 (Îe) A bea (sau a primi) ~ul morții (ori de moarte) A muri. 13 (Bis; înv) Har. 14 (Trs; Mar) Cană. 15 (Pop) Ventuză de sticlă în care se face vid cu spirt și cu o flacără și se aplică strâns pe spinarea bolnavilor, în scopuri curative. 16 (Reg) Lingură de lemn, cu coada foarte scurtă, cu care se bea apă din izvoare Vz căuș, scafă. 17 (Reg) Măsură cu care se ia vama la moară. 18 (Mol; Buc) Sticlă de lampă. 19 (Pop; pan) Caliciu al florii Vz cupă. 20 (Reg; lpl; art) Dans popular nedefinit mai de aproape. 21 (Reg; lpl; art.) Melodie după care se dansează paharele (20).

PAHÁR, pahare, s. n. 1. Vas de sticlă, de metal, de material plastic etc., de diferite forme sau mărimi, din care se bea apă sau alte lichide; p. ext. conținutul unui asemenea vas; vasul împreună cu conținutul. ◊ Pahar dulce (sau de dar) = pahar de vin sau de țuică (îndulcit cu miere), care se oferă oaspeților la nuntă și pentru care aceștia dăruiesc mirilor bani. ◊ Loc. adj. Bun de pahar = care obișnuiește să bea băuturi alcoolice; care rezistă la băutură. ◊ Loc. adv. La un pahar de (sau cu) vin = în timp ce bea (împreună cu alții), la băutură p. ext. la chef, la petrecere. ◊ Expr. A fi sau a ține etc. (ceva) (ca un) pahar = a fi sau a ține foarte curat. 2. Fig. Necaz, suferință, durere, chin. ◊ Expr. A i se umple (cuiva) paharul sau a(-i) fi plin paharul = a îndura prea multe suferințe morale, a nu mai putea suporta durerea, suferința etc. 3. (Pop.) Ventuză (pentru bolnavi). [Var.: (înv. și reg.) păhár s. n.] – Din magh. pohár, scr. pehar.

PAHÁR, pahare, s. n. 1. Vas mic de sticlă (mai rar de metal), cu pereții de obicei înalți, din care se bea apă sau alte lichide; conținutul vasului; vasul împreună cu conținutul. Bău paharul dintr-o dată, îl ridică și îl izbi de podele. SADOVEANU, O. I 456. În timpul mesei, printre paharele și ulcelele ridicate în sănătatea tinerilor și a bătrînilor, zburau cu vioiciune felicitările și glumele cuviincioase. BUJOR, S. 101. Pe colacul fintînii erau două pahare de argint. CREANGĂ, P. 290. Dă-mi un pahar de apă cu gheață! NEGRUZZI, S. I 63. Expr. Bun de pahar = care obișnuiește să bea băuturi alcoolice. La masă el prînzea totdeauna împreună cu doisprezece ciraci ai săi... toți buni de pahar și vînători de meserie. GANE, N. i 171. ◊ (În metafore și comparații simbolizînd curățenia) Nici unul pînă acum n-a fost în stare să-i ție căsuța pahar, să-i fie omului mai mare dragul. BASSARABESCU, V. 96. Numai trei mîndre-am avut: Una-n deal Ca ș-un pahar. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 95. (Simbolizînd suferința) Dar multe, doamne, i-au bătut – I-a fost paharul plin. COȘBUC, P. I 229. Era silită a bea un nou pahar de durere. NEGRUZZI, S. I 49. ◊ Pahar dulce (sau de dar) = pahar de vin sau de țuică (de obicei îndulcit cu miere), care se oferă oaspeților la nuntă și pentru care aceștia dăruiesc bani mirilor. La paharul dulce s-a adunat de la nuntași de două ori cît cheltuiala. SADOVEANU, P. M. 204. Negustorul, după ce a băut paharul cel dulce, a dăruit celor tineri o căruță plină de odoare scumpe. MARIAN, O. II 321. Pahar de cale-albă = pahar (de vin) pe care părinții miresei îl dau tinerilor căsătoriți să-l bea cînd se despart de ei. ◊ Expr. A sorbi (pe cineva) într-un pahar de apă v. sorbi. A da paharul peste cap v. cap1 (I 1). 2. (Popular, mai ales la pl.) Ventuză (2). I-a pus baba... pahare și n-are voie să iasă din casă. C. PETRESCU, R. DR. 205. – Pl. și: (regional) pahară (EMINESCU, O. I 294). – Variantă: păhár (SADOVEANU, P. S. 48, EMINESCU, O. IV 87, CONTEMPORANUL, VI 298) s. n.

păr-cauciúc(at) s.„S-a pus la punct o tehnologie prin care se obține părul-cauciuc, un material care, pentru calitățile sale deosebite, poate fi utilizat la tapițeria mobilei și autovehiculelor, ca izolant la instalațiile termice, la filtre de aer etc.” R.l. 28 IV 75 p. 5. ◊ „Reporterul a comparat în mod eronat produsul păr cauciucat cu poliuretanul pe care îl înlocuiește.” R.l. 11 VIII 80 p. 3 (din păr + cauciuc(at))

PAHÁR ~e n. 1) Vas mic (de sticlă, de ceramică, de material plastic etc.), de obicei de formă cilindrică, care servește pentru băut. 2) Conținutul unui asemenea vas. ◊ Cântec de ~ cântec care se cântă la masă în timpul unei petreceri. A ridica ~ul a bea; a cinsti. A închina ~ul a rosti un toast. /<ung. pohár, sb. pehar

pahar n. 1. vas de băut de sticlă; 2. ceea ce conține: a băut trei pahare; 3. Med. pop. ventuză: a pune cuiva pahare. [Rut. POHAR].

pahár n., pl. e (rut. pohar, puhar, pugar, pol. puhar, puchar, ceh. pohár, sîrb. pehar, bg. pahar, ung. pohár, care se reduc la germ. pëchar, bëchar, ngerm. becher, de unde și it. bicchiere). Vas de sticlă (maĭ rar de metal orĭ de lemn) din care se bea apă, vin, bere, ceaĭ, lapte: un pahar de cristal, un pahar de (pentru) vin. Conținutu acestuĭ vas: am băut un pahar de vin (greșit cu vin). V. ceașcă, cupă, pocal.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

păr s. m., (fir de păr; pom) pl. peri

păr (bot., anat.) s. m., pl. peri

!Părul-Berenicei (constelație) s. propriu m. art.

părul-Maicii-Domnului (plantă) s. m. art.

părul-porcului (plantă) s. m. art.

!de-a fir a păr (pop.) loc. adv.

Părul-Berenicei (constelație) s. propriu m.

!părul-Maicii-Domnului (plantă) s. m. art.

!părul-porcului (plantă) s. m. art.

Părul-Berenícei (astron.) s. pr. m.

părul-Máicii-Dómnului (bot.) s. m.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂR s. (BOT.) părul-ciutei (Rhamnus cathartica) = verigar, salbă-moale, (reg.) crasici, crușân, gladiș, pațachină, porumbel, vonicer, lemn-cânesc, lemn-râios, lemnul-câinelui, poama-câinelui, spin-alb, spinele-cerbului; părul-fetei (Adianthum capillus venéris) = (reg.) buricul-Vinerei, buruiană-de-bubă-neagră, părul-Maicii-Domnului, părul-orfanei, percica-fetei; părul-Maicii-Domnului (Asplenium adianthum nigrum) = (reg.) părul-fetei, părul-Maicii-Preciste, părul-Sfintei-Marii.

PĂR s. (BOT.) părul-ciutei (Rhamnus cathartica) = verigar, salbă-moale, (reg.) crasici, crușîn, gladiș, pațachină, porumbel, vonicer, lemn-cînesc, lemn-rîios, lemnul-cîinelui, poama-cîinelui, spin-alb, spinele-cerbului; părul-fetei (Adianthum capillus veneris) = (reg.) buricul-Vinerei, buruiană-de-bubă-neagră, părul-Maicii-Domnului, părul-orfanei, percica-fetei; părul-Maicii-Domnului (Asplenium adianthum nigrum) = (reg.) părul-fetei, pă-rul-Maicii-Preciste, părul-Sfintei-Marii.

PAHÁR s. (reg.) mesel, (înv.) scafă. (Un ~ cu vin.)

PAHÁR s. v. caliciu, cupă, ventuză.

PĂR-DE-LÚP s. v. țăpoșică.

PĂRUL-DOÁMNEI s. v. strașnic.

PĂRUL-FÉTEI s. v. părul-maicii-domnului.

PĂRUL-MAICII-DÓMNULUI s. v. părul-fetei, strașnic.

PĂRUL-MAICII-PRÉCISTE s. v. părul-maicii-domnului.

PĂRUL-ORFÁNEI s. v. părul-fetei.

PĂRUL-PÓRCULUI s. v. barba-ursului, coada-calului, păiuș, piedicuță, țăpoșică.

PĂRUL-SFINTEI-MĂRÍI s. v. cuscută, torțel.

PERI s. pl. (BOT.) trihomi (pl.).

PAHAR s. (reg.) mesel, (înv.) scafă. (Un ~ cu vin.)

pahar s. v. CALICIU. CUPĂ. VENTUZĂ.

părul-fetei s. v. PĂRUL-MAICII-DOMNULUI.

părul-Maicii-Domnului s. v. PĂRUL-FETEI. STRAȘNIC.

părul-Maicii-Preciste s. v. PĂRUL-MAICII-DOMNULUI.

părul-porcului s. v. BARBA-URSULUI. COADA-CALULUI. PĂIUȘ. PIEDICUȚĂ. ȚĂPOȘICĂ.

părul-Sfintei-Marii s. v. PĂRUL-MAICII-DOMNULUI.

părul-Sfintei-Mării s. v. CUSCUTĂ. TORȚEL.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

păr (péri), s. m. – Pom fructifer (Pirus communis). – Mr., megl. per. Lat. pĭrus (Pușcariu 1263; Candrea-Dens., 1326; REW 6525), cf. it. pero, logud. piru.Der. pară, s. f. (fructul părului), megl. pęră, istr. pęrę, probabil reproduce lat. pῑrum (Pușcariu 1264; REW 6524), cf. vegl. paira, it., prov., cat., sp., port. pera, fr. poire; peret, s. n. (grădină cu peri); perușcă, s. f. (Trans., cartof).

păr (péri), s. m.1. Fir cornos de pe corpul omului și al animalelor. – 2. Păr (1) de pe cap. – 3. Puf de pe plante sau fructe. – 4. Puf de pe țesături. – 5. (Trans.) Lînă. – 6. (Mold.) Panarițiu, sugel. – Mr., megl., istr. per. Lat. pĭlus (Pușcariu 1262; Candrea-Dens., 1327; REW 6508), cf. vegl. pail, it., sp. pelo, prov., cat. pel, fr. poil. Cuvînt de uz general (ALR, I, 8). – Der. păros, adj. (cu puf, pufos); păroșie, s. f. (calitatea de păros); părui, vb. (a se lua de păr; a argăsi); păruială, s. f. (depilare, ciomăgeală); păruit, s. n. (acțiunea de a părui); împăroșa (var. împăroși), vb. (a se acoperi de păr); răspăr, s. m. (varietate de biban, Acerina Schraetser), numit așa din cauza aripioarei sale dorsale; în răspăr, adv. (contra direcției părului), cu pref. răs-.

pahár (paháre), s. n. – Vas de băut, cupă. Sl. (sb., cr., slov.) pehar (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 238), cf. alb. pehar, ceh., rut., mag. pohár.Der. paharnic, s. m. (cupar, ceașnic; strîngător de impozite de la cîrciumi); mare paharnic, s. m. (boier care avea grijă de băutura domnului; boiernaș din Mold. care era în același timp pîrcălab de Cotnari și de Hîrlău), din sl. pachariniku (Drăganu, Dacor., VI, 247; mai puțin probabilă der. din mag. pohárnok, propusă de L. Treml, Hung. Jb., IX, 282); păhărnicească, s. f. (nevastă de paharnic); păhărnicel, s. m. (slujbaș la crama domnească); păhărnicie, s. f. (slujba de paharnic; înv., impozit, dreptul de cîrciumă); păhăruț, s. m. (lăcrimioară, Convallaria maialis). – Din rom. provin bg. pahar (Capidan, Raporturile, 223) și bg. din Trans. paharo (Miklosich, Bulg., 129).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PĂR. Subst. Păr, perișor (dim.). Plete, coamă, cînepa-dracului (glumeț), chică (pop. și fam.), chiculiță (dim., pop.), chicuță (reg.); șuviță, moț, lațe, ciuf, (reg.), țuluc (reg.), smoc, smoculeț (dim.), smocușor, floc, flocușor (dim.), meșă, gîță (reg.), gîțișoară (dim., reg.). Coc, conci, moțoc (reg.), breton. Coadă, codiță (dim.), cosiță, cosicioară (dim.). Buclă, cîrlionț, zuluf, zulufel (dim., rar), percică (reg.), creț. Perucă. Barbetă; perciune. Barbă, bărbuță (dim.), bărbiță (rar), bărboi (augm.), bărbărie, tîrsoagă (reg.); barbișon, barbișă (rar), cioc, țăcălie; favoriți, perciuni (rar), cotlete. Mustață, mustăcioară (dim.). Sprînceană, sprîncenuță (dim., rar), sprîncenea. Geană. Bărbos. Mustăcios. Sprîncenat. Pilozitate. Coafare, coafat, frizare (rar), frizat (rar); pieptănare, pieptănat; bărbiereală, bărbierit, ras. Depilare. Frizerie, bărbierie; coafură. Frizer, bărbier; coafor, coafeză. Coafură, pieptănătură; frizură, freză; tunsoare, tuns, tunsură (rar). Adj. Pilos. Păros, pletos, lățos. Bărbos. Perciunat. Mustăcios. Sprîncenat. Genat (rar). Cîrlionțat, încrețit; ciufulit, zbîrlit, zbîrlog (rar). Coafat, pieptănat, tuns; ras. Vb. A (se) tunde, a(-și) tăia părul; a (se) coafa, a se friza (rar); a (se) pieptăna, a(-și) aranja părul, a(-și) face freza. A (se) bărbieri, a (se) rade. A (se) depila. A (se) pensa. V. fir.

VASE DE BĂUT. Subst. Pahar, păhărel (dim.), păhăraș (pop.), păhăruș (pop.), pocal, bocal (reg.); potir, potiraș (dim.), cupă, stacană (pop. și fam.). Cană, căniță (dim.), cănățuie (rar), țîț (reg.). Ulcea, ulcelușă (dim.), ulceluță, ulcică, ulcicuță, bărdacă, bărdăcuță (dim.). Ceașcă, ceșcuță (dim.), ceșculiță, tas (înv.), felegean (înv.), șol (reg.), năstrapă (înv. și reg.). Cinzeacă, țoi, ciocan (pop.), ciocănaș (dim., pop.), clondir, clondiraș (dim.). Regală (ieșit din uz), țap, halbă. Urcior, urcioraș (dim.), urcioruș. Ploscă, ploscuță (dim.), ploschiță. Vb. A bea; a soarbe; a da pe gît; a înghiți. V. apă, băuturi alcoolice, băuturi nealcoolice, recipient, văsărie.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PĂR2 (lat. pirus) s. m. Pom fructifer din familia rozaceelor, cultivat în zonele temperate, rezistent la secetă, înalt până la 20 m, cu flori albe sau roz și fructe mari, cu pulpă fină, zemoasă (Pyrus sativa). În România crește în majoritatea zonelor țării, existând centre specializate în creșterea sa. Scoarța, frunzele, florile și fructele sunt folosite în medicina umană tradițională (ca astringente, diuretice, febrifuge etc.). Cel mai mare producător de pere din lume a fost, în 2000, China, cu o producție de 3.611 mii t. V. pară2.P. pădureț (Pyrus pyraster) = specie de păr care crește spontan, dispersat, în pădurile de câmpie și dealuri joase; fructele sunt mici, tari, astringente.

PĂR subst. I. 1. – Ioan (Ard I 62). 2. Părosu, mold.; Păroasa și Păroși ss. 3. Păruș gelep (16 B IV 445). 4. Perescu, M. (Î Div); Perești, Perilești ss. 5. + -ian: Perian b. (Moț); -u (Bîr II); Periiani sau Perieni s. (Ștef); Perian(u) cu suf. de apartenență locală < satul Peri. II. Compuse: 1. Părucriț (17 B III 430). 2. Părlatu, olt. (17 B I 443); Părlăt/escu act. -easca t.; cf. însă Perlați șef albanez din sec XV. 3. Părvechiu (17 B III 107); Părveche moșn. (17 13 II 237). 4. Cf. Părchilă, Drag., 1700 (IO 29) – evident un nume compus.

PĂRUL BERENICEI (Coma Berenices), constelație din emisfera boreală, situată între constelațiile Leul și Boarul. Vizibilă din România primăvara.

PYRUS L., PĂR, fam. Rosaceae. Gen originar din Europa, nordul Africii și Iran, cca 18 specii, arbori, uneori arbuști, rar spinoși. Frunze simple, caduce, deseori cu stipele, dentate sau întregi, pețiolate, apar o dată cu florile. Florile albe (pe tip 5, cca 25 stamine, antere roșii, pînă la 5 stile libere) dispuse în raceme umbeliforme: Fructe cărnoase, semințe negricioase.

SCIRPUS L., PĂRUL FEMEII, fam. Cyperaceae. Gen originar de pe tot globul, cca 195 specii, erbacee, anuale sau vivace. Tulpini cilindrice, verzi, lungi și subțiri, mai multe laolaltă, la unele specii în tinerețe erecte, apoi pendente. Frunze ligulate, cu marginile întregi. Flori hermafrodite (pînă la 3 stamine, stil caduc, stigmat cu 2-3 ramuri filamentoase, perigon cu sau fără sete), așezate pe axa spiculețelor maro-închis-negre, dispuse terminal pe tulpină, într-o inflorescență peniciliformă, patentă.

Mon verre n’est pas grand, mais je bois dans mon verre (fr. „Paharul nu mi-e mare, dar beau din paharul meu) – versul care constituie o chemare de a fi tu însuți, de a nu căuta să te împăunezi cu penele altuia, de a nu te ascunde îndărătul citatelor, de a nu imita fără rost, fără discernămînt ș.a.m.d., aparține poetului francez Alfred de Musset și face parte dintr-un catren, pus ca dedicație la poemul său dramatic: Cupa și buzele (La coupe et les lèvres). Iată-l în traducere: ”Să zic că pe Byron aș vrea a-l imita. Mă cunoașteți și știți doar că nu e așa, Mi-e groaznic de silă de la alții să iau. Nu mi-e mare paharul, dar din al meu vreau să beau.„ Versul e citat aproape totdeauna în franțuzește și se aplică, în sens favorabil, acelor care refuză să soarbă inspirații din cupe străine; sau dimpotrivă, în mod critic, la adresa celor care n-au nimic original în manifestările lor. Iată un exemplu: ”Sînt de părere că viața pe acest pămînt n-o merită decît originalii; numai ei au dreptul să trăiască. Mon verre nest pas grand, mais je bois dans mon verre a spus cineva... Ce-mi pasă că ai un creier mare și-o minte atotcuprinzătoare, că înțelegi toate, că știi multe, că mergi în pas cu timpul, dacă n-ai o fărîmă care să-ți aparțină, care să fie a ta proprie, un specific al tău„. (Turgheniev, în nuvela Un Hamlet provincial). Echivalentul românesc e zicala: ”Apă să bei din chiar puțul tău" (vezi Proverbe și ghicitori, B.P.T., vol. II, pag. pag. 224). LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a bea paharul până la fund expr. a îndura un necaz / o durere până la capăt.

a i se face (cuiva) părul măciucă expr. a fi cuprins de spaimă.

a i se ridica / a i se face părul măciucă expr. a se speria foarte tare, a se îngrozi, a se înspăimânta.

a scoate (cuiva) peri albi expr. a supăra, a hărțui; a șicana; a vexa (pe cineva).

a se ține într-un fir de ață / de păr expr. (și fig.) a fi în pragul prăbușirii / al colapsului; a fi șubred / firav / gata să cadă.

a vorbi în doi peri expr. a vorbi intenționat confuz.

a-i cădea (cuiva) părul din nas expr. (adol.) a fi surprins / uluit.

a-i ieși capul prin păr expr. (adol.) a fi tuns zero.

a-i ieși părul prin căciulă expr. 1. a i se urî cu așteptatul. 2. a o duce greu.

a-i ieși peri albi expr. a-și face griji; a fi tracasat / suprasolicitat / stresat.

când mi-o crește păr în palmă expr. niciodată.

în doi peri exp. 1. fără a convinge. 2. dubios, ambiguu.

mere, pere și bretele expr. (glum.) sân de femeie de dimensiuni mici, medii și mari.

plânge paharul! expr. (glum.) paharul e gol!, toarnă în pahare!

plin de bani ca broasca de păr expr. (glum.) sărac, nevoiaș.

scoică cu păr expr. vulvă; vagin.

tras(ă) de păr expr. neverosimil; forțat.

Intrare: Păr
nume propriu (I3)
  • Păr
Intrare: păr (fir)
substantiv masculin (M26)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păr
  • părul
  • păru‑
plural
  • peri
  • perii
genitiv-dativ singular
  • păr
  • părului
plural
  • peri
  • perilor
vocativ singular
plural
Intrare: păr (pom)
substantiv masculin (M26)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păr
  • părul
  • păru‑
plural
  • peri
  • perii
genitiv-dativ singular
  • păr
  • părului
plural
  • peri
  • perilor
vocativ singular
plural
Intrare: păr (sparanghel)
păr (sparanghel) substantiv masculin
substantiv masculin (M26)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păr
  • părul
plural
  • peri
  • perii
genitiv-dativ singular
  • păr
  • părului
plural
  • peri
  • perilor
vocativ singular
plural
Intrare: de-a fir a păr
de-a fir a păr locuțiune adverbială
compus
  • de-a fir a păr
Intrare: pahar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pahar
  • paharul
  • paharu‑
plural
  • pahare
  • paharele
genitiv-dativ singular
  • pahar
  • paharului
plural
  • pahare
  • paharelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păhar
  • păharul
  • păharu‑
plural
  • păhare
  • păharele
genitiv-dativ singular
  • păhar
  • păharului
plural
  • păhare
  • păharelor
vocativ singular
plural
paar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
par3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • par
  • parul
plural
  • pare
  • parele
genitiv-dativ singular
  • par
  • parului
plural
  • pare
  • parelor
vocativ singular
plural
păar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păghar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păhariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pehar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: păr-de-lup
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păr-de-lup
  • părul-de-lup
plural
genitiv-dativ singular
  • păr-de-lup
  • părului-de-lup
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Părul-Berenicei
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Părul-Berenicei
plural
genitiv-dativ singular
  • Părului-Berenicei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-ciutei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-ciutei
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-ciutei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-doamnei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-doamnei
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-doamnei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-femeii
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-femeii
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-femeii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-fetei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-fetei
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-fetei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-Maicii-Domnului
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-Maicii-Domnului
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-Maicii-Domnului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-Maicii-Preciste
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-Maicii-Preciste
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-Maicii-Preciste
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-orfanei
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-orfanei
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-orfanei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-porcului
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-porcului
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-porcului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-Sfintei-Marii
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-Sfintei-Marii
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-Sfintei-Marii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-Sfintei-Mării
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-Sfintei-Mării
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-Sfintei-Mării
plural
vocativ singular
plural
Intrare: părul-zânelor
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părul-zânelor
plural
genitiv-dativ singular
  • părului-zânelor
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

păr, perisubstantiv masculin

  • 1. Totalitatea firelor subțiri de origine epidermică, cornoasă, care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale. DEX '09 DLRLC NODEX
    diminutive: perișor
    • format_quote Lupul păru-și schimbă, dar năravul ba. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Calul se și scutură de trei ori și îndată rămîne cu părul lins-prelins și tînăr ca un tretin. CREANGĂ, P. 195. DLRLC
    • format_quote S-o aflat un turc bătrîn Cu barbă de păr păgîn. ȘEZ. I 109. DLRLC
    • format_quote Vorbea mereu despre perii încărunțiți înainte de vreme... spunea mereu că o singură dorință mai avea în viață. SLAVICI, N. I 130. DLRLC
    • format_quote Cine să fie acel neomenit care mi-a necinstit perii cei albi. ai bătrînețelor mele? ISPIRESCU, L. 121. DLRLC
    • 1.1. prin specializare Fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau (cu sens colectiv) totalitatea acestor fire, care acoperă capul omului. DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Păr ondulat. Păr mare. DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Deodată Bardac își simți părul ridicîndu-i-se în vîrful capului. SADOVEANU, O. VII 362. DLRLC
      • format_quote Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n mers isteț, Frumoasă ca un gînd răzleț, Cu trupul nalt, cu părul creț, Cu pas ușor. COȘBUC, P. I 56. DLRLC
      • format_quote Părul tău ți se desprinde Și frumos ți se mai șede. EMINESCU, O. I 209. DLRLC
      • format_quote Fratele cel mijlociu Și cu părul castaniu Din ochi tare lăcrima. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 499. DLRLC
      • format_quote Căpitan Rîmlean Calcă peste piatră Și iată că-ndată Lumei se arată o dalbă de fată... Vie și frumoasă... Cu păr aurit. ALECSANDRI, P. P. 15. DLRLC
      • 1.1.1. (la) singular Fiecare dintre firele care alcătuiesc părul. DLRLC
        • format_quote Un fir de păr alb în barbă. DLRLC
    • 1.2. popular Peri răi = numele unei boli de ochi, de obicei provocată de firele de gene mai lungi care irită globul ocular. DEX '09 DLRLC NODEX
      sinonime: blefarită
    • 1.3. (Fiecare dintre) firele chitinoase care acoperă unele organe sau părți ale corpului insectelor. DEX '09 NODEX
    • 1.4. prin analogie Firele scurte, ieșite în afară, care acoperă suprafața unei țesături, în special a unui covor. DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Mulți tătari stau împregiur Cu ochi mici ca ochi de ciur Și stau toți îngenunchieți Pe covor cu perii creți. ALECSANDRI, P. P. 77. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală popular În doi peri = DEX '09
      sinonime: cărunt
    • chat_bubble locuțiune adjectivală locuțiune adverbială În doi peri = (care este) neprecizat, nedefinit bine, nehotărât, între două stări. DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Zîmbea în doi peri. VORNIC, P. 141. DLRLC
      • format_quote Ciocoi în doi peri, giumătate acățat de protipenda prin măritișul unei mătuși a lui c-un boieri mare și giumătate atîrnat în gios de rudele lui de starea a doua. ALECSANDRI T. 1343. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală locuțiune adverbială regional În doi peri = amețit de băutură. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Cînd îi omul în doi peri să te ferești de dînsul, c-atunci e cum îi mai rău. CREANGĂ, P. 166. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială (În construcție cu verbele «a fi», «a se afla») În păr = a fi sau a se afla toți de față, fără să lipsească nimeni dintre cei care ar trebui sau care ne-am aștepta să fie prezenți. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Familia Herdelea se afla în păr în pridvor. REBREANU, I. 66. DLRLC
      • format_quote Purceii erau toți în păr la ugerul scroafei și sugeau. ISPIRESCU, L. 129. DLRLC
      • format_quote A doua seară se și înființase cheful în salonașul lui Iorgu. Șampanie din destul și toți ștrengarii în păr. CARAGIALE, O. III 13. DLRLC
    • chat_bubble Din (sau de-a) fir în (ori a) păr = de la un capăt la altul și cu lux de amănunte; în întregime, în amănunt, foarte minuțios. DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble Tras de păr, se spune despre o concluzie forțată, la care ajunge cineva exagerând sau denaturând adevărul. DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A se lua cu mâinile de păr sau a-și smulge părul din cap, se spune când cineva este cuprins de disperare. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Cînd auzi împărăteasa de cele ce se întîmplase, se luă cu mîinile de păr. ISPIRESCU, L. 121. DLRLC
      • format_quote Să te-ajungă dor cumplit, Să lași lingura pe blid, Să ieși afară plîngînd Și părul din cap smulgînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 265. DLRLC
    • chat_bubble A se lua (sau a se prinde) de păr cu cineva = a se certa foarte tare, a se încăiera cu cineva. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A atârna (sau a se ține) de un fir de păr (sau de ață) = a depinde de o nimica toată. DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A (i) se ține (sau a-i atârna) viața într-un fir de păr, se zice când cineva este în primejdie de a-și pierde viața. DLRLC NODEX
    • chat_bubble A se da după păr = a se comporta după cum cere împrejurarea; a se acomoda. DEX '09 DLRLC
      sinonime: acomoda
      • format_quote Bre tătar, dă-te după păr. Altfel te lepădăm. Aicea treaba-i una, supărarea-i alta. Nici n-avem cînd fi supărați. SADOVEANU, O. L. 109. DLRLC
      • format_quote Așa era acum și altfel nu putea să fie, și ea se dete din ce în ce după păr. SLAVICI, O. I 137. DLRLC
    • chat_bubble N-am păr în cap sau cât păr în cap, ca părul din cap = în număr foarte mare; foarte mult. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Lume multă... iac-așa, ca păru din cap. BUJOR, S. 134. DLRLC
      • format_quote Ei! domnule, cîte d-astea n-am citit eu, n-am păr în cap! CARAGIALE, O. I 95. DLRLC
    • chat_bubble Cât păr în palmă (sau pe broască) = deloc, nimic. DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Odinioară am avut minte cît păr pe broască. SADOVEANU, O. I 504. DLRLC
    • chat_bubble Când mi-o crește păr în palmă sau când o face broasca păr = nicicând, niciodată. DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote S-o pricopsi cînd mi-o crește păr în palmă. PANN, la TRDG. DLRLC
    • chat_bubble A avea păr pe limbă = a fi prost; a fi lipsit de educație, necioplit. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A i se ridica (sau a i se sui) (tot) părul (în cap sau în vârful capului) sau a i se face (ori a i se ridica etc.) părul măciucă = a-i fi foarte frică. DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (ori în șapte etc.) = a cerceta ceva cu minuțiozitate exagerată. DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A-i scoate (cuiva) peri albi (sau suri) = a pricinui (cuiva) multe necazuri. DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Duceți-vă de pe capul meu, că mi-ați scos peri albi de cînd ați venit. CREANGĂ, O. A. 261. DLRLC
    • chat_bubble A-i ieși (cuiva) peri albi = a avea multe supărări, a îmbătrâni din cauza prea multor necazuri. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Of!... mi-o ieșit peri albi de cînd am fată mare! ALECSANDRI, T. I 51. DLRLC
    • chat_bubble A-i ieși (sau a-i trece) cuiva părul prin căciulă = a face eforturi deosebite, trecând peste multe greutăți; a ajunge la limita răbdării; a fi foarte sărac. DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A rămâne (sau a fi) fată în păr = a rămâne (sau a fi) necăsătorită. DLRLC
      • format_quote Fata babei însă... a rămas fată-n păr... și tot fată în păr va fi și pînă în ziua de astăzi. MARIAN, O. II 197. DLRLC
    • chat_bubble compus învechit Păr-de-câine = pezevenchi, înșelător. DLRLC
      • format_quote Ești un hoț, un păr-de-cîine, nu voi să te văz mai mult. PANN. P. V. III 114. DLRLC
  • 2. Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Scăpase cartea pe învelitoarea ușoară de păr de cămilă. SADOVEANU, O. VII 97. DLRLC
    • format_quote Îmbrăcat într-o pijama de păr de cămilă, sta răsturnat într-un fotoliu. BART, E. 296. DLRLC
  • 3. prin analogie Fiecare dintre filamentele (fine), de origine epidermică, existente pe anumite organe ale unor plante. DEX '09 DLRLC NODEX
  • 4. Arc în formă de spirală la ceas. DEX '09 NODEX
etimologie:

păr, perisubstantiv masculin

  • 1. Pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală, cu frunze ovale, cu flori mari, albe sau roz, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus sativa). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    diminutive: perișor
    • format_quote La primarele Axinte ne aștepta o masă întinsă sub un păr străvechi în coasta casei. SADOVEANU, O. VI 343. DLRLC
    • format_quote Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi în toate părțile. CREANGĂ, O. A. 180. DLRLC
    • format_quote Măi, bădița, buze moi, Mută-ți casa. lîngă noi, C-am un păr cu pere moi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 48. DLRLC
    • diferențiere Pom fructifer cu fructe mari, ovale, zemoase, de culoare galbenă sau galbenă-verzuie și roșiatică pe partea dinspre soare. NODEX
    • 1.1. Lemnul arborelui descris mai sus, întrebuințat în strungărie și în sculptură. DLRLC
etimologie:

pahar, paharesubstantiv neutru

  • 1. Vas de sticlă, de metal, de material plastic etc., de diferite forme ori mărimi, din care se bea apă sau alte lichide. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Pe colacul fintînii erau două pahare de argint. CREANGĂ, P. 290. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Conținutul unui asemenea vas; vasul împreună cu conținutul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Bău paharul dintr-o dată, îl ridică și îl izbi de podele. SADOVEANU, O. I 456. DLRLC
      • format_quote În timpul mesei, printre paharele și ulcelele ridicate în sănătatea tinerilor și a bătrînilor, zburau cu vioiciune felicitările și glumele cuviincioase. BUJOR, S. 101. DLRLC
      • format_quote Dă-mi un pahar de apă cu gheață! NEGRUZZI, S. I 63. DLRLC
    • 1.2. Pahar dulce (sau de dar) = pahar de vin sau de țuică (îndulcit cu miere), care se oferă oaspeților la nuntă și pentru care aceștia dăruiesc mirilor bani. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote La paharul dulce s-a adunat de la nuntași de două ori cît cheltuiala. SADOVEANU, P. M. 204. DLRLC
      • format_quote Negustorul, după ce a băut paharul cel dulce, a dăruit celor tineri o căruță plină de odoare scumpe. MARIAN, O. II 321. DLRLC
    • 1.3. Pahar de cale-albă = pahar (de vin) pe care părinții miresei îl dau tinerilor căsătoriți să-l bea când se despart de ei. DLRLC
    • 1.4. Cântec de pahar = cântec care se cântă la masă în timpul unei petreceri. NODEX
    • chat_bubble locuțiune adjectivală Bun de pahar = care obișnuiește să bea băuturi alcoolice; care rezistă la băutură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote La masă el prînzea totdeauna împreună cu doisprezece ciraci ai săi... toți buni de pahar și vînători de meserie. GANE, N. i 171. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială La un pahar de (sau cu) vin = în timp ce bea (împreună cu alții), la băutură. DEX '09
    • chat_bubble A fi sau a ține etc. (ceva) (ca un) pahar = a fi sau a ține foarte curat. DEX '09
      • format_quote Nici unul pînă acum n-a fost în stare să-i ție căsuța pahar, să-i fie omului mai mare dragul. BASSARABESCU, V. 96. DLRLC
      • format_quote Numai trei mîndre-am avut: Una-n deal Ca ș-un pahar. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 95. DLRLC
    • chat_bubble A sorbi (pe cineva) într-un pahar de apă. DLRLC
    • chat_bubble A da paharul peste cap. DLRLC
  • 2. figurat Chin, durere, necaz, suferință. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Era silită a bea un nou pahar de durere. NEGRUZZI, S. I 49. DLRLC
    • chat_bubble A i se umple (cuiva) paharul sau a(-i) fi plin paharul = a îndura prea multe suferințe morale, a nu mai putea suporta durerea, suferința etc. DEX '09
      • format_quote Dar multe, doamne, i-au bătut – I-a fost paharul plin. COȘBUC, P. I 229. DLRLC
  • 3. popular Ventuză (pentru bolnavi). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ventuză
    • format_quote I-a pus baba... pahare și n-are voie să iasă din casă. C. PETRESCU, R. DR. 205. DLRLC
  • comentariu regional Plural și: pahară. DLRLC
etimologie:

păr-de-lupsubstantiv masculin

Părul-Bereniceisubstantiv propriu masculin articulat, substantiv masculin

  • chat_bubble compus astronomie Constelație din emisfera boreală, situată între constelațiile Leul și Boarul. Vizibilă din România primăvara (Coma Berenices). DEX '09 DE

părul-ciuteisubstantiv masculin articulat

părul-doamneisubstantiv masculin articulat

părul-feteisubstantiv masculin articulat

  • chat_bubble compus Plantă criptogamă înrudită cu feriga, folosită ca plantă medicinală și ornamentală (Adianthum capillus-Veneris). DEX '09

părul-Maicii-Domnuluisubstantiv masculin articulat

  • chat_bubble compus Plantă erbacee cu frunze mate, crestate adânc, având sporangii dispuși pe partea inferioară a frunzei; crește prin crăpăturile stâncilor și prin pădurile umede și umbroase (Asplenium adianthum nigrum). DEX '09 DLRLC

părul-Maicii-Precistesubstantiv masculin articulat

părul-orfaneisubstantiv masculin articulat

părul-porculuisubstantiv masculin articulat

părul-Sfintei-Mariisubstantiv masculin articulat

părul-Sfintei-Măriisubstantiv masculin articulat

părul-zânelorsubstantiv masculin articulat

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii

Un articol lingvistic