16 intrări
- mar
- Mar
- câr
- gâra / gâra-mâra
- maro (adj.)
- marș (interj.)
- Măr
- măr (fruct)
- măr (pom)
- măr-gutui
- măr-gutuie
- mărul-cucului
- mărul-lupului
- mărul-porcului
- mâr
- molia-merelor
130 de definiții
din care- explicative (56)
- morfologice (25)
- relaționale (22)
- etimologice (4)
- specializate (2)
- enciclopedice (9)
- argou (7)
- altele (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mar s vz mare
CÂR interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul caracteristic scos de unele păsări (ciori, găini etc.); strigăt cu care se alungă unele păsări. ◊ Expr. (Adverbial sau substantivat) Câr-mâr = (cu) ceartă, (cu) tocmeală. Că-i câr, că-i mâr, se zice când cineva se încurcă în explicații neconvingătoare, contradictorii, mincinoase. – Onomatopee.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CÂR interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul caracteristic scos de unele păsări (ciori, găini etc.); strigăt cu care se alungă unele păsări. ◊ Expr. (Adverbial sau substantivat) Câr-mâr = (cu) ceartă, (cu) tocmeală. Că-i câr, că-i mâr, se zice când cineva se încurcă în explicații neconvingătoare, contradictorii, mincinoase. – Onomatopee.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
MARÓ adj. invar., s. n. 1. Adj. invar. De culoarea castanei coapte; brun-roșcat, castaniu. 2. S. n. Culoare maro (1). [Var.: marón adj. invar., s. n.] – Din fr. marron.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARÓN adj. invar., s. n. v. maro.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARȘ, (1, 2, 3) marșuri, s. n., (4, 5) interj. 1. S. n. Mers, deplasare a unei unități militare sau a unui grup organizat (într-o anumită formație). ◊ Marș forțat = marș executat cu o viteză sporită față de cea normală. ♦ (Înv.) Distanță parcursă de o unitate militară în 24 de ore. ♦ Acțiune militară viguroasă îndreptată asupra unui obiectiv. ♦ Probă atletică de mers rapid pe distanțe lungi. ♦ P. gener. Deplasare, drum, cursă (obositoare). 2. S. n. Compoziție muzicală puternic ritmată, care adesea reglează cadența pasului unei formații, a unui cortegiu etc. 3. S. n. Compoziție literară în versuri, scrisă spre a fi cântată pe o arie de marș (2). 4. Interj. Cuvânt cu care se comandă pornirea unei unități militare sau a unui grup organizat. 5. Interj. Cuvânt cu care se gonește un câine sau, p. gener., un om. – Din fr. marche, germ. Marsch.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARȘ, (1, 2, 3) marșuri, s. n., (4, 5) interj. 1. S. n. Mers, deplasare a unei unități militare sau a unui grup organizat (într-o anumită formație). ◊ Marș forțat = marș executat cu o viteză sporită față de cea normală. ♦ (Înv.) Distanță parcursă de o unitate militară în 24 de ore. ♦ Acțiune militară viguroasă îndreptată asupra unui obiectiv. ♦ Probă atletică de mers rapid pe distanțe lungi. ♦ P. gener. Deplasare, drum, cursă (obositoare). 2. S. n. Compoziție muzicală puternic ritmată, care adesea reglează cadența pasului unei formații, a unui cortegiu etc. 3. S. n. Compoziție literară în versuri, scrisă spre a fi cântată pe o arie de marș (2). 4. Interj. Cuvânt cu care se comandă pornirea unei unități militare sau a unui grup organizat. 5. Interj. Cuvânt cu care se gonește un câine sau, p. gener., un om. – Din fr. marche, germ. Marsch.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MĂR1, meri, s. m. 1. Pom din familia rozaceelor, cu frunze mari, ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii și fructe globuloase, comestibile, bogate în vitamine (Malus domestica). ◊ Măr pădureț = arbore din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase și fructe mici, astringente (Malus sylvestris). ◊ Expr. De florile mărului = fără rost, degeaba; fără un scop anumit. 2. Compus: mărul-lupului = plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene și fructe tari în formă de pară; remf (Aristolochia clematitis); măr-gutui = gutui. – Lat. melus.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MĂR1, meri, s. m. 1. Pom din familia rozaceelor, cu frunze mari, ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii și fructe globuloase, comestibile, bogate în vitamine (Malus domestica). ◊ Măr pădureț = arbore din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase și fructe mici, astringente (Malus sylvestris). ◊ Expr. De florile mărului = fără rost, degeaba; fără un scop anumit. 2. Compus: mărul-lupului = plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene și fructe tari în formă de pară; remf (Aristolochia clematitis); măr-gutui = gutui. – Lat. melus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MĂR2, mere, s. n. 1. Fruct al mărului1, de formă rotundă-turtită și de diferite culori. ◊ Expr. (Adverbial) A bate (sau a face, a lăsa) măr (pe cineva) = a bate foarte tare (pe cineva). ◊ Compus: (reg.) măr-gutuie = gutuie. ♦ Mărul discordiei = cauza neînțelegerii sau dușmăniei dintre mai multe persoane. 2. (În sintagma) Mărul lui Adam = proeminență a zgârciului tiroidian, vizibilă la bărbați în partea anterioară a gâtului; nodul gâtului. – Lat. melum.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MĂR2, mere, s. n. 1. Fruct al mărului1, de formă rotundă-turtită și de diferite culori. ◊ Expr. (Adverbial) A bate (sau a face, a lăsa) măr (pe cineva) = a bate foarte tare (pe cineva). ◊ Compus: (reg.) măr-gutuie = gutuie. ♦ Mărul discordiei = cauza neînțelegerii sau dușmăniei dintre mai multe persoane. 2. (În sintagma) Mărul lui Adam = proeminență a zgârciului tiroidian, vizibilă la bărbați în partea anterioară a gâtului; nodul gâtului. – Lat. melum.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MÂR interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită mârâitul câinelui. – Onomatopee.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
car1 i vz câr
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
câr i [At: CANTEMIR, IST. 117 / V: car, câra (-mâra), gâr(a) (-mâra), gări (mâr), cârc (mârc) / P: de obicei cu r prelungit / E: fo cf gar, hâr, cârâi] 1 (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul caracteristic scos de unele păsări (ciori, găini etc.) 2 (Adesea repetat) Strigăt cu care se alungă unele păsări. 3 (Îlav) Cu ~ Cu ceartă. 4 (Îal) Cu tocmeală. 5 (Îe) Că-i ~, că-i mâr Se zice când cineva se încurcă în explicații neconvingătoare, contradictorii, mincinoase.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
câr-mâr av vz câr
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
gâr i vz câr
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gâr-mâr i vz câr-mâr
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gâra i vz câr
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gâri-mâr i vz câr
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
maro ain [At: ALEXI, W. / V: ~n / E: fr marron] 1 a Care este de culoarea castanei coapte, a cafelei măcinate Si: castaniu, brun-roșcat Vz cafeniu. 2 sn Culoare a castanei coapte, a cafelei măcinate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
maron2 a vz maro
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
marș [At: IST. AM. 72716 / V: (înv) ~ă sf / Pl: ~uri / E: fr marche] 1 sn Deplasare a unei unități militare sau a unui grup organizat de oameni, a unei persoane, într-o anumită formație și cu un anumit pas. 2 sn (Îs) Pas de - Mers în cadență. 3 sn (Îs) Batalion (sau companie) de ~ Batalion sau companie instruită în spatele frontului pentru a completa efectivul de pe front. 4 sn (Frr; îe) A câștiga un ~ A ajunge la un obiectiv înaintea inamicului. 5 sn (Înv) Etapă sau distanță parcursă de o unitate militară în 24 de ore. 6 sn (Îs) ~ forțat Marș executat cu o viteză mai mare decât cea normală. 7 sn (Pgn) Deplasare. 8 sn (Spt) Probă atletică de mers pe distanțe lungi. 9 sn (Înv; îf marșă) Procedură. 10 sn Piesă muzicală compusă de obicei în măsura de 4/4, destinată să însoțească mersul cadențat al unei unități militare, al unei formații încolonate etc. 11 sn (Pex) Cântec de război. 12 sn Compoziție literară în versuri, cu subiect patriotic, scrisă pentru a fi cântată pe o arie de marș (10). 13 v (Îs) Înainte ~ Ordin de a pleca adresat unei unități militare sau unei formații încolonate, unui militar. 14 v Cuvânt cu care se alungă un câine Si: (pop) ni!, (reg) țibă! 15 v (Prt; adresat unui om; șîs ~ de aici) Pleacă numaidecât!
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
măr1 sm [At: ST. LEX. 17574 / Pl: meri / E: ml melus] (Bot) 1 Pom din familia rozaceelor, cu frunze ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus malus). 2 (Fam; îlav) De florile ~ului Fără rost. 3 (Îal) Fără un scop anumit. 4 (Rar; îe) A trăi ca în flori de ~ A duce o viață fericită, lipsită de griji. 5 (Pop; îs) ~ul mirelui (sau de la nuntă) Creangă de măr împodobită cu turte, mere etc. 6 (Pex; îas) Colac mare împodobit cu mere, care se face la țară, la nuntă, și se aduce în biserică pentru a fi sfințit de preot. 7 (Îs) ~ul de cununie Creangă de măr împodobită cu daruri, pentru sărbătorirea unui an de la cununie. 8 (Bot; reg; îc) ~-auriu Bulbuci (Trollius europaeus). 9 (Bot; reg; îc) ~ul-cucului Iarbă-de-lungoare (Lysimachia punctata). 10 (Bot; reg; îc) ~-gutui Gutui (Cydonia vulgaris). 11 (Bot; reg; îc) ~ul-porcului Ciumăfaie (Datura stramonium). 12 (Bot; reg; îc) ~ul strigoiului Strigoaie (Veratrum album). 13 (Trs; îc) ~ul-lupului Plantă cu flori galbene dispuse în fascicule la subsuoara frunzelor, cu fructul o capsulă în formă de pară Si: (reg) remf (Aristolochia clematitis). 14 (Bot; reg; îae) Omag (Aconitum napellus). 15 (Bot; reg; îae) Dalac (Paris quadrifolia). 16 (Bot; reg; îae) Iarba-fiarelor (Vincetoxium officinale).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
măr2 [At: ST. LEX. 173r/16 / V: (reg) mară sf mer, (nob) meară sf / Pl: mere / E: ml melum] 1 sm (Bot) Fruct al mărului1 (1). 2 av (Îe) A bate (sau a face) ~ sau a lăsa (bătut) ~ A bate foarte tare pe cineva. 3 sm (Îs) ~ul discordiei Obiect al neînțelegrii sau dușmăniei dintre mai multe persoane. 4 sm (Îs) ~ul lui Adam Parte proeminentă a zgârciului tiroidian, vizibilă la bărbați în partea anterioară a gâtului Si: (pop) nodul-gâtului. 5 sm (Îvr; îs) Merele obrazului Pomeți ai obrajilor. 6 sm (Ban; îs) ~ul palmei (sau de la palmă) Podul palmei. 7 sm (Reg; îc) ~ de pământ Cartof. 8 sm (Bot; reg; îc) ~-de-pământ Nap porcesc (Helianthus tuberosus). 9 sm (Bot; reg; îc) ~-gutuie Gutuie. 10 sm (Bot; reg; îc) ~-paradis Roșie. 11 sm (Bot; reg; îc) ~-de-țitron Lămâie. 12 sm (Bot; reg; îc) -de-stejar Gogoașă-de-ristic. 13 sm (Reg; îs) de-a ~ul putred, ~ sub căciulă Diferite jocuri de copii care se joacă cu mere2 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mâr [At: LM / E: fo] 1 i (Rep; și pronunțat cu „r” prelungit) Sunet care redă mârâitul câinelui sau mormăitul ursului Vz mor. 2 (Îe) A nu zice nici ~ A nu spune nimic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mer2 sn vz măr2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARÓ adj. invar. De culoarea castanei coapte; brun-roșcat, castaniu. ♦ (Substantivat, n.) Culoare brună-roșcată, castanie. – Din fr. marron.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
MARÓN adj. v. maro.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MÂR interj. Cuvânt care imită mârâitul câinelui. – Onomatopee.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CÎR interj. 1. Onomatopee care imită croncănitul ciorii, cîrîitul găinii sau (mai rar) al altor păsări. Cloșca, cum l-au văzut, au început să strige: ctrrrl clone! clone! SBIERA, P. 292. Ai vrea d-ta să mă fac cuc, ș-apoi cir Corbule, cir moșule... spune cîte vrute, cîte nevrute. ALECSANDRI, T. 241. 2. Strigăt cu care se alungă păsările. Moșneagul se întoarce repezindu-se spre pui și strigînd tare: cîr! cîr! cîr! ȘEZ. II 58. ◊ (Adverbial sau substantivat, în expr.) Cîr-mîr = (cu) ceartă, (cu) tocmeală, (cu) ciorovăială. De la tăbăcar izbutisem, cîr-mîr, să-i. storc, la plecare, doi poli. STANCU, D. 379. Ce să mai zică puiul? nu mai încăpea cîr-mîr. CARAGIALE, O. II 219. A face cîr-mîr =a face obiecții, a găsi pretexte. Strîmbă-Lcmne au început a face cîr-mîr, ba una, ba alta, și s-au trecut astă dată așa. SBIERA, P. 82. Că-i cîr, că-i mîr, se zice cînd cineva se încurcă în explicații șovăielnice. Ce cauți, măi, prin sat? -Că-i cîr, că-i mîr... SADOVEANU, P. S. 62. Popa tot se codea: că-i cîr, că-i mîr, în sfîrșit rămîne ca... a doua zi să-mi dea banii. VLAHUȚĂ, la TDRG. – Pronunțat adesea (ca interjecție) cu r prelungit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
GÎ́RA interj. (Substantivat, numai în expr.) Gîra-mîra = sîcîială, ceartă. Și ca să scape de gîra-mîra, că nu-i mai tăcea fleoanca, puse de-l taie. ISPIRESCU, L. 69.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARÓ adj. invar. De culoarea castanei coapte; cafeniu, brun-roșcat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARȘ1 interj. 1. Cuvînt cu care se comandă pornirea unei unități militare. Înainte, marș! 2. Cuvînt cu care se alungă un cîine. ♦ Cuvînt cu care se alungă în mod brutal un om. Eu, cu slăbănogii nu fac treabă... Nu mă joc! Marș! CAMILAR, N. II 271. Marș la dreapta! Ce te-ai vîrît în el? Crezi că afli ceva? SAHIA, N. 73.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂR1, meri, s. m. Pom din familia rozaceelor, cu frunze ovale, păroase și cu flori albe-trandafirii, care se cultivă pentru fructele sale comestibile; crește și în stare sălbatică prin păduri (Pirus malus). Mărul m-a primit întinzîndu-mi spre îmbrățișare crengi fără frunziș. C. PETRESCU, S. 14. Se pierde în grădină printre merii înfloriți. BASSARABESCU, V. 26. Frunză verde-a mărului, Nu crede feciorului. JÁRNIK-BÎRSEANU, D. 276. ◊ Loc. adv. De florile mărului = degeaba, fără rost, fără scop. Nu se poate să mi se fi zis de florile mărului să păstrez aceste oscioare. ISPIRESCU, E. 59.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂR2, mere, s. n. 1. Fructul mărului1. Și de-a soarelui căldură Voi fi roșie ca mărul. EMINESCU, O. I 55. Fetele tinere ivesc fețele rumene ca mărul prin obloanele deschise. id. N. 51. Cu mîndra de-acum un an Dintr-un măr mă săturam. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 155. Merele putrede strică și pe cele bune (= exemplele rele exercită o influență dăunătoare). Mărul nu cade departe de pom (= copilul seamănă cu părinții săi). ◊ Mărul discordiei v. discordie. ◊ Expr. A bate (sau a lăsa) măr (pe cineva) = a bate rău (pe cineva). Fira a fost luată de mama ei și bătută acasă măr. PAS, Z. I 125. Lipsești de-a-ice, Că-ți sar în păr Și te bat măr. ALECSANDRI, T. I 111. Ia-l cu mîinile de păr să-l pisez, să ți-l las măr. PANN, P. V. I 113. ◊ Specii: măr crețesc v. crețesc; măr domnesc v. domnesc; măr dulce v. dulce; măr pădureț v. pădureț. ◊ Compus: (regional) măr-gutui = gutui. Vino, mîndră-n deal la vii, Să mîncăm mere-gutui. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 162. 2. (Anat.; în expr.) Mărul lui Adam = partea proeminentă a zgîrciului tiroidian; nodul gîtului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎR interj. (în expr.) Cîr-mîr (sau că-i mîr, că-i cîr) v. cîr.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎ́RA interj. (în expr.) Gîra-mîra v. gîra.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÓLIE, molii, s. f. Nume dat mai multor specii de fluturași (de noapte) ale căror larve rod haine, blănuri, cărți etc. (Tinea pellionela). Urmărea înaripata molie, care nălucește arar în aer, bătînd fantastic din aripioarele ei făcute din veștede culori. ANGHEL, PR. 4. În volumul ros de molii Cauți noaptea adevăr. EMINESCU, O. I 108. ◊ Compuse: molia-merelor = fluturaș ale cărui larve, în formă de viermișori, se dezvoltă în mere (Lasperesia pomonella); molia-albinelor = găselniță; molia-grîului = fluturaș ale cărui larve atacă cerealele, făinurile și pastele făinoase; molia-strugurilor = fluture ale cărui larve distrug florile și rodul viței de vie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
GÎRA interj. (Substantivat, în expr.) Gîra-mîra = sîcîială; ceartă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
MARÓ adj. invar. Cafeniu. ♦ s.n. Culoare brună-roșcată, cafenie. [< fr. marron].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARȘ interj. 1. Comandă de pornire a unei trupe. 2. Cuvânt cu care se alungă un câine; cuvânt cu care se îndepărtează în mod brutal un om. [< fr. marche < marcher – a merge].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARÓ adj. inv., s. n. (de) culoarea castanei coapte; brun-roșcat, castaniu. (< fr. marron, it. marrone, germ. Marone)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MARȘ I. s. n. 1. deplasare a unei trupe sau a unei (grupări de) nave (într-o anumită formație). ♦ ~ forțat = marș executat cu o viteză sporită față de cea normală. 2. probă de atletism în timpul căreia concurenții sunt obligați să meargă repede, fără a alerga. 3. piesă muzicală cu o mișcare uniformă sugerând pasul cadențat de defilare al unei trupe, al unui cortegiu etc. 4. poezie lirică patriotică scrisă pentru a putea fi cântată după melodia unui marș (3). 5. operație de extragere și introducere în sondă a garniturii de foraj. II. interj. 1. comandă de pornire a unei trupe. 2. cuvânt cu care se alungă un câine, se îndepărtează în mod brutal un om. (< fr. marche, germ. Marsch)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CÂR interj. (se folosește pentru a reda sunetul pe care-l scoate găina sau cioara). ◊ Că-i ~, că-i mâr se spune când cineva se încurcă în explicații contradictorii. /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MARÓ adj. invar. Care are culoarea castanei coapte; de culoare brun-roșcată; cafeniu; castaniu. [Art. maroul] /<fr. marron
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MARȘ2 interj. 1) (se folosește pentru a da comanda de pornire militarilor) Înainte marș! 2) (se folosește pentru a alunga un animal sau în mod grosolan o persoană) Pleacă! Afară! Marș de aici! /<fr. marche, germ. Marsch
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂR1 meri m. Pom fructifer din familia rozaceelor, cu flori albe-trandafirii și fructe comestibile. * ~ pădureț măr sălbatic cu fructe mici și foarte acre. De florile ~ului fără nici un rost; în zadar. A trăi ca în flori de ~ a fi fericit. /<lat. melus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂR2 mére n. Fruct al mărului. Mere văratice. Mere tomnatice. ◊ A bate ~ (pe cineva) a bate foarte tare (pe cineva). ~ul lui Adam nodul gâtului. ~ul discordiei cauza neînțelegerii. Din afară ~ frumos și-năuntru găunos se spune pentru a atrage atenția asupra faptului, că aparențele pot fi înșelătoare. /<lat. melum
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÂR interj. (se folosește pentru a reda mârâitul câinelui). ◊ (A nu face) nici câr, nici ~ a nu spune nimic; a fi indiferent la toate. /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
câr! int. strigătul cioarei și al găinei.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
marș n. 1. mișcare regulată a trupelor: marș forțat; 2. distanță parcursă: a face un marș lung; 3. cortej, succesiune de persoane cari merg în ceremonie: marș triumfal; 4. arie de muzică, menită a regula mișcarea trupelor: fanfara a cântat un marș; 5. poezie corespunzătoare: marșul anului 1848 (=fr. marche). ║ int. exprimă comanda de purcedere: înainte, marș! (și ironic, la câini).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
măr m. (pl. meri), pom ale cărui roade sunt bune de mâncate (Pirus malus); de florile mărului, în zadar, fără folos. ║ n. (pl. mere), poamă rotundă și plină, de sâmburi a mărului: merele crețești și domnești sunt foarte gustoase; mărul lupului, aconit. [Lat. vulg. MELUM = clasic malum]. ║ adv. ca un măr: a fost bătut măr.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cîr interj. care arată strigătu găiniĭ și cĭoriĭ (V. cîrc). A nu zice nicĭ cîr, nicĭ mîr. V. mîr.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gîra-mî́ra (d. gîrîĭ și mîrîĭ, cîr și mîr). Fam. Interj. care arată zgomotu certeĭ: ce gîra-mîra se aude?
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*marș n., pl. urĭ (fr. marche, mers, d. marcher, a merge, care pare a veni de la un tip lat. *marcare [derivat poate d. marcus, cĭocan, dacă nu de la vgerm. de sus markôn, id.]; it. marcia; rus. marš, germ. marsch). Mersu uneĭ armate saŭ unuĭ detașament al eĭ: marș forțat. Distanța străbătută pin acest marș: a face un marș lung. Cortegiŭ, șir de persoane în mers de ceremonie: marș triunfal. Cîntec care regulează mersu: fanfara a cîntat un marș. Poezie făcută ca să fie cîntată și să îndemne la mers: marșu anuluĭ 1848 de Mureșeanu. Interj. (fr. marche! imperativu d. marcher). Comandă de plecare adresată soldaților: escadron, marș! Expresiune de alungare egală cu fugĭ de aicĭ, pașol, ĭeșĭ!) adresată oamenilor neînsemnațĭ și cînilor: marș afară, obraznicule!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) măr m., pl. merĭ (lat. pop. melus, cl. mâlus; it. melo). Pomu care produce mere (pirus malus saŭ malus communis). De florile măruluĭ saŭ cuculuĭ, în zadar, fără folos: a munci de florile măruluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) măr n., pl. mere (din mer, cum zic pînă azĭ Mrom., d. lat. pop. mêlum, cl. málum, vgr. mélon, dor. málon; it. mela). Fructu măruluĭ de formă sferică turtită: mere pădurețe, crețeștĭ, domneștĭ. Măru luĭ Adam, proeminența care se află la gîtu omuluĭ supt gușă și care e formată de cartilaginea tiroidă. Măru lupuluĭ, 1. răsfug, dalac, 2. curcubețică. Adv. A bate pe cineva măr, a-l pĭersica, a-l bate răŭ (cu vînătăĭ, ca pe coaja măruluĭ lovit). A fi sătul ca de mere acre, a fi foarte plictisit de ceva.- Și mară, pl. mere (Ban.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mére, pl. d. măr 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
merĭ, pl. d. măr 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mîr, interj. care arată vocea cîneluĭ în ainte de a lătra (V. hîr). A nu zice nicĭ cîr, nicĭ mîr (ca bg. ni vyk, ni gyk), a nu crîcni, a nu obĭecta nimic. V. mîc și mor 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+măr1 (fam.) adv. (a bate ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
câr interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
maro1 adj. invar.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
marș1 interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
măr1 (pom) s. m., pl. meri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
măr2 (fruct) s. n., pl. mere
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
măr-gutui s. m., pl. meri-gutui
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
măr-gutuie (reg.) s. n., pl. mere-gutui
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!mărul-lupului (plantă) s. m. art.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mâr/mâr-mâr interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mâr-mâr v. mâr
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!molia-merelor (fluture) (-li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-merelor (-li-ei-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gấra-mấra/gâr-mâr s. f.
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mâr/mâr-mấr interj.
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
câr interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gâra-mâra/gâr-mâr interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
maró adj. invar.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
marș interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măr (pom) s. m., pl. meri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măr (fruct) s. n., pl. mére
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măr-gutúi (pom) s. m., pl. meri-gutúi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măr-gutúie (fruct) s. f., pl. mere-gutúi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mărul-lúpului (bot.) s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mâr/mâr-mâr interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mólia-mérelor s. f. (sil. -li-a)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CÂR interj. gar! (Ciorile fac: ~!)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MARÓ adj. invar. cafeniu, castaniu, (pop.) căcăniu. (De culoare ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MARȘ s., interj. 1. s. (reg.) mașir. (A făcut un ~ de peste 20 km.) 2. interj. (MIL.) (rusism înv.) stupai! (Înainte, ~!) 3. interj. pleacă!, (reg.) mașir!, (rusism reg.) pașol! (~ de aici, obraznicule!) 4. interj. afară!, ieși!, pleacă! (~ din cameră!) 5. interj. (reg.) jabă!, ni!, odâr!, țibă!, țâlea! (~, Grivei!)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂR s. v. cartof.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂR-GUTÚI s. v. gutui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂR-GUTÚIE s. v. gutuie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂRUL-CÚCULUI s. v. iarbă-de-lingoare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂRUL-LUI-ADÁM s. (ANAT.) (pop.) nodul gâtului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂRUL-LÚPULUI s. v. curcubețea, curcubețică, dalac, omag, remf.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂRUL-PÓRCULUI s. v. ciumăfaie, laur.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÂR interj. hâr! (Câinii fac: mâr!)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CÎR interj. gar! (Ciorile fac: ~!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARO adj. invar. cafeniu, castaniu, (pop.) căcăniu. (De culoare ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARȘ s., interj. 1. s. (reg.) mașir. (A făcut un ~ de peste 20 km.) 2. interj. (MIL.) (rusism înv.) stupai! (Înainte, ~!) 3. interj. pleacă!, (reg.) mașir!, (rusism reg.) pașol! (~ de aici, obraznicule!) 4. interj. afară!, ieși!, pleacă! (~ din cameră!) 5. interj. (reg.) jabă!, ni!, odîr!, țibă!, țîlea! (~, Grivei!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
măr s. v. CARTOF.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
măr-gutui s. v. GUTUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
măr-gutuie s. v. GUTUIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mărul-cucului s. v. IARBĂ-DE-LINGOARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MĂRUL-LUI-ADAM s. (ANAT.) (pop.) nodul gîtului.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mărul-lupului s. v. CURCUBEȚEA. CURCUBEȚICĂ. DALAC. OMAG. REMF.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mărul-porcului s. v. CIUMĂFAIE. LAUR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÎR interj. hîr! (Cîinii fac: ~!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cîr interj. – Imită croncănitul ciorii; uneori se spune și despre cloșcă. Datorită confuziei populare între cioară și țigan (cf. cioară), se aplică și acestora din urmă. – Der. gîr (cu toți der.). Creație expresivă, cf. cîrc, hîr, mîr. – Der. cîr-mîr, interj. (sugerează ideea unei dispute sau a unei discuții în contradictoriu); cîră, s. f. (insistență supărătoare, bătaie la cap, pisălogeală); cîrîi, vb. (a croncăni; a vorbi un țigan; a vorbi împleticit; a vorbi în argou; a striga pentru a speria o pasăre sau un țigan; a deranja, a importuna; Arg., a fura); cîrîială, s. f. (sunetul anumitor păsări; Arg., ceartă, harță, scandal); cîrîit, s. m. (Arg., bătrîn afon); cîrîit, s. n. (croncănit de pasăre, cotcodăceală; gălăgie, larmă, zarvă); cîrîitoare, s. f. (morișcă, jucărie de copii; sperietoare; țigan); cîrîitor, s. m. (Arg., hoț, borfaș); cîrîitură, s. f. (cotcodăceală, cîrîit). Cihac, II, 40, reduce vb. cîrîi la sl. (sb., ceh. krakati).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
marș (márșuri), s. n. – Mers. Fr. marche. Cf. marș, interj. (hai, înainte; afară), din fr. marche, se întrebuințează ca ordin pentru soldați sau pentru cîini, cf. Graur, BL, VI, 155. – Comp. marșrută, s. f. (rută, itinerar), din germ. Marschrute, cf. rus. maršrut; mărșălui, vb. (a merge în marș), după germ. marschieren, rus. marširovati.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
măr (meri), s. m. – Arbore fructifer (Pirus malus). – Megl., mr., istr. mer. Lat. melus, în loc de malus, cf. gr. μῆλον (Densusianu, Hlr., 71; Pușcariu 1023; Candrea-Dens., 1048; REW 5272; Meyer-Lübke, Ital. Gr., 27; Rosetti, I, 57), cf. alb. moljë (Philippide, II, 647), it. melo. – Der. măr, s. n.; mere, s. f. pl. (Banat, fructe); merișor (var. merișoară), s. m. (arbust; Pirus baccata; afin, Vaccinum vitas idaea); merar, s. m. (vînzător de mere); meret, s. n. (livadă de meri); meriș, s. n. (livadă cu meri); meriu, adj. (verde ca mărul).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mîr interj. – Reproduce lătratul cîinelui. Creație expresivă. – Der. mîrîi, vb. (a lătra), cf. gr. σμαραγείν; mîrîială, s. f. (lătrat); mîrîit, s. n. (lătrat); mîrîit, s. n. (lătrat); mîrîitor, adj. (care latră); mîrîitură, s. f. (lătrat).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
gâra-mâra s.f. (pop., înv.) ceartă continuă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
măr, meri, s.m. – (bot.) Arbore fructifer (Malus pumila). Maramureșul „dispune de o varietate aleasă și o cantitate enormă de fructe, atunci când e an fructifer. Înainte de război (1918), numeroase piețe din orașele Europei centrale, ca și cele din Viena, erau alimentate cu fructele Maramureșului, și anume cu mere și pere” (Papahagi, 1925: 98). Fructele se consumau crude, dar și uscate. Coaja și frunzele de măr se foloseau la prepararea vopselelor (galben, roșu și negru). Utilizat și în magia erotică: „Mâncând un măr, dacă găsești în el nouă sâmburi, îi pui sub perină și vezi cu cine te căsătorești” (Calendar, 1980: 36). ♦ (med. pop.) Tonic muscular, diuretic, depurativ, răcoritor, gastric, laxativ etc. (Dumitru, 1992: 159). – Lat. pop. melus, în loc de malus (Șăineanu, Scriban; Pușcariu, CDDE, Rosetti, cf. DER; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
AB OVO USQUE AD MALA (lat.) de la ouă (până) la mere – De la început până la sfârșit. Romanii începeau prânzul cu ouă și îl terminau cu mere.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MAR DER PLATA, oraș în partea de E a Argentinei, la 360 km SSE de Buenos Aires, port la Oc. Atlantic, 519,7 mii loc. (1991). Aeroport. Ind. textilă, a încălțămintei, hârtiei, tutunului și alim. (conserve de pește). Piață agricolă. Pescuit. Celebră stațiune balneoclimaterică. Festival internațional al filmului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POIANA MĂRULUI 1. Munții Poiana Mărului, subunitate a m-ților Perșani situată la S de pasul Vlădeni. Alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, prezintă în general culmi netede (nivelate de suprafața de eroziune Poiana Mărului, la 900-1.000 m alt.) dominate la E de Măgura Codlei (1.292 m alt.). Versanții sunt împăduriți, iar culmile netede sunt utilizate agricol. 2. Com. în jud. Brașov, situată în m-ții Perșani, la V de Măgura Codlei, pe cursul superior al răului Șercaia; 3.504 loc. (2003). Satele alcătuitoare sunt localizate în mici depresiuni (ex. Șinca Nouă) sau în mici bazinete, ori risipite pe culmile netede, adesea la 900-1.000 m alt. (satele P.M. și Holbav). Preparate din carne. Biserică din lemn (1761), în satul Șinca Nouă și biserica Nașterea Sf. Ioan Botezătorul-Brâncoveanu (1700), în satul P.M. 3. V. Zăvoi. 4. Mănăstirea ~ V. Jitia.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SERRA DO MAR [sérrə du mar], lanț muntos în SE Braziliei, extins pe 2600 km, alcătuit din granite, gnaisuri, cuarțite și calcare cristaline. Alt. max.: 2263 m. Versantul de E, abrupt, domină litoralul oceanic, iar cel V coboară domol spre interiorul țării.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂR subst. 1. Cu suf. -a: Măra, Pătru (Î Div). 2. Măruța, Ilie (Î Div) sau < mare. 3. Merescu, Ilie, polc. (Gane). 4. Meriacri, L. mold. (A Gen I 61). 5. Merișan, Bărcan, stolnic, munt. (Gane); Meriș/escu, -ești, -oaza (Î Div). 6. Merișor, act. Derivatele se confundă cu cele formate din adj. mare și din subst. merișor; v. Mare 7-10, 14, 16.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARISTOLOCHIA L., MĂRUL LUPULUI, fam. Aristolochiaceae. Gen originar din zonele continentale și calde ale globului, cca 298 specii, erbacee sau arbuști cu tulpini volubile. Flori (perigonul, la bază umflat, este cilindric, rotund sau oblong, spre vîrf gîtuit, încovoiat sau îndoit, cu marginea lărgită, lobată sau ca o limbuță lățită, 6 stamine, rar 4-10 sau mai multe, filamentele și anterele lipite de stil, ovar cu 6, rar 4 loji) verzi, galbene sau pătate, singulare. Frunze alterne, nedentate, simple sau cu 3-5 lobi, reniforme, ovate, cordat-ovate, nervate. Fruct, capsulă cu multe semințe.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MALUS Mill., MĂR, fam. Rosaceae. Gen originar din Europa, Asia și America, 30 specii, arbuști și arbori rezistenți la secetă și ger. Flori (5 petale mai lungi decît sepalele, 5 sepale, cca 15-20 stamine, antere galbene, 3-5 stile unite la bază, ovar cu cîte 2 semințe, 5 loji) în raceme umbelate, pedunculate. înfloresc, majoritatea, primăvara. Fruct cărnos (poamă). Frunze caduce, simple, alterne, serate sau lobate, însoțite de stipele.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NICANDRA Adans., MĂRUL DE PERU, fam SoLanaceas. Gen cu o singură specie în Peru: Nicandra physalodes (L.) Gaerln. Anuală, erbacee, erectă, cca 0,90 m înăllime, bogat ramificată. Flori (5 sepale, 5 stamine, ovar cu 3-5 loji) mari, albastre, campanulate, solitare. Înflorește vara-toamna. Fructe în formă de mere mici. Frunze dentate, cerate.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ab ovo usque ad mala (lat. „De la ou pînă la mere”) – Horațiu, Satire I, 3, 6. Știind că la romani prinzul începea cu ouă și se termina cu mere, formula horațiană înseamnă: De la început pînă la sfîrșit, de la un capăt la altul, sau de la A la Zet. Vezi și expresia: De la alfa la omega. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a bate măr expr. a bate foarte rău.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a i-o trage la cercul maro expr. (vulg. – d. bărbați) a practica sexul anal.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
de florile cucului / mărului expr. 1. de plăcere. 2. fără motiv.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
măr, mere s. n. 1. sân mic de femeie și ferm. 2. (mar.) vârful catargului.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mere, pere și bretele expr. (glum.) sân de femeie de dimensiuni mici, medii și mari.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mere de șosea expr. (glum.) balegă de cal.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ochi maro expr. anus.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MAR subst. v. mare3.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARO adj. invar. Care este de culoarea castanei coapte, a cafelei măcinate; castaniu, brun-roșcat. V. c a f e n i u. Cf. ALEXI, W. Încăperea era mai mult lungă decît lată și avea o fereastră care da în geamlîc, acoperită cu o mare cortină de pluș maron. CĂLINESCU, E. O. I, 31. Fotolii în chip de farfurii adÎnCi diformate. . . ornamentează holul, cu tot felul de culori: verde, roș, maro. v. rom. iulie 1960, 67. ♦ (Substantivat, n.) Culoarea descrisă mai sus. - Și: marón adj. invar. – Din fr. marron.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARȘ s. n., interj. I. S. n. 1. Deplasare a unei unități militare sau (mai rar) a unui grup organizat de oameni, a unei persoane (într-o anumită formație și cu un anumit pas). Trebui să înceapă marșul prin un cerc de triumf. IST. AM. 72r/16. Garnizoana. . . înfricoșată de marșul cel repede și de izbîndele cele strălucite ale armiii, părăsi. . . șanțurile aceștii cetăți. CR (1829), 1361/21. Mă văzui. . . silit de dimineață pînă în sară a face marșuri cu mai multe oca de fier pe umăr. NEGRUZZI, S. I, 332, cf. 167. Soldatu-naintează Și marșul său urmează. ALEXANDRESCU, M. 174. A fost de părere să rămînem în picioare pentru că le udăm [ranițele] de tot și-o să fie mai rău în marș. SAHIA, N. 80. Se duseră manevrele de toamnă, trecerile prin satele pline de grădini cu poame, glumele la popasuri cu fetele, marșurile și luptele pe dealuri și văi. SADOVEANU, O. VI, 105. Era o toamnă prelungită, senină, uscată, vreme favorabilă marșului cu blindate peste pămîntul tare ca piatra. STANCU, U.R.S.S. 135, cf. V. ROM. iulie 1954, 33. Poruncesc la dobaș Să bată doba de marș. JARNIK-BÎRSEANU, D. 305, cf. HODOȘ, P. P. 228. ◊ F i g. Va da. . . sprijănul cel mai cu ispravă ocîrmuirei, spre a însemna o marșă pururea sporitoare la acest ram a așezămintelor noastre. BULETIN, F. (1843), 1141/4. ◊ Pas de marș = mers în cadență. Vagmistrul comandă luarea pasului de marș reglementar. SANDU-ALDEA, U. P. 130. În primul și în ultimul episod scena este traversată în pas de marș de multe fete și băieți. CONTEMP. 1963, nr. 893,4/5. Batalion (sau companie) de marș = batalion (sau companie) instruită în spatele frontului pentru a completa efectivul de pe front. Se găsea undeva prin defileul Mureșului, pe la Lipova, într-o companie de marș. BENIUC, M. C. I, 115. L-am văzut nu de mult, la regimentul 21 infanterie. Ținea un discurs unui batalion de marș. id. ib. 392. Marș forțat v. forțat. ◊ Expr. (Franțuzism, rar) A cîștiga un marș = „a apuca înaintea inamicului”. COSTINESCU. ♦ (Învechit) Etapă sau distanță parcursă de o unitate militară în 24 de ore. Se mutase cu un marș (măsură ostășească de drum). CR (1829), 411/25. Trimișii lui Mihai întîmpinară pe Basta, două marșuri de Casovia, în cale spre Ardeal. BĂLCESCU, M. V. 465. ♦ P. g e n e r. Deplasare, drum, cursă. Nu poți opri pămîntul să rotească, Nici soarele din marșul lui fierbinte. DEȘLIU, G. 56. Am făcut un marș strașnic. Com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. ♦ (Sport) Probă atletică de mers pe distanțe lungi. Cf. L. ROM. 1961, nr. 1, 29. 2. (Învechit; în forma marșă) Drum, cale, mijloc (de lucru); procedură. Prin aceasta. . . ați dat marșei pricinilor judecătorești o simțitoare ușurare (a. 1835). URICARIUL, xiv, 50. Iată marșa ce vom urma pentru. . . a găsi metodul ce are a să întrebuința spre a putea discoperi această rădăcină. ASACHI, E. I, 183/24, cf. STAMATI, D. 3. Numele unei piese muzicale compuse de obicei în măsura de 4/4 (destinată să însoțească mersul cadențat al unei unități militare, al unei formații încolonate etc.); p. e x t. cîntec de război. Cf. STAMATI, D. Cu muzică înainte sunînd marș, Meleli intră în oraș. NEGRUZZI, S. I, 43. Nu uita să-i cînți marșul lui Napoleon. ALECSANDRI, T. I, 46. Începeau să cînte marșuri ostășești. SADOVEANU, O. II, 435. ◊ Marș funebru v. f u n e b r u. 4. Compoziție literară în versuri, cu subiect patriotic, scrisă pentru a fi cîntată pe o arie de marș (I 3). A produs următorul marș, în care deodată se vede și patriotismul său. CR (1830), 1091/30, cf. STAMATI, D. II. Interj. 1. (De obicei precedat de „înainte”) Cuvînt cu care se ordonă plecarea unei unități militare sau (mai rar) a unei formații încolonate, a unui militar. înainte marș! LM, cf. BL VI, 155, XII, 64. 2. Cuvînt cu care se alungă un cîine; (popular) ni! (regional) țibă! Marș! cotarlă. CHEST. V 77/94, cf. 77/1, 2, 4, 24, 38, 49, 88, 92, A IX 4. ♦ (Termen peiorativ cu care se alungă un om; cu valoare verbală) Pleacă (numaidecît) ! șterge-o ! Cine mă cunoaște aice? marș, ascultă și adu! ASACHI, PED. 42/4. Ieși afară, puturosule, marș! dinaintea mea. VLAHUȚĂ, ap. CADE. Marș!. . . Afară de-aici. REBREANU, I. 267, cf. SAHIA, N. 73. Eu, cu slăbănogii nu fac treabă!... Nu mă joc! Marș.! CAMILAR, N. II, 271. L-am auzit. . . scrîșnind la dînșii: – Marș afară! VORNIC, P. 102. Mulțam. . . da acu, marș afară din rai! ALEXICI, L. P. 240. – Pl.: (I) marșuri. – Și: (I, învechit) márșă s. f. - Din fr. marche.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂR1 s. m. (Bot.) 1. Pom din familia rozaceelor, cu frunze ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus málus). Lemn de măr. ST. LEX. 175r/4. Am vîndut o vie. . . cu meri și cu nuci și cu cireși (a. 1 686). URICARIUL, XXV, 278, cf. ANON. CAR., LEX. MARS. 226. Lemnul mărului (a. 1 705). GCR I, 356/31, cf. MAN GÖTT. Unde mă duceți acum?. . . – În grădină supt măr! DRĂGHICI, R. 83/9. Lumina se-mprăștie în pînză luminoasă Pe merii plini cu floare-n grădinile adînci. EMINESCU, O. IV, 83. Se jupoaie cu cuțitul coaja de pe ramurile mai groase ale merilor mai tineri, pînă cînd se dă de albușul mărului. PAMFILE-LUPESCU, CROM. 30. În umbra celor trei meri bătrîni din grădiniță. REBREANU, I. 41. Mărul m-a primit întinzîndu-mi spre îmbrățișare crengi fără frunziș. C. PETRESCU, S. 14. Se pierde în grădină printre merii înfloriți. BASSARABESCU, V. 26. Se cernea o liniște dulce din cer, printre frunzișurile merilor. SADOVEANU, O. V, 618. Merii și perii grădinilor sînt plini de cîntecul păsărilor. V. ROM. februarie 1 954, 301. Frunză Verde-a mărului, Nu crede feciorului. JARNIK-BÎRSEANU, D. 276, cf. 406. Florile dalbe, Ler, de măr. TEODORESCU, P. P. 54. Ș-apoi frunză, mărule, Ie-mă-n brațe, dorule. ȘEZ. I, 165, cf. 166, III, 63, PAMFILE, CR. 78, 86, 87, 90. ◊ (Cu determinări care indică specia) Măr alb, măr călugăresc, măr cărigățel, măr cireș, măr creț, măr crețesc, măr domnesc, măr mistreț, măr mustos, măr muscățel, măr oarzăn, măr parmen, măr pătat, măr pătul, măr pătulat, măr pitic, măr răpănos, măr roșior, măr rotungior, măr sălciu, măr sunător, măr tămîios, măr tigvos, măr tomnatec, măr țigănesc, măr vărgat etc. ◊ Măr pădureț v. p ă d u r e ț. Măr dulce v. d u l c e. ◊ E x p r. De florile mărului = fără rost, degeaba ; fără un scop anumit. Nu se poate să mi se fi zis de florile mărului să păstrez aceste oscioare. ISPIRESCU, L. 59, cf. id. U. 7, ZANNE, P. I, 170. Vorbește de florile mărului. PAMFILE, j. I, 127. (Rar) A trăi ca în flori de măr = a duce o viață fericită, lipsită de griji. Cf. ZANNE, P. II, 781. ◊ (Popular) Mărul mirelui sau mărul de la nuntă = creangă de măr împodobită cu turte, mere etc. sau, p. e x t., colac mare împodobit cu mere, care se face la tară, la nuntă, și se aduce în biserică pentru a fi sfințit de preot. Cf. ALRM II/I h 210, ALR II 2 692/130, 141. Mărul de cununie = creangă de măr împodobită cu daruri, pentru sărbătorirea, la țară, a unui an de la cununie. Cf. MARIAN, NU. 745, DR. RV, 827. 2. Compuse: (regional) măr-auriu = bulbuci (Trollius europaeus). Cf. PANȚU, PL. ; mărul-cucului = iarbă-de-lungoare (Lysimachia punctata). Cf. TDRG, PANȚU, PL. ; măr-gutui = gutui (Cydonia vulgaris). Face-mi-l-aș măr-gutui. JARNIK-BÎRSEANU, D. 53. Cîntă cucu-n măr-gutîi. RETEGANUL, CH. 33 ; mărul-porcului = ciumăfaie (Datura stramonium). Cf. BIANU, D. S., PANȚU, PL. ; mărul-strigoiului = știrigoaie (Veratrum album). Cf. TDRG ; mărul-lupului = a) (Transilv.) plantă cu flori galbene dispuse în fascicule la subsuoara frunzelor, cu fructul o capsulă în formă de pară; (regional) remf (Aristolochia clematitis). Cf. COTEANU, PL. 30, N. LEON, MED. 36, PANȚU, PL., H X 353, 420, XII 5, 20 ; b) omag (Aconitum napellus). Cf. BIANU, D. S., PANȚU, PL. ; c) dalac (Paris quadrifolia). Cf. PANȚU, PL., CADE. ; d) iarba-fiarelor (Vincetoxicum officinale). Cf. BUJOREAN, B. L. 384. Prin poienile pline de iarbă. . . , sus, pe unde-s numai mușuroaie și mărul-lupului. AGÎRBiCEANU, S. P. 26. Omagul. . . , mărul-lupului. . . (Aconitum napellus), crește la munte. ȘEZ. XV, 97. - Pl.: meri. – Lat. melus.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂR2 s. n. I. (Bot.) 1. Fructul mărului1 (1). Că iaste un feal de meare pline de sîmburi. ST. LEX. 173r/16. Un măr au dus lui (a. 1 713). GCR II, 2/32. Unde ți-i mărul care ți l-am trimis? ... L-am măncat (a. 1 760). id. ib. 73/36, cf. 97/21. Se află și roade. . . , pere, mere (a. 1 793). URICARIUL, VI, 168/6. Trei păzitori. . . păzea cu privire A merelor rumenire. BĂRAC, ap. GCR II, 174/24. Uscarea merelor. . . pentru. . . iarnă. PAMFILE, I. C. 239, cf. 445. Iau cîte un coș cu nuci, ori cu mere. . . pe cari le împart copiilor. id. S. T. 64. Pe o bandă rulantă se scurg necontenit merele. SCÎNTEIA, 1 953, nr. 2 820. D-așa-i rîndul fetelor, Cumu-i rîndul merelor; Pînă-s mere mititele, Stau în creangă făloșele. JARNIK-BÎRSEANU, D. 428, cf. ȘEZ. I, 128, II, 197, III, 13. Anu ăsta s-o făcut puține mieră. ALR II 3 018/2. Merele se strică unul de la altul sau merele putrede strică pe cele bune. ZANNE, P. I, 215, cf. 216. Merele frumoase adesea-s vermă- noase sau din afară măr frumos și-nlăuntru găunos (= aparențele înșală). Cf. id. ib. 215. I-a picat măru-n mînă și nu știe cum să-l ducă la gură sau nu-l taie capul nici cît două mere degerate, se spune despre un om prost. Cf. id. ib. II, 37, PAMFILE, J. II,153. Mărul nu cade departe de pom (= copilul seamănă cu părinții). Cf. ZANNE, P. I, 216. Cînd o face plopul mere și tînjala viorele (= niciodată), id. ib. 257. ◊ (Ca termen de comparație) Si de-a soarelui căldură Voi fi roșie ca mărul, EMINESCU, O. I, 55. Fetele tinere ivesc fețele rumene ca mărul prin obloanele deschise. id. N. 51. Eram sănătos ca mărul. RETEGANUL, P. I, 24. Du-te bade sănătos Ca un trandafir frumos, Ca un măr putregăios Ce pică jos și putrezește, Nimănui nu trebuiește. ȘEZ. I, 9. ◊ (Cu determinări care indică specia) Mere albe de vară, mere albuțe, mere ariuși, mere de ale aurului, mere de aur, mere barze, mere bădești, mere bâlățești, mere băncești, mere beci, mere blăjești, mere bocane, mere bolunde, mere bostăcănoase, mere bostănești, mere botanice, mere botu-oii, mere bulzănești, mere bulzeștene, mere bunebrut, mere burdaie, mere busuioace, mere buturețe, mere călugărești, mere cărigate, mere cărigoase, mere de ceapă, mere cepești, mere cernite, mere cisnădești, mere cínești, mere clocotici, mere coacăză, mere coadeșe, mere cocane, mere cocoșete, mere codești, mere colnice, mere crecinești, mere crețești, mere cucurbetarițe, mere culduci, mere domnești, mere de dulceți, mere domnicele, mere dulci, mere dulci neultuite, mere dulci domnicele, mere dulcii, mere dulcuțe, mere dumitrești, mere făinoase, mere fontoșe, mere furnicărești, mere geogenești, merede gheață, mere ghețoase, mere giurgenești, mere de glajă, mere grase, mere grănițărești, mere gurguiești, mere gurguiete, mere gușate, mere hațegane, mere hilerți, mere iepurești, mere iernatece, mere ionatane, mere încenușate, mere îndungate, mere jujinești, mere ledere, mere leșești, mere luncănești, mere lungurețe, mere lupești, mere mălăiețe, mere de mătasă, mere măzăratece, mere merinești, mere mistreț, mere mocănești, mere motroane, mere muntenești, mere muntenești rotunde și coadișe, mere mustoase, mere mușcătariț, mere mușcotai, mere nevestești, mere noroance, mere oarzăne, mere orășenești, mere orzești, mere orzii, mere panabrici, mere paradise, mere pariși (sau parișe), mere parmen, mere paștile, mere patulate, mere părădăi, mere pătate, mere pătule, mere pere, mere pestrițe, mere pietroase, mere pietrușele, mere pipărate, mere plotogoase, mere pogăci, mere poinice, mere popești, mere posade, mere posapete, mere posmăgele, mere răducănești, mere răpănoase, mere rîioase, mere rîncede, mere roșii, mere roșioare, mere roșiuță, mere rotate, mere rotilate, mere rotilate rotunde, mere rotoghele, mere rotunjoare, mere de sadă, mere sarbede, mere sălcii, mere de sămînță, mere sănasă, mere săvăiești, mere scorțoase, mere sîmzenești, mere sterpe, mere strugurii, mere sunătoare, mere sure, mere șiculane, mere tari, mere tămășești, mere tirchișetafle, mere tirole, mere de toamnă, mere tomăiești, mere tomnatice, mere trotuș, mere tufoase, mere turtișe, mere țărcești, mere țigănești, mere de ultoaie, mere ungurești, mere unse, mere urdașe, mere ursești, mere de vară, mere văratice, mere vărgate, mere verișoare, mere verzi, mere verzi de iarnă, mere viești, mere vinete, mere vinoase, mere vioase, mere voievodești, mere zmeure. ◊ Măr pădureț v. p ă d u r e ț. Măr dulce v. d u l c e. ❖ Expr. (Adverbial) A bate (sau a face pe cineva) măr sau a lăsa (pe cineva bătut) măr = a bate foarte tare (pe cineva). Să ți-l calc eu supt picioare, Să-l pisez, să ți-l las măr. PANN, P. V. I, 113/25. Lipsești de-aice, Că-ți sar de păr, Și te bat măr. ALECSANDRI, T. 393. L-au lăsat măr și s-au dus fiecare la treaba sa. CARAGIALE, O. IV, 162. Domnul Nae, bătut măr, scăpă din mîinile lui. DR. IV, 731. Își zise c-ar fi trebuit sâ-l bată măr pe Baciu. REBREANU, I. 278. Fira a fost luată de mama ei și bătută, acasă, măr. PAS, Z. I, 125, cf. CIAUȘANU, GL., com. din PIATRA NEAMȚ. Mărul discordiei = pricina, obiectul neînțelegerii sau dușmăniei dintre mai multe persoane. DICȚ. Mărul lui Adam = partea proeminentă a zgîrciului tiroidian, vizibilă la bărbați în partea anterioară a gîtului ; (popular) nodul gîtului. Cf. LB, BIANU, D. S. 409. În acest gît firav, mărul lui Adam făcea mișcări convulsive, ca o ființă cu viață proprie. SADOVEANU, O. XI, 448. Buzele groase ale lui Traian albiseră și mărul lui Adam i se urca și cobora spasmodic. T. POPOVICI, SE. 22, cf. PAMFILE, J. I, 137. (Învechit și regional) Merele obrazului - umerii obrajilor ; pomeții. Lungăreț la merile obrazului. DOSOFTEI, ap. TDRG, cf. MARIAN, NA. 55, ALRT II 25. (Prin Ban.) Mâru palmei (sau de la palmă) = podul palmei. ALR II 2 176/29, cf. 2 176/36. 2. (Regional, de obicei în sintagma măr de pămînt.) Cartof. Cartoflele vor trebui prășite mai totdeauna de 2 ori în această lună, iar moșinoaiele se fac cînd încep a se întinde vițele, pe care să fac merile de pămînt. I. IONESCU, C. 102/25, cf. BIANU, D. S. 142, DR. V, 561. Barabulele se mai numesc la români: cartofi, . . . napi de pămînt, alune de pămînt, mere, pere, boabe. ȘEZ. IV, 44. 3. C o m p u s e: (regional) măr-de-pămînt = nap porcesc (Helianthus tuberosus). Cf. LB, BRANDZA, FL. 272, PANȚU, PL. ; măr-gutuie = gutuie. Vino, mîndră-n deal la vii, Să mîncăm mere-gutui. JARNIK-BÎRSEANU, D. 162 ; măr-paradis = roșie. Cf. POLIZU ; măr-de-țitron = lămîie. ARH. SOM. XXIII, 462 ; măr-de-stejar = gogoașă-de-ristic. Felul cum va fi vremea peste an se poate afla și după viermele care de obicei se află în merele sau gogoașele-de-stejar. PAMFILE, S. T. 44. II. (De obicei art. ; și în sintagmele de-a-mărul putred. H II 32, IV 159, măr sub căciulă, PAMFILE, J. II, 119) Numele a diferite jocuri de copii care se joacă cu mere2 (I 1). Cf. PAMFILE, J. I, 59, II, 96, 119. – Pl.: mere. – Și: (regional) máră (TDRG, LEXIC REG. 54) s. f., mer (DR. VIII, 32) s. n., (neob șnuit) meáră (COSTINESCU) s. f. – Lat. melum.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N8) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M26) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: mo-li-a-
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cârinterjecție
- 1. Cuvânt care imită sunetul caracteristic scos de unele păsări (ciori, găini etc.); strigăt cu care se alungă unele păsări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cloșca, cum l-au văzut, au început să strige: cîrrrl clonc! clonc! SBIERA, P. 292. DLRLC
- Ai vrea d-ta să mă fac cuc, ș-apoi cîr Corbule, cîr moșule... spune cîte vrute, cîte nevrute. ALECSANDRI, T. 241. DLRLC
- Moșneagul se întoarce repezindu-se spre pui și strigînd tare: cîr! cîr! cîr! ȘEZ. II 58. DLRLC
- Câr-mâr = (cu) ceartă, (cu) tocmeală. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ceartă ciorovăială tocmeală
- De la tăbăcar izbutisem, cîr-mîr, să-i storc, la plecare, doi poli. STANCU, D. 379. DLRLC
- Ce să mai zică puiul? nu mai încăpea cîr-mîr. CARAGIALE, O. II 219. DLRLC
-
- A face câr-mâr =a face obiecții, a găsi pretexte. DLRLC
- Strîmbă-Lcmne au început a face cîr-mîr, ba una, ba alta, și s-au trecut astă dată așa. SBIERA, P. 82. DLRLC
-
- Că-i câr, că-i mâr, se zice când cineva se încurcă în explicații neconvingătoare, contradictorii, mincinoase. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ce cauți, măi, prin sat? – Că-i cîr, că-i mîr... SADOVEANU, P. S. 62. DLRLC
- Popa tot se codea: că-i cîr, că-i mîr, în sfîrșit rămîne ca... a doua zi să-mi dea banii. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
-
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
gâra / gâra-mârainterjecție
-
- Și ca să scape de gîra-mîra, că nu-i mai tăcea fleoanca, puse de-l taie. ISPIRESCU, L. 69. DLRLC
-
maroadjectiv invariabil
etimologie:
- marron DEX '09 DEX '98 DN
marșinterjecție
- 1. Cuvânt cu care se comandă pornirea unei unități militare sau a unui grup organizat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Înainte, marș! DLRLC
-
- 2. Cuvânt cu care se gonește un câine sau, prin generalizare, un om. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Eu, cu slăbănogii nu fac treabă... Nu mă joc! Marș! CAMILAR, N. II 271. DLRLC
- Marș la dreapta! Ce te-ai vîrît în el? Crezi că afli ceva? SAHIA, N. 73. DLRLC
-
etimologie:
- marche DEX '09 DEX '98 DN
- Marsch DEX '09 DEX '98 MDN '00
măr, meresubstantiv neutru
-
- Și de-a soarelui căldură Voi fi roșie ca mărul. EMINESCU, O. I 55. DLRLC
- Fetele tinere ivesc fețele rumene ca mărul prin obloanele deschise. EMINESCU, N. 51. DLRLC
- Cu mîndra de-acum un an Dintr-un măr mă săturam. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 155. DLRLC
- 1.1. Mărul discordiei = cauza neînțelegerii sau dușmăniei dintre mai multe persoane. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.2. Măr crețesc. DLRLC
-
- Merele putrede strică și pe cele bune = exemplele rele exercită o influență dăunătoare. DLRLC
- Mărul nu cade departe de pom = copilul seamănă cu părinții săi. DLRLC
- A bate (sau a face, a lăsa) măr (pe cineva) = a bate foarte tare (pe cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Fira a fost luată de mama ei și bătută acasă măr. PAS, Z. I 125. DLRLC
- Lipsești de-aice, Că-ți sar în păr Și te bat măr. ALECSANDRI, T. I 111. DLRLC
- Ia-l cu mîinile de păr să-l pisez, să ți-l las măr. PANN, P. V. I 113. DLRLC
-
-
- Mărul lui Adam = proeminență a zgârciului tiroidian, vizibilă la bărbați în partea anterioară a gâtului; nodul gâtului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- melum DEX '09 DEX '98
măr-gutui, meri-gutuisubstantiv masculin
- 1. Gutui. DEX '09 Sinonimesinonime: gutui
măr-gutuie, mere-gutuisubstantiv neutru
- 1. Gutuie. DLRLC Sinonimesinonime: gutuie
- Vino, mîndră-n deal la vii, Să mîncăm mere-gutui. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 162. DLRLC
-
măr, merisubstantiv masculin
- 1. Pom din familia rozaceelor, cu frunze mari, ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii și fructe globuloase, comestibile, bogate în vitamine (Malus domestica). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mărul m-a primit întinzîndu-mi spre îmbrățișare crengi fără frunziș. C. PETRESCU, S. 14. DLRLC
- Se pierde în grădină printre merii înfloriți. BASSARABESCU, V. 26. DLRLC
- Frunză verde-a mărului, Nu crede feciorului. JÁRNIK-BÎRSEANU, D. 276. DLRLC
- 1.1. Măr pădureț = arbore din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase și fructe mici, astringente (Malus sylvestris). DEX '09 DEX '98
- De florile mărului = fără rost; fără un scop anumit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: degeaba
- Nu se poate să mi se fi zis de florile mărului să păstrez aceste oscioare. ISPIRESCU, E. 59. DLRLC
-
- A trăi ca în flori de măr = a fi fericit. NODEX
-
etimologie:
- melus DEX '09 DEX '98
mărul-cuculuisubstantiv masculin articulat
- 1. Iarbă-de-lingoare. Sinonimesinonime: iarbă-de-lingoare
mărul-lupuluisubstantiv masculin articulat
- 1. Plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene și fructe tari în formă de pară; (Aristolochia clematitis). DEX '09sinonime: remf
mărul-porculuisubstantiv masculin articulat
mârinterjecție
- 1. Cuvânt care imită mârâitul câinelui. DEX '09sinonime: hâr
- (A nu face) nici câr, nici mâr = a nu spune nimic; a fi indiferent la toate. NODEX
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
molia-merelorsubstantiv feminin articulat
- 1. Fluturaș ale cărui larve, în formă de viermișori, se dezvoltă în mere (Lasperesia pomonella). DLRLC