13 intrări

Articole pe această temă:

136 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mai1 av [At: PSALT. HUR. 43r/20 / V: (reg) măi, ma / E: ml magis] 1 (Înv; udp „de”, „decât”) Mai mult. 2 (Înv; udp „de”, „decât” etc.) Mai degrabă. 3 (Înv) Mai potrivit. 4 (Cu sens cumulativ) Încă. 5 (Precedă termenii unei enumerări) în plus. 6 (Precedă termenii unei enumerări) Încă și... 7 (Îcrî) Când... când. 8 (Cu sens durativ) În continuare. 9 (Fam; îe) ~ e vorbă? Sigur ! 10 Arată repetarea acțiunii exprimate de verbul pe care îl determină Si: din nou, iar, iarăși. 11 Vreodată. 12 (Întărit prin „și” sau „încă”) Înainte de asta Si: deja. 13 Niciodată. 14 (Îcn) De aici înainte. 15 (Îcn) Arată că o acțiune dorită, proiectată întârzie să se realizeze. 16 (Îe) Ce ~..? Ce rost are să...? 17 (Îae; fșa) E inutil să mai discutăm. 18 Aproximativ. 19 (Îcn; întărind pe „numai”) Doar că nu..., numai cât nu... 20 (Înv) Pe punctul să... 21 (Înv; urmat de adverbe „ca” sau „cât” are) Exprimă o comparație relativă Si: aproape ca. 22 (Atenuează ideea exprimată) Oarecum. 23 (Pfm; îe) Așa (sau acum) ~ vii de acasă Se spune cuiva care revine asupra unei erori, care adoptă o atitudine mai conciliantă, mai înțeleaptă. 24 Arată că acțiunea exprimată de verb se desfășoară sporadic, întâmplător, nesusținut Si: câteodată. 25 (Reg; în legătură cu verbul „a se duce” și precedat de „cam”, exprimă intensificarea acțiunii) De-a binelea. 26 (Înv; îlpp) ~ apoi de... După. 27 (Pfm; îlav) ~ an Anul trecut. 28 (Îal) Cu câțiva ani în urmă. 29 (Reg; îlav) ~ anțărț Acum doi ani. 30 (Reg; îlav) ~ alaltăieri Răsalaltăieri. 31 (Îe) ~ ieri, (rar) ~ alaltăieri De curând. 32 (Îlav) ~ mult sau ~ puțin Aproximativ. 33-34 (Pop; îljv) ~ așa Nu tocmai bun. 35 (Îlav) ~ altfel Nu chiar așa de rău cum se prezintă. 36 (Precedă un calificativ; îe) Unul (sau una) ~... decât altul (sau alta) sau care (~) de care ~... Se spune când vrem să arătăm că într-un grup de ființe, de obiecte etc., fiecare în parte excelează în privința unei anumite calități. 37 (Înv; îlav) ~ apoi de toate În cele din urmă. 38-39 (Precedă un calificativ; îljv) Încă și ~ (decât)... (Care este) și mai mult. 40 (Precedat de „cel”, „cea” sau, pop, „ăl”, „a”) Formează superlativul relativ al adjectivelor, adverbelor și al locuțiunilor adjectivale sau adverbiale Cel mai mare. 41 (Precedat de adverbul „cât”, sau, îrg, „cum”) Indică superlativul absolut al adjectivelor, adverbelor și al locuțiunilor adjectivale și adverbiale Cât mai mult. 42 Servește ca instrument gramatical pentru formarea comparativului sau a superlativului substantivelor și a altor părți de vorbire Mai om ca tine.

mai4 ssg [At: (a. 1619) GCR I, 56/28 / V: (înv) maie ssg / E: ml maius, slv май] 1 (Șîs luna ~ sau luna lui ~) A cincea lună a anului, care urmează după aprilie Si: (pop) florar, frunzar, prătar. 2 (Îs) întâi ~ sau, rar, Zi întâi de ~ Arminden. 3 (Îas) Festivitate organizată cu prilejul zilei de întâi Mai. 4 (Îlv) A face ~ul sau (reg) a face pe ~ A chefui cu prilejul zilei de arminden. corectată

mai3 sn [At: PSALT. 43 / V: ~er / Pl: ~uri, ~e / E: mg maj] 1 (Reg; șîs ~ negru) Ficat. 2 (Reg; îs) ~urile (sau maierele) albe (sau bălăi) Plămâni. 3 (Pop; îe) A (-i) plesni (cuiva) ~ul în el (de...) A fi grozav de supărat. 4 (Fig; înv) Parte dinăuntru a ființei omenești Vz inimă, măruntaie, rărunchi. 5 (Reg) Lapți. 6 (Reg) Icre. 7 (Bot; reg; îc) ~-de-apă Nufăr galben (Nuphar Iuteum).

mai2 sn [At: DOSOFTEI, V. S. ianuarie 44/18 / Pl: ~uri, (reg) maie / E: ml malleus] 1 Ciocan (1). 2 (Reg; îcs) De-a (peana și) ~ul Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 3 (Pop; îe) A se ține ca ~u cu coadă A fi nedespărțit de cineva. 4 (Pop; îae) A se ține cu statornicie de ceva. 5 Măciucă cu care se bat rădăcinile de pe lângă mal, pentru a stârni peștele Vz știulbuc. 6 (Reg) Buzdugan. 7 (Reg) Lopățică de fag cu care se bat rufele și torturile când se înălbesc. 8 Unealtă de bătucit pământul, alcătuită dintr-un lemn de forma unui trunchi de con, care are capătul de sus prevăzut cu două mânere, iar capătul de jos îmbrăcat în oțel Vz bătător, bătălău, bătucitor 9 (Reg) Pisălog. 10 (Spc; lpl; îf maie) Pilugi de la piua de postav. 11 (Reg) Mustuitor. 12 (Reg) Bețigaș cu care se împinge dopul la pușculița de soc. 13 (Reg) Hădărag al îmblăciului. 14 (Reg) Rotiță de la bătătorul de unt. 15 (Reg) Teasc de călcat rufele Si: măngălău. 16 (Reg) Fund pe care se taie tăițeii pentru supă. 17 (Reg; îs) ~ul puștii Pat al puștii.

MAI1 adv. I. 1. (Servește la formarea gradului comparativ) Mai bun. ◊ (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte. 2. (Servește la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun. ◊ (Înaintea unui substantiv) Te comporți ca cel mai copil dintre copii. ◊ (Precedat de „ce” în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) Ce mai drac frumos de fată!Expr. Mai rar = întâlnit extrem de rar. Așa om mai rar! II. (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase. III. (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. Mai îmi vine a crede. ♦ (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin conj. „că” sau „să”) Gata să..., cât pe-aci. Cetina mai că-i ajunge la pământ.Mai-mai = cât pe-aci, gata-gata. IV. (Înaintea unui verb) 1. (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. Mai vine la noi.Expr. Mai e vorbă! = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ♦ (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) Ce mai faci? 2. (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. Poate să ne mai întâlnim. 3. (Exprimă nedumerire) Nu se știe ce s-a mai făcut. V. (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) 1. (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. Avea casă, mai ceva bani.Expr. Ce mai atâta vorbă sau ce mai încoace-ncolo, se zice când vrem să punem capăt unei discuții. 2. (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. Mai una, mai alta. VI. (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) Ce mai zgomot, ce mai freamăt!Lat. magis.

MAI1 adv. I. 1. (Servește la formarea gradului comparativ) Mai bun. ◊ (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte. 2. (Servește la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun. ◊ (Înaintea unui substantiv) Te comporți ca cel mai copil dintre copii. ◊ (Precedat de „ce” în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) Ce mai drac frumos de fată!Expr. Mai rar = întâlnit extrem de rar. Așa om mai rar! II. (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase. III. (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. Mai îmi vine a crede. ♦ (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin conj. „că” sau „să”) Gata să..., cât pe-aci. Cetina mai că-i ajunge la pământ.Mai-mai = cât pe-aci, gata-gata. IV. (Înaintea unui verb) 1. (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. Mai vine la noi.Expr. Mai e vorbă! = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ♦ (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) Ce mai faci? 2. (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. Poate să ne mai întâlnim. 3. (Exprimă nedumerire) Nu se știe ce s-a mai făcut. V. (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) 1. (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. Avea casă, mai ceva bani.Expr. Ce mai atâta vorbă sau ce mai încoace-ncolo, se zice când vrem să punem capăt unei discuții. 2. (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. Mai una, mai alta. VI. (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) Ce mai zgomot, ce mai freamăt!Lat. magis.

MAI2, maiuri, s. n. Nume dat diferitelor unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ♦ (Reg.) Bătător2. – Lat. malleus.

MAI3, maiuri, s. n. (Reg.) Ficat. – Din magh. máj.

MAI3, maiuri, s. n. (Reg.) Ficat. – Din magh. máj.

MAI4 s. m. A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. – Lat. maius, sl. maĭ.

MAI2, maiuri, s. n. Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ♦ (Reg.) Bătător2. – Lat. malleus.

MAI4 s. m. invar. A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. – Lat. maius, sl. maĭ.

MAI1 adv. I. (Înaintea unui adjectiv, a unui adverb sau a unei locuțiuni adjectivale ori adverbiale) 1. (Servește la formarea gradului comparativ de superioritate) Mîne plec în zori de zi... Însă pînă mîne Vino mai aproape, – zi Doina mea, stăpîne! IOSIF, P. 51. Mai bine să te tocmești întîi, decît pe urmă. CREANGĂ, P. 151. Se pregătesc ca într-o școală pentru alte lupte mai mari ce îi așteaptă. BĂLCESCU, O. II 12. ◊ (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) Și mai; și mai și v. și. Cît mai v. cît. Tot mai v. tot. Cu atît mai v. atît. Mai ales v. ales. Mai cu seamă v. seamă. Mai bine v. bine. Care mai de care v. care. (Regional) Mai vîrtos v. vîrtos. (Învechit) Mai cu asupra v. asupra. (Pleonastic) Mai întîi (și-ntîi) = în primul rînd. Cum ajunge la fîntînă, scoate mai întîi furca de unde-o avea strînsă și apoi se pune jos să se odihnească. CREANGĂ, P. 96. Mai (î)nainte. Ai voit, amice, ca, mai înainte de a o tipări, să citesc eu, în manuscript, cartea romînească ce tu ai compus. ODOBESCU, S. III 9. Mai apoi = pe urmă. ◊ (Rar, înaintea unui substantiv) în mai îmbilșugare decît trăim acum. NEGRUZZI, S. N. 177. 2. (Precedat de articolul «cel», servește la formarea superlativului relativ) Revoluția franceză, zguduind Europa pînă în cele mai adinei ale sale temelii, se resimți și între romîni. KOGĂLNICEANU, S. A. 74. Păduricea Bănesei... este locul cel mai romantic în preajma capitalei noastre. BOLLIAC, O. 214. ◊ (Rar, înaintea unui substantiv) Laura... judeci ca cea mai femeie dintre femei. C. PETRESCU, Î. I 9. ◊ (Precedat de «ce», în construcții exclamative, are valoare de superlativ absolut) Mamele, privind-o-n horă, Se cotesc: «Olio, tu leică, Ce mai drac frumos de noră». COȘBUC, P. I 97. (În expr.) Mai rar = deosebit, neobișnuit, întîlnit rareori. Așa lovitură, mai rar! SADOVEANU, la TDRG. II. (Cu valoare atenuantă, înaintea adjectivelor, adverbelor, locuțiunilor adjectivale și adverbiale) Galeria era ticsită de dame frumoase, frumușele și mai slutișoare. NEGRUZZI, S. I 36. ◊ Expr. Mai mult sau mai puțin v. mult. ◊ (Înaintea unui verb) Puțin, în oarecare măsură. Dar vîntul s-a mai potolit. CARAGIALE, P. 38. Ninsoarea mai încetase și după multă trudă am găsit drumul. CREANGĂ, A. 32. Te-ai mai încălzit? ALECSANDRI, T. I 460. ◊ Expr. (Acum) mai vii de-acasă v. acasă. Așa mai merge v. merge. ◊ (În corelație cu determinări cantitative) Să mai citești puțin. ◊ (Precedat de determinări cantitative) Vino un pic (oleacă, puțin, ceva) mai tîrziu. III. (Mai ales înaintea unui substantiv sau verb) Aproape; aproximativ, cam. [îi făceau] felurite mustrări: care pentru miel furat mai an din stînă, care pentru un mînzat sugrumat în ocol. GANE, N. I 129. Mai îmi vine a crede că aiasta-i țara spinilor. CREANGĂ, P. 203. ♦ (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin conj. «că» sau «să») Aproape... Dacă nu era binele ce mi-ai făcut și rugăciunea puilor mei, mai că te mîncam. ISPIRESCU, E. 90. Numai iată ce dă de un cuptiori nelipit și mai să se risipească, CREANGĂ, P. 287. La pămînt mai că ajunge al ei păr de aur moale. EMINESCU, O. I 85. ♦ (Întărit prin repetiție) Mai-mai = cît pe ce, gata-gata. Biet Achim era mai-mai Să zboare precum zboar-un pai. COȘBUC, P. II 230. Îi dedică cărțile sale... numindu-l mai-mai un al doilea Alexandru Machedon. HASDEU, I V. 241. (Neobișnuit) Mai că mai = aproape că... Ș-așa bine că fugea, Mai că mai îl agiungea. ALECSANDRI, P. P. 151. IV. (Înaintea unui verb) 1. (Arată valoarea durativă a acțiunii) încă, și acum. Acolo încă nu-i iarnă și oile mai găsesc verdeață. SADOVEANU, B. 59. Mai merge el înainte prin codru, cît merge. CREANGĂ, P. 200. Vai! tot mai gîndești la anii., Cînd visam în academii? EMINESCU, O. I 140. ◊ (Cu verbe la forma negativă) Hai, nu mai sta la îndoială, CREANGĂ, P. 203. Tu-ți arzi ochii și frumseța... Dulce noaptea lor se stinge, Și nici știi ce pierde lumea. Nu mai plînge, nu mai plînge! EMINESCU, O. I 83. De te-aș prinde-n mîna mea, Zile tu n-ai mai avea. ALECSANDRI, P. II 23. ◊ Expr. Mai e vorbă! = desigur, neapărat, fără îndoială. Adevărat să fie...? – Mai e vorbă! ISPIRESCU, I. 274. ◊ (În formule familiare interogative, cu referire la o situație nouă, necunoscută vorbitorului) Ce mai faci? Cum o mai duci? Ce se mai aude? (Arată repetarea acțiunii) Iar, iarăși, din nou, încă o dată. De ce să mai vie dacă el n-o iubește mult. REBREANU, R. I 246. Mi-a ajutat să ajung ca să nu mai puie mîna pe mine un voinic. ISPIRESCU, E. 3. Poate să ne mai întîlnim. CREANGĂ, P. 192. ◊ (Cu verbe la forma negativă) Nu ne-am mai văzut de treizeci de ani. C. PETRESCU, C. V. 107. Înapoi nu m-oi mai întoarce, CREANGĂ, P. 192. ◊ (Întregit prin «iar»,«iarăși», «și»,«încă», «încă o dată»,«o dată» etc.) M-ai făcut să mai fiu o dată pe lume cum doream. ISPIRESCU, E. 16. Cerbul începe a bea hîlpav la apă rece; apoi mai boncăluiește și iar mai bea cîte un răstimp. CREANGĂ, P. 225. 3. (Arată nedumerire) După aceea. Furnicile parcă intrase în pămînt; s-au mistuit,de nu se știe ce s-au mai făcut. CREANGĂ, P. 264. ◊ (În interogații retorice) Mai știu eu ce-aș vrea s-ascult! COȘBUC, P. I 49. Mai știi de unde sare iepurele? CREANGĂ, P. 172. Ce mai atîta vorbă (sau ce mai încoace-încolo), se zice cînd voim să punem capăt unei discuții, să îndepărtăm o îndoială, o ezitare. V. (Folosit pentru a accentua un anumit element al contextului) 1. (În enumerări) Și în plus, în afară de aceasta, pe lîngă aceasta. Oleacă di brînză cu smîntînă, mai un vinișor. C. PETRESCU, Î. II 204. Dacă vede și vede, taie baierile de la traistă, mai căpețala din capul unei iepe și face cum poate, de leagă el gîrnețul. CREANGĂ, P. 125. Leafă avea, pămînt de așijderea, mai ceva vitișoare. CONTEMPORANUL, VI 97. 2. (Repetat, arată o alternare, o oscilare între două idei) Cînd... cînd, ba... ba, parte... parte. Mai una, mai alta. cn Cugeta că mai cu marghiolii, mai cu șoalda, mai cu prefăcătorii, să înșele pe Făt-Frumos. ISPIRESCU, E. 109. Mai cu degetele depeni, Mai sucești vreo țigară, numeri fire de musteți. EMINESCU, O. I 155. VI. (În propoziții și construcții exclamative, uneori întărit cu alte cuvinte; intensifică ideea din frază) Că bine mai zici tu, nevastă, răspunse bărbatu-său. CREANGĂ, P. 15. Ce mai freamăt, ce mai zbucium! EMINESCU, O. I 147. I! Ce de mai belșug, mămulica me! ALECSANDRI, T. 898.

MAI2 s. m. Numele lunii a cincea a anului; (popular) florar. La braț vă strecurați afară, Prin parcul liniștit să stai Cu ea, pe-o bancă solitară, în noaptea tainică de mai. TOPÎRCEANU, B. 67. A revenit albastrul mai! Flori în grădină, flori pe plai Și flori la pălărie! IOSIF, PATR. 15. Era boboc de trandafir din luna lui mai. CREANGĂ, P. 276. 1 Mai = ziua internațională a muncii. Miere de mai = miere cu un parfum special, făcută de albine din nectarul florilor care înfloresc în luna mai. Pelin de mai v. pelin (2).

MAI3, maiuri, s. n. Unealtă în formă de ciocan, de obicei de lemn, folosită în dulgherie și rotărie; unealtă de diverse forme, uneori acționată mecanic, folosită la îndesarea betonurilor, terasamentelor etc. Dintr-o dată, ca lovit cu un mai în creștetul capului, a închis ochii. GALAN, Z. R. 309. Ciocanele băteau, malurile greoaie de lemn icneau... toți lucrau cu un zor nemaipomenit la înjghebarea unui sat model. ANGHEL-IOSIF, C. L. 54. ♦ Unealtă de lemn de forma unei lopeți cu coada scurtă, cu care se bat uneori rufele cînd se spală.

MAI4, maiuri, s. n. (Mold., Transilv.) Ficat. L-au spălat frumușel: inima, maiul. SBIERA, P. 291. Nu trebuie să mănînce mai sau rînză de pasere. ȘEZ. III 150.

MAI1 adv. I. (Înaintea unui adjectiv, a unui adverb sau a unei locuțiuni adjectivale sau adverbiale) 1. (Servește la formarea gradului comparativ) Mai bun. ◊ (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai (î)nainte. 2. (Precedat de articolul „cel”, servește la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun. ◊ (Înaintea unui substantiv) Judeci ca cea mai femeie dintre femei (C. PETRESCU). ◊ (Precedat de „ce”, în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) Ce mai drac frumos de noră! (COȘBUC). ◊ Expr. Mai rar = întâlnit rareori; deosebit. Așa om, mai rar! II. (Înaintea unui adjectiv, a unui adverb sau a unei locuțiuni adjectivale sau adverbiale; cu valoare atenuată) O mulțime de oameni și mai învățați și mai proști (SADOVEANU). ♦ (Înaintea unui verb) În oarecare măsură, puțin. Ninsoarea mai încetase (CREANGĂ). III. (Înaintea oricărei părți de vorbire) Aproape; aproximativ, cam. Mai îmi vine a crede că aiasta-i țara spânilor (CREANGĂ). ♦ (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin conj. „că” sau „să”) Gata să... La pământ mai că ajunge al ei păr (EMINESCU). ◊ Mai-mai = cât pe ce, gata-gata. IV. (Înaintea unui verb) 1. (Arată că acțiunea durează) Și acum, încă. ◊ Expr. Mai e vorbă! = desigur, neapărat. ♦ (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) Ce mai faci? 2. (Arată repetarea acțiunii) Din nou, iar. Poate să ne mai întâlnim. 3. (Exprimă nedumerire) Furnicile... s-au mistuit de nu se știe ce s-au mai făcut (CREANGĂ). V. (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) 1. (În enumerări) În afară de aceasta, în plus. ◊ Expr. Ce mai atâta vorbă sau ce mai încoace-ncolo, se zice când voim să punem capăt unei discuții. 2. (Repetat) Când... când, ba... ba, parte... parte. Mai una, mai alta. VI. (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) Ce mai freamăt, ce mai zbucium! (EMINESCU). – Lat. magis.

MAI3 máiuri n. 1) Ciocan mare de lemn, folosit, mai ales, în dulgherie și rotărie. 2) Unealtă manuală sau mecanică folosită în construcția drumurilor pentru îndesarea pământului sau a altor materiale de terasament. /<lat. malleus

MAI1 adv. 1) (servește la formarea gradului comparativ) ~ încet. ~ înalt. ~ bun. 2) (în îmbinare cu articolul cel, cea (cei, cele) servește la formarea gradului superlativ relativ) Cel ~ bun. Cel ~ înalt. 3) (atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte; întrucâtva; într-o oarecare măsură. Ploaia ~ încetase. 4) (exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ. Cam ~ îmi vine a crede. 5) În oarecare măsură; puțin. Vântul s-a ~ potolit. Vrea să ~ lucreze. 6) (arată că o acțiune durează încă) ~ lucrează lăcătuș. 7) (arată repetarea unei acțiuni) Din nou; iar. L-ai ~ văzut pe Gheorghe? 8) (cu sens intensiv) Ce ~ fulgeră! 9) (exprimă ideea de aproximație) Aproape; cam; aproximativ. ~ cât dânsul de mare. ~ nimic.~-~ gata-gata; cât pe ce. 10) În afară de aceasta; în plus. ◊ Ce ~ atâta vorbă să terminăm discuția. /<lat. magis

MAI4 máiuri n. pop. (la om și la animale) Glandă legată de tubul digestiv, situată în partea dreaptă a abdomenului, care participă la toate funcțiile metabolice din organism; ficat. /<ung. máj

MAI2 m. A cincea lună a anului; florar. /<lat. maius

mai adv. 1. indică în genere o cantitate sau intensitate; 2. servă la formarea comparativului și superlativului: mai bun, cel mai bun; 3. exprimă o continuitate: tot mai trăiește, mai adu lemne; 4. o aproximațiune: mai era să cadă, mai toți. [Lat. MAGIS].

arată toate definițiile

Intrare: Mai
nume propriu (I3)
  • Mai
Intrare: mai
mai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mai (adv.)
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mai
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: mai (ficat)
mai1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mai
  • maiul
  • maiu‑
plural
  • maiuri
  • maiurile
genitiv-dativ singular
  • mai
  • maiului
plural
  • maiuri
  • maiurilor
vocativ singular
plural
Intrare: mai (lună)
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mai
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: mai (unealtă)
mai1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mai
  • maiul
  • maiu‑
plural
  • maiuri
  • maiurile
genitiv-dativ singular
  • mai
  • maiului
plural
  • maiuri
  • maiurilor
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-mai
gândac-de-mai substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gândac-de-mai
  • gândacul-de-mai
plural
  • gândaci-de-mai
  • gândacii-de-mai
genitiv-dativ singular
  • gândac-de-mai
  • gândacului-de-mai
plural
  • gândaci-de-mai
  • gândacilor-de-mai
vocativ singular
plural
Intrare: mai presus
compus
  • mai presus
Intrare: mai-mult-ca-perfect
mai-mult-ca-perfect substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mai-mult-ca-perfect
  • mai-mult-ca-perfectul
  • mai-mult-ca-perfectu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mai-mult-ca-perfect
  • mai-mult-ca-perfectului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: măi
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • măi
1 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • mă
Intrare: mâi
mâi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mânea
verb (V518)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mânea
  • mânere
  • mas
  • masu‑
  • ind
  • indu‑
singular plural
  • mâi
  • mâneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mân
  • mâi
(să)
  • mân
  • mâi
  • mâneam
  • măsei
  • măsesem
a II-a (tu)
  • mâi
(să)
  • mâi
  • mâneai
  • măseși
  • măseseși
a III-a (el, ea)
  • mâne
(să)
  • mâ
  • mâie
  • mânea
  • mase
  • măsese
plural I (noi)
  • mânem
(să)
  • mânem
  • mâneam
  • maserăm
  • măseserăm
  • măsesem
a II-a (voi)
  • mâneți
(să)
  • mâneți
  • mâneați
  • maserăți
  • măseserăți
  • măseseți
a III-a (ei, ele)
  • mân
(să)
  • mâ
  • mâie
  • mâneau
  • maseră
  • măseseră
mâne1 (vb.)
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: nu mai
nu mai
compus
  • nu mai
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mai (adv.)

  • 1. Servește la formarea gradului comparativ.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
    exemple
    • Mai bun.
      surse: DLRLC
    • Mîne plec în zori de zi... Însă pînă mîne Vino mai aproape, – zi Doina mea, stăpîne! IOSIF, P. 51.
      surse: DLRLC
    • Mai bine să te tocmești întîi, decît pe urmă. CREANGĂ, P. 151.
      surse: DLRLC
    • Se pregătesc ca într-o școală pentru alte lupte mai mari ce îi așteaptă. BĂLCESCU, O. II 12.
      surse: DLRLC
    • 1.1. În locuțiuni, întărește sensul unor cuvinte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte. Și mai; și mai și. Cât mai. Tot mai. Cu atât mai. Mai ales. Mai cu seamă. Mai bine. Care mai de care. (Regional) Mai vârtos. (Învechit) Mai cu asupra.
        surse: DLRLC
      • Ai voit, amice, ca, mai înainte de a o tipări, să citesc eu, în manuscript, cartea romînească ce tu ai compus. ODOBESCU, S. III 9.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. (Pleonastic) Mai întâi (și-ntâi) = în primul rând.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Cum ajunge la fîntînă, scoate mai întîi furca de unde-o avea strînsă și apoi se pune jos să se odihnească. CREANGĂ, P. 96.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. Mai apoi = pe urmă.
        surse: DLRLC
      • 1.1.3. (Rar, înaintea unui substantiv) În mai îmbilșugare decît trăim acum. NEGRUZZI, S. N. 177.
        surse: DLRLC
  • 2. (Precedat de articolul «cel», servește la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Revoluția franceză, zguduind Europa pînă în cele mai adînci ale sale temelii, se resimți și între romîni. KOGĂLNICEANU, S. A. 74.
      surse: DLRLC
    • Păduricea Bănesei... este locul cel mai romantic în preajma capitalei noastre. BOLLIAC, O. 214.
      surse: DLRLC
    • 2.1. rar (Înaintea unui substantiv) Te comporți ca cel mai copil dintre copii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Laura... judeci ca cea mai femeie dintre femei. C. PETRESCU, Î. I 9.
        surse: DLRLC
    • 2.2. (Precedat de „ce” în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) Ce mai drac frumos de fată!
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mamele, privind-o-n horă, Se cotesc: «Olio, tu leică, Ce mai drac frumos de noră». COȘBUC, P. I 97.
        surse: DLRLC
    • 2.3. expresie Mai rar = deosebit, neobișnuit, întâlnit extrem de rar.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Așa om mai rar!.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Așa lovitură, mai rar! SADOVEANU, la TDRG.
        surse: DLRLC
  • 3. (Înaintea adjectivelor, adverbelor, locuțiunilor adjectivale și adverbiale, atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
    exemple
    • Copii și mai cuminți, și mai obraznici.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Ploaia mai încetase.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Galeria era ticsită de dame frumoase, frumușele și mai slutișoare. NEGRUZZI, S. I 36.
      surse: DLRLC
    • O mulțime de oameni și mai învățați și mai proști. (SADOVEANU).
      surse: DLRM
    • 3.1. expresie Mai mult sau mai puțin.
      surse: DLRLC
  • 4. (Exprimă ideea de aproximație; mai ales înaintea unui substantiv sau verb) Aproape; aproximativ, cam.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Mai îmi vine a crede.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • [Îi făceau] felurite mustrări: care pentru miel furat mai an din stînă, care pentru un mînzat sugrumat în ocol. GANE, N. I 129.
      surse: DLRLC
    • Mai îmi vine a crede că aiasta-i țara spînilor. CREANGĂ, P. 203.
      surse: DLRLC
    • 4.1. (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin conjuncție „că” sau „să”) Gata să..., cât pe-aci, aproape...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Cetina mai că-i ajunge la pământ.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Dacă nu era binele ce mi-ai făcut și rugăciunea puilor mei, mai că te mîncam. ISPIRESCU, E. 90.
        surse: DLRLC
      • Numai iată ce dă de un cuptiori nelipit și mai să se risipească, CREANGĂ, P. 287.
        surse: DLRLC
      • La pămînt mai că ajunge al ei păr de aur moale. EMINESCU, O. I 85.
        surse: DLRLC
    • 4.2. Mai-mai = cât pe-aci, gata-gata.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Biet Achim era mai-mai Să zboare precum zboar-un pai. COȘBUC, P. II 230.
        surse: DLRLC
      • Îi dedică cărțile sale... numindu-l mai-mai un al doilea Alexandru Machedon. HASDEU, I V. 241.
        surse: DLRLC
    • 4.3. neobișnuit Mai că mai = aproape că...
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ș-așa bine că fugea, Mai că mai îl agiungea. ALECSANDRI, P. P. 151.
        surse: DLRLC
  • 5. (Înaintea unui verb) În oarecare măsură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: puțin 2 exemple
    exemple
    • Dar vîntul s-a mai potolit. CARAGIALE, P. 38.
      surse: DLRLC
    • Ninsoarea mai încetase și după multă trudă am găsit drumul. CREANGĂ, A. 32.
      surse: DLRLC
    • 5.1. (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 7 exemple
      exemple
      • Mai vine la noi.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • Acolo încă nu-i iarnă și oile mai găsesc verdeață. SADOVEANU, B. 59.
        surse: DLRLC
      • Mai merge el înainte prin codru, cît merge. CREANGĂ, P. 200.
        surse: DLRLC
      • Vai! tot mai gîndești la anii, Cînd visam în academii? EMINESCU, O. I 140.
        surse: DLRLC
      • (Cu verbe la forma negativă) Hai, nu mai sta la îndoială, CREANGĂ, P. 203.
        surse: DLRLC
      • (Cu verbe la forma negativă) Tu-ți arzi ochii și frumseța... Dulce noaptea lor se stinge, Și nici știi ce pierde lumea. Nu mai plînge, nu mai plînge! EMINESCU, O. I 83.
        surse: DLRLC
      • (Cu verbe la forma negativă) De te-aș prinde-n mîna mea, Zile tu n-ai mai avea. ALECSANDRI, P. II 23.
        surse: DLRLC
      • 5.1.1. expresie Mai e vorbă! = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur!
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Adevărat să fie...? – Mai e vorbă! ISPIRESCU, I. 274.
          surse: DLRLC
      • 5.1.2. expresie (Acum) mai vii de-acasă. Așa mai merge.
        surse: DLRLC
      • 5.1.3. (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) Ce mai faci? Cum o mai duci? Ce se mai aude?
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Te-ai mai încălzit? ALECSANDRI, T. I 460.
          surse: DLRLC
    • 5.2. (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 7 exemple
      exemple
      • De ce să mai vie dacă el n-o iubește mult. REBREANU, R. I 246.
        surse: DLRLC
      • Mi-a ajutat să ajung ca să nu mai puie mîna pe mine un voinic. ISPIRESCU, E. 3.
        surse: DLRLC
      • Poate să ne mai întîlnim. CREANGĂ, P. 192.
        surse: DLRLC
      • (Cu verbe la forma negativă) Nu ne-am mai văzut de treizeci de ani. C. PETRESCU, C. V. 107.
        surse: DLRLC
      • (Cu verbe la forma negativă) Înapoi nu m-oi mai întoarce, CREANGĂ, P. 192.
        surse: DLRLC
      • (Întregit prin «iar»,«iarăși», «și»,«încă», «încă o dată»,«o dată» etc.) M-ai făcut să mai fiu o dată pe lume cum doream. ISPIRESCU, E. 16.
        surse: DLRLC
      • (Întregit prin «iar»,«iarăși», «și»,«încă», «încă o dată»,«o dată» etc.) Cerbul începe a bea hîlpav la apă rece; apoi mai boncăluiește și iar mai bea cîte un răstimp. CREANGĂ, P. 225.
        surse: DLRLC
    • 5.3. (Exprimă nedumerire) După aceea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Nu se știe ce s-a mai făcut.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Furnicile parcă intrase în pămînt; s-au mistuit, de nu se știe ce s-au mai făcut. CREANGĂ, P. 264.
        surse: DLRLC
      • (În interogații retorice) Mai știu eu ce-aș vrea s-ascult! COȘBUC, P. I 49.
        surse: DLRLC
      • (În interogații retorice) Mai știi de unde sare iepurele? CREANGĂ, P. 172.
        surse: DLRLC
    • 5.4. (În corelație cu determinări cantitative) Să mai citești puțin.
      surse: DLRLC
    • 5.5. (Precedat de determinări cantitative) Vino un pic (oleacă, puțin, ceva) mai târziu.
      surse: DLRLC
  • 6. Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 6.1. (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Avea casă, mai ceva bani.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • Oleacă di brînză cu smîntînă, mai un vinișor. C. PETRESCU, Î. II 204.
        surse: DLRLC
      • Dacă vede și vede, taie baierile de la traistă, mai căpețala din capul unei iepe și face cum poate, de leagă el gîrnețul. CREANGĂ, P. 125.
        surse: DLRLC
      • Leafă avea, pămînt de așijderea, mai ceva vitișoare. CONTEMPORANUL, VI 97.
        surse: DLRLC
      • 6.1.1. expresie Ce mai atâta vorbă sau ce mai încoace-ncolo, se zice când vrem să punem capăt unei discuții, să îndepărtăm o îndoială, o ezitare.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 6.2. (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Mai una, mai alta.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Cugeta că mai cu marghiolii, mai cu șoalda, mai cu prefăcătorii, să înșele pe Făt-Frumos. ISPIRESCU, E. 109.
        surse: DLRLC
      • Mai cu degetele depeni, Mai sucești vreo țigară, numeri fire de musteți. EMINESCU, O. I 155.
        surse: DLRLC
  • 7. În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
    exemple
    • Ce mai zgomot, ce mai freamăt!
      surse: DEX '09
    • Că bine mai zici tu, nevastă, răspunse bărbatu-său. CREANGĂ, P. 15.
      surse: DLRLC
    • Ce mai freamăt, ce mai zbucium! EMINESCU, O. I 147.
      surse: DLRLC
    • I! Ce de mai belșug, mămulica me! ALECSANDRI, T. 898.
      surse: DLRLC

etimologie:

mai (ficat)

  • 1. regional Moldova Transilvania Glandă legată de tubul digestiv, situată în partea dreaptă a abdomenului, care participă la toate funcțiile metabolice din organism.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX Șăineanu, ed. VI Scriban DRAM sinonime: ficat 2 exemple
    exemple
    • L-au spălat frumușel: inima, maiul. SBIERA, P. 291.
      surse: DLRLC
    • Nu trebuie să mănînce mai sau rînză de pasere. ȘEZ. III 150.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • surse: DEX '09 NODEX Șăineanu, ed. VI Scriban DRAM

mai (lună)

  • 1. substantiv masculin invariabil A cincea lună a anului, care urmează după aprilie.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX Șăineanu, ed. VI sinonime: florar (lună) frunzar prătar 3 exemple
    exemple
    • La braț vă strecurați afară, Prin parcul liniștit să stai Cu ea, pe-o bancă solitară, în noaptea tainică de mai. TOPÎRCEANU, B. 67.
      surse: DLRLC
    • A revenit albastrul mai! Flori în grădină, flori pe plai Și flori la pălărie! IOSIF, PATR. 15.
      surse: DLRLC
    • Era boboc de trandafir din luna lui mai. CREANGĂ, P. 276.
      surse: DLRLC
    • 1.1. 1 Mai = ziua internațională a muncii, hotărâtă la Congresul I de constituire a Internaționalei a II-a (1889), în amintirea grevei muncitorilor din Chicago (1 mai 1886).
      surse: DLRLC DE
    • 1.2. Miere de mai = miere cu un parfum special, făcută de albine din nectarul florilor care înfloresc în luna mai.
      surse: DLRLC
    • 1.3. Pelin de mai. Vezi pelin (4.).
      surse: DLRLC
  • comentariu abreviere V / .05. / -05-
    surse: DOOM 2

etimologie:

mai (unealtă)

  • 1. Unealtă în formă de ciocan, de obicei de lemn, folosită în dulgherie și rotărie; unealtă de diverse forme, uneori acționată mecanic, folosită la îndesarea betoanelor, terasamentelor etc.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Dintr-o dată, ca lovit cu un mai în creștetul capului, a închis ochii. GALAN, Z. R. 309.
      surse: DLRLC
    • Ciocanele băteau, maiurile greoaie de lemn icneau.. toți lucrau cu un zor nemaipomenit la înjghebarea unui sat model. ANGHEL-IOSIF, C. L. 54.
      surse: DLRLC
    • 1.1. regional Unealtă de lemn de forma unei lopeți cu coada scurtă, cu care se bat uneori rufele când se spală; bătător (1.).
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

gândac-de-mai

etimologie:

mânea mâne

  • 1. popular A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: dormi trage înnopta 3 exemple
    exemple
    • Nu-l las niciodată să se depărteze ori să mîie la conacul tîrlei, dincolo peste Olt. GALACTION, O. I 65.
      surse: DLRLC
    • Călătorii ajunseră în sat... și maseră peste noapte acolo. MACEDONSKI, O. III 15.
      surse: DLRLC
    • Mîi de noapte aici; pleci mîine pe lumină. CARAGIALE, P. 36.
      surse: DLRLC
    • 1.1. regional A poposi o vreme undeva; a se așeza.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: poposi sta
    • 1.2. expresie familiar (Parcă) i-au mas șoarecii (sau o cireadă de boi) în pântece (sau în burtă), se spune despre un om care este mereu flămând, căruia îi este mereu foame, care mănâncă mult, cu lăcomie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ia mai îngăduiți oleacă măi, zise Ochilă, că doar nu v-au mas șoarecii în pîntece. CREANGĂ, P. 259.
        surse: DLRLC
      • Ai flămînzit?... Mai așteaptă, doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. CONTEMPORANUL, VII 99.
        surse: DLRLC

etimologie: