12 definiții pentru frunzar
din care- explicative (6)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FRUNZÁR, frunzare, s. n. 1. Desiș format din crengile pline de frunze ale unui copac sau ale unor tufe. 2. Umbrar făcut din crengi bogate. 3. Frunze uscate, servind ca așternut sau nutreț pentru vite. [Pl. și: (m.) frunzari] – Frunză + suf. -ar.
FRUNZÁR, frunzare, s. n. 1. Desiș format din crengile pline de frunze ale unui copac sau ale unor tufe. 2. Umbrar făcut din crengi bogate. 3. Frunze uscate, servind ca așternut sau nutreț pentru vite. [Pl. și: (m.) frunzari] – Frunză + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
frunzar [At: BELDIMAN, N. P. II, 68 / Pl: ~e sn, ~i sm / E: frunză + -ar] 1 sn Desiș format din crengile pline de frunze ale unui copac sau ale unor tufe. 2 sn Umbrar făcut din crengi bogate. 3 sn (Reg) Pătuiac din crengi de stejar pline de frunze. 4 sn Frunze uscate servind ca aștenut pentru vite. 5 sn Vârfuri de crengi frunzoase utilizate pentru a acoperi ceva sau ca nutreț pentru vite. 6 sm (Pop) Luna mai. 7 sm (Bot) Urechelniță (Sempervivum tectorum). 8 sm (Bot; reg) Burete comestibil nedefinit mai îndeaproape.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FRUNZÁR, frunzare, s. n. 1. Desiș format din crengile pline de frunze ale unui copac sau ale unor tufe. La vadul oierilor Se leagănă holdele, Se pîrguie roadele, Șopotesc frunzarele Și rodesc ogoarele. DEȘLIU, N. 31. Colo-ntr-un frunzar Galben în lumină, Stă pe-o creangă de arțar Pasăre străină. TOPÎRCEANU, S. A. 16. 2. Umbrar făcut din crengi bogate. Mă oprii supt un frunzar de păr sălbatic. SADOVEANU, P. S. 242. Fagii și carpenii acopereau cu un lung frunzar poteca noastră. GALACTION, O. I 205. Tot pe mal ședea, Și mînca și bea, Sub verde frunzar De crengi de stejar. ALECSANDRI, P. P. 116. 3. Frunze uscate folosite ca așternut pentru vite, ca nutreț etc. Umbla... pînă cine știe unde, s-aducă vitelor niște frunzar îngălbenit. CAMILAR, TEM. 306. – Pl. și: (s. m.) frunzari (SEVASTOS, N. 47, CREANGĂ, P. 29, ALECSANDRI, T. 60).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRUNZÁR ~e n. 1) Creangă de copac cu tot cu frunze. 2) Adăpost făcut din asemenea crengi. 3) rar Crengi cu frunze uscate care servesc drept așternut sau nutreț pentru unele animale. /frunză + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
frunzar n. adăpost din frunze.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
frunzár n., pl. e (d. frunză). 1. Frunziș, desiș de frunze: s’a lăsat pe frunzare cu capu supt mîna dreaptă (Sadov. VR. 1928, 1, 52 și 7, 11). 2. Adăpost orĭ umbrar de frunze. 3. Depozit de frunziș ca să fie întrebuințat ca nutreț în aniĭ în care nu se face fîn. 4. Masc. Mold. Creangă cu frunze: ursu stătea ascuns supt cĭoate și frunzarĭ. 5. Rar. Florar, luna Maĭ. V. crăngar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+frunzar2 (luna mai) (pop., înv.) s. m., g.-d. art. lui frunzar (luna ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
frunzar1 (desiș; umbrar) s. n., pl. frunzare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
frunzar s. n., pl. frunzare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
frunzár s. n., pl. frunzáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FRUNZÁR s. v. mai.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
frunzar s. v. MAI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
frunzar, frunzaresubstantiv neutru
- 1. Desiș format din crengile pline de frunze ale unui copac sau ale unor tufe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- La vadul oierilor Se leagănă holdele, Se pîrguie roadele, Șopotesc frunzarele Și rodesc ogoarele. DEȘLIU, N. 31. DLRLC
- Colo-ntr-un frunzar Galben în lumină, Stă pe-o creangă de arțar Pasăre străină. TOPÎRCEANU, S. A. 16. DLRLC
-
- 2. Umbrar făcut din crengi bogate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mă oprii supt un frunzar de păr sălbatic. SADOVEANU, P. S. 242. DLRLC
- Fagii și carpenii acopereau cu un lung frunzar poteca noastră. GALACTION, O. I 205. DLRLC
- Tot pe mal ședea, Și mînca și bea, Sub verde frunzar De crengi de stejar. ALECSANDRI, P. P. 116. DLRLC
-
- 3. Frunze uscate, servind ca așternut sau nutreț pentru vite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Umbla... pînă cine știe unde, s-aducă vitelor niște frunzar îngălbenit. CAMILAR, TEM. 306. DLRLC
-
etimologie:
- Frunză + sufix -ar. DEX '98 DEX '09