19 definiții pentru mai (lună)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAI4 subst. sg. (Și în sintagmele luna mai sau luna lui mai) A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; (popular) florar, frunzar, prătar. M[e]s[i]ța mai (a. 1619). GCR I, 56/28. Mai 14 (a. 1641). id. ib. 92/3, cf. 135/15. Tipăritu-s-au la sv[î]nta mitropolie în Iași; m[e]s[i]ță mai în anul 7187 (a. 1679). id. ib. 239/26. Iaste bine... pentru înțărcatul copiilor la mai, avgust, noemvrie (a. 1733). id. ib. II, 27/13. La 5 dni [= zile] ale lui mai, zi miercuri. R. GRECEANU, C. M. II, 126. S-a născut la văleatul 571, maie 5, la Meca. VĂCĂRESCUL, IST. 247, cf. POLIZU, PONTBRIANT, D., COSTINESCU, DDRF. Boboc de trandafir din luna lui mai. CREANGĂ, P. 276. Mai E rai. MARIAN, S. R. I, 96. Mai e lună de plimbare, MAT. FOLK. 1197. Frumos ca luna lui mai, se spune despre cineva foarte frumos. Cf. DDRF. Dacă nu plouă în mai, Nu se mănîncă mălai. ZANNE, P. I, 47, cf. MAT. FOLK. 714. ◊ Întîi Mai sau, rar, zi întîi de Mai = arminden; prima zi din luna mai, adoptată ca sărbătoare internațională a oamenilor muncii; festivitate, petrecere organizată cu acest prilej. Cf. POLIZU. * E x p r. A face maiul sau (regional) a face pe mai = a petrece, a chefui (cu prilejul zilei de arminden). Cf. COSTINESCU. Cînd sînt la petreceri, poporul se exprimă astfel: chefuiesc, chefuluiesc, stau la taifas, fac pe mai. h ii 32. - Și: (învechit) máie subst. sg. – Lat. maius, v.sl. май.

MAI4 s. m. A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. – Lat. maius, sl. maĭ.

mai4 ssg [At: (a. 1619) GCR I, 56/28 / V: (înv) maie ssg / E: ml maius, slv май] 1 (Șîs luna ~ sau luna lui ~) A cincea lună a anului, care urmează după aprilie Si: (pop) florar, frunzar, prătar. 2 (Îs) întâi ~ sau, rar, Zi întâi de ~ Arminden. 3 (Îas) Festivitate organizată cu prilejul zilei de întâi Mai. 4 (Îlv) A face ~ul sau (reg) a face pe ~ A chefui cu prilejul zilei de arminden. corectată

MAI4 s. m. invar. A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. – Lat. maius, sl. maĭ.

MAI2 s. m. Numele lunii a cincea a anului; (popular) florar. La braț vă strecurați afară, Prin parcul liniștit să stai Cu ea, pe-o bancă solitară, în noaptea tainică de mai. TOPÎRCEANU, B. 67. A revenit albastrul mai! Flori în grădină, flori pe plai Și flori la pălărie! IOSIF, PATR. 15. Era boboc de trandafir din luna lui mai. CREANGĂ, P. 276. 1 Mai = ziua internațională a muncii. Miere de mai = miere cu un parfum special, făcută de albine din nectarul florilor care înfloresc în luna mai. Pelin de mai v. pelin (2).

MAI2 m. A cincea lună a anului; florar. /<lat. maius

1) máĭ m., pl. tot așa (ngr. máĭos și máis, d. lat. Majus, numele unuĭ zeŭ care prezida la creștere, la dezvoltare; it. maggio, pv. fr. cat. mai, sp. mayo, pg. maio). A cincea lună a anuluĭ, numită și Florar, care are 31 de zile. S. n., pl. urĭ. Sărbarea zileĭ de 1 Maĭ (arminden).

Maiu m. a cincea lună a anului numită de popor Florar. [Lat. MAJUS].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mai2 (lună) (dar: 1 Mai (Ziua Muncii) [1 cit. întấi]) s. m., g.-d. lui mai; abr. V/.05./-05-

mai (luna) s. m. invar. (dar:1 Mai), g.-d. art. lui mai; simb. V (și:. 5./-5-)

pelín de mái s. n. + prep. + s. m.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MAI s. (pop.) florar, (reg.) frunzar, prătar. (~ este a cincea lună a anului.)

MAI s. (pop.) florar, (reg.) frunzar, prătar. (~ este a cincea lună a anului.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mái s. m. – Numele lunii florar. – Mr., megl. maiu, istr. mai. Ngr. Mάιος, din lat. Maius (Philippide, O rămășiță, 13; Pascu, Beiträge, 10), în parte prin intermediul sl. maj (Tiktin; Vasmer, Gr., 93), cf. tc. maios, alb., bg. maj. Der. directă din lat. (Pușcariu 1018; Candrea-Dens., 1040; REW 5250) pare îndoielnică.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

1 MAI, denumirea com. Pardina, jud. Tulcea, între 13 oct. 1983 și 20 mai 1996.

1 MAI, sărbătoare internațională a muncii hotărâtă la Congresul I de constituire a Internaționalei a II-a (1889), în amintirea grevei muncitorilor din Chicago (1 mai 1886).

BĂILE 1 MAI, stațiune balneoclimaterică în NV României, la 8 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. minerale termale (20-49°C), bicarbonatate, sulfatate, calcice, slab radioactive, indicate în tratamentul afecțiunilor endocrine, reumatismale, post-traumatice, neurologice periferice și centrale, endocrine, metabolice și de nutriție. Sanatoriu de recuperare a copiilor cu deficiențe locomotorii. Aici se află Lacul Pețea (rezervație naturală, 4 ha), cu temp. constantă de 30°C.

Intrare: mai (lună)
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mai
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural

mai (lună)

  • 1. A cincea lună a anului, care urmează după aprilie.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX Șăineanu, ed. VI sinonime: florar (lună) frunzar prătar attach_file 3 exemple
    exemple
    • La braț vă strecurați afară, Prin parcul liniștit să stai Cu ea, pe-o bancă solitară, în noaptea tainică de mai. TOPÎRCEANU, B. 67.
      surse: DLRLC
    • A revenit albastrul mai! Flori în grădină, flori pe plai Și flori la pălărie! IOSIF, PATR. 15.
      surse: DLRLC
    • Era boboc de trandafir din luna lui mai. CREANGĂ, P. 276.
      surse: DLRLC
    • 1.1. 1 Mai = ziua internațională a muncii, hotărâtă la Congresul I de constituire a Internaționalei a II-a (1889), în amintirea grevei muncitorilor din Chicago (1 mai 1886).
      surse: DLRLC DE
    • 1.2. Miere de mai = miere cu un parfum special, făcută de albine din nectarul florilor care înfloresc în luna mai.
      surse: DLRLC
    • 1.3. Pelin de mai.
      surse: DLRLC
  • comentariu abreviere V / .05. / -05-
    surse: DOOM 2

etimologie: