3 intrări

56 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

ajuns1 sn [At: URECHE, ap. LET. I 170/17 / V: (reg) agiuns sn, sf / Pl: nct / E: ajunge cf neajuns] 1-15 Ajungere (1-15). 16 (Îs) Bun ~! Bine ai venit! 17 (Pfm; îlav) De ~ sau (reg) în de ~ Destul.

ajuns2, ~ă a [At: MINEIUL (1776), 97 V2 / V: (reg) agiuns, ~ă / Pl: ~nși, ~e / E: ajunge] 1 Întâlnit2. 2 Atins2. 3 Atras2. 4 Înțeles2. 5 Îmbătat2. 6 Sosit2. 7 Sărăcit2. 8 Decăzut2. 9 Evoluat2. 10 Parvenit2. 11 (Înv; d. fructe) Copt2. 12 Desăvârșit2 13 (Înv) Mituit2. 14 (Pfm; îs) ~ de bătrânețe Bătrân. 15 (Îrg; îe) ~ la (de) minte (cap) Deștept.

AJÚNS1 s. n. 1. (În loc. adv.) De ajuns = destul. 2. (Pop.; în sintagma) Bun ajuns(ul) = bine ai venit! bun sosit! – V. ajunge.

AJÚNS2, -Ă, ajunși, -se, adj., s. f. art. I. Adj. 1. Care s-a îmbogățit, a parvenit. 2. (Reg.); în expr.) Ajuns de (sau la) cap = deștept, isteț. II. S. f. art. (Rar, în sintagma) Bun ajunsa! = bun sosit! bine ai venit! – V. ajunge.

AJÚNS1 s. n. 1. (În loc. adv.) De ajuns = destul. 2. (În sintagma) Bun ajuns(ul)! = bine ai venit! bun sosit! – V. ajunge.

AJÚNS2, -Ă, ajunși, -se, adj. s. f. art. I. Adj. 1. Care s-a îmbogățit, a parvenit. 2. (Reg.; în expr.) Ajuns de (sau la) cap = deștept, isteț. II. S. f. art. (În sintagma) Bun ajunsa! = bun sosit! bine ai venit! – V. ajunge.

AJÚNS2, -Ă, ajunși, -se, adj. 1. (Peiorativ) Care a obținut o situație însemnată; îmbogățit, parvenit, căpătuit. S-a văzut ajuns. Ce s-a gîndi? Ei, acuma nu mai am de făcut nimic. DUMITRIU, N. 270. Zidurile unei case de boier sau de boiernaș ajuns. ODOBESCU, S. I 109. ◊ (Substantivat) Prin gura lui vorbește o clasă întreagă de oameni, cei mai puternici, ajunșii, triumfătorii. VLAHUȚĂ, O. A. III 85. 2. (În expr.) Ajuns de (sau, mai rar, la) cap = deștept, isteț, inteligent. Om foarte ajuns de cap trebuie să fie acela care poate da de el [de pescăruș]. MARIAN, O. I 52. Titirezul era mic de stătură, dară ajuns la cap. SBIERA, P. 181.

AJÚNS1 s. n. 1. (Numai în formula de salut cu care întîmpinăm pe cineva) Bun ajunsul! sau bun ajuns! = bine-ai venit! Bun sosit! Bun ajunsul, vere! = Bună să-ți fie inima! RETEGANUL, P. I 20. Nime nu-i dă un răspuns, Nici îi zice «bun ajuns». ALECSANDRI, P. P. 240. 2. (În loc. adv.) De ajuns = în cantitate suficientă, destul. Lemne, slavă domnului, sînt de ajuns... în pădure. CREANGĂ, P. 126. O zi din viață să-mi fi dat, O zi mi-era de-ajuns. EMINESCU, O. I 191.

AJÚNS1 s. n. (În expr.) 1. Bun ajuns(ul)! = bine ai venit! bun sosit! 2. De ajuns = destul. – V. ajunge.

AJÚNS2, -Ă, ajunși, -se, adj. 1. Îmbogățit, parvenit. 2. (În expr.) Ajuns de (sau, rar, la) cap = deștept, isteț. – V. ajunge.

AJÚNS adj. v. bogat, căpătuit, chivernisit, îmbogățit, înavuțit, înstărit, pricopsit.

AJÚNS adj., s. v. căpătuit, parvenit.

AJÚNS ~să (~și, ~se) 1) v. A AJUNGE. 3) și substantival Care s-a îmbogățit; parvenit. ◊ ~ de (sau la cap) om priceput, isteț, deștept. Bun ~! bun sosit! bine ați venit! /v. a ajunge

ajuns a. 1. sosit; 2. atins; 3. (la minte) copt, matur; de ajuns, destul; 4. înstărit: case de boierinaș ajuns OD. ║ n. sosit: bun ajuns!

2) ajúns n., pl. urĭ. Ajungere: cu tot ajunsu aliaților, dușmaniĭ n’au învins. De ajuns, destul: avem de ajuns și de rămas (loc.)

1) ajúns, -ă adj. Bogat, îmbogățit: om ajuns. V. parvenit.

ajúnge [At: COD. VOR. 86 / V: (reg) agiunge / Pzi: ajúng, pfs: ajunsei, (înv) ajunșu / E: ml adjungo, -ngere, it aggiungere, fr adjoindre] 1-2 vtr A (se) întâlni. 3-4 vtr A (se) atinge. 5-6 vtr (Fig) A (se) înțelege. 7 vt A prinde din urmă pe cineva. 8 vt (Fig) A egala pe cineva. 9 vt A nimeri pe cineva cu ceva. 10 vt (Fig; c. indică neajunsuri) A da peste... 11 vt (Pop; îe) Ce te-a ajuns? Ce ți s-a întâmplat? 12 vt (Îe) A-I ~ pe cineva zilele A-i fi trecut vremea. 13 vt (Reg; îe) A-l ~ pe cineva anii de pe urmă A îmbătrâni. 14 vt (Îae) A fi în pragul morții. 15-16 vtr (Pop; îe) A-l ~ pe cineva băutura sau vinul A (se) îmbăta. 17 vt (Înv, îe) A-L ~ pe cineva judecata A fi condamnat. 18 vt (Înv; îe) A-- ~ pe cineva dajdia (sau birul) sau partea (de plată) A-i veni rândul la plată. 19 vi A sosi. 20 vi ( Pfm; îe) A ~ la mal (sau la maidan) A scăpa de greutăți și a-și atinge scopul dorit. 21 vi (Pfm; îe) A ~ din lac în puț A o păți mai rău. 22 vi (Pfm; îe) A ~ pe drumuri sau la sapă de lemn ori (reg) la lulele sau la mucuri de țigări A sărăci. 23 vi (Pop; îe) A ~ din pod în glod A decădea. 24 vi (Pop; îe) A ~ deasupra nevoilor A ajunge la stare materială mulțumitoare. 25 vi (Pop; îe) A ~ pe mâinile cuiva A fi la discreția cuiva. 26 vi (Reg; îe) A ~ la aman A fi la mare strâmtoare. 27 vi (Pop; îe) A-i ~ (cuiva) cuțitul la os (sau la ciolan) sau (focul la unghii ori mucul la deget) A ajunge la capătul puterilor. 28 vi (Îae; șîe) A ajuns funia la par A fi într-o situație desperată. 29 vi (Pop, îe) A ~ treaba la... A evolua spre... 30 vi (Înv, îe) A ~ în doaga morții A fi în pragul morții. 31 vi (Pfm, îe) A ~ în doaga (sau mintea) copiilor A deveni senil. 32 vi (Pfm; îe) A ~ departe A reuși. 33 vi (Pfm; îe) A ajuns funia la par A sosit ora prânzului. 34 vti A atinge. 35 vti (Pfm; în urări) A trăi mult și în fericire. 36 vti (Pfm; în imprecații) A trăi puțin și cu multe necazuri. 37 vi (D. prețuri) A atinge un anumit nivel (mare sau mic). 38-39 vi A reuși să atingă ceva situat (sus sau) departe. 40 vi (Înv) A umbla mult într-un anumit scop. 41 vi (Înv; îe) A ~ cu clevetiri A țese intrigi. 42 vi A deveni. 43 vi (Îe) A ~ cal de poștă A munci fără odihnă. 44 vi (Reg; îe) A ~ slugă la dârloagă A asculta de ordinele cuiva care îți este inferior ca rang sau pregătire. 45 vi (Reg; îe) A ~ de izbeliște A ajunge în voia soartei. 46 vi (Îe) A ~ rău A decădea. 47 vi (îe) A ~ bine (sau repede) A parveni. 48 vi (În imprecații) A avea parte numai de lucruri rele și de nenorociri. 49 (În urări) A avea parte numai de lucruri bune și de fericire. 50 vi (Înv) A valora. 51 vi (Înv) A fi în stare. 52 vi A fi în cantitate suficientă. 53 vt Ajunge! (și ajungă!) Destul! 54 vt (înv; îe) A-l ~ pe cineva mintea (sau capul) A ști ce este de făcut. 55 vt A trebui. 56 vti A atinge o limită de timp. 57 vt (Fig; d. stări sufletești sau fizice) A cuprinde. 58 vi A se întinde până la... 59 vi (Îe) A nu-i ~ (cuiva nici) cu prăjina la nas A fi înfumurat. 60 vi A realiza. 61 vti A fi în situația de a...

arată toate definițiile

Intrare: ajunge
verb (VT646)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ajunge ajungere ajuns ajungând singular plural
ajunge, ajungi ajungeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ajung (să) ajung ajungeam ajunsei ajunsesem
a II-a (tu) ajungi (să) ajungi ajungeai ajunseși ajunseseși
a III-a (el, ea) ajunge (să) ajungă ajungea ajunse ajunsese
plural I (noi) ajungem (să) ajungem ajungeam ajunserăm ajunseserăm, ajunsesem*
a II-a (voi) ajungeți (să) ajungeți ajungeați ajunserăți ajunseserăți, ajunseseți*
a III-a (ei, ele) ajung (să) ajungă ajungeau ajunseră ajunseseră
Intrare: ajuns (adj.)
ajuns1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ajuns ajunsul ajunsă ajunsa
plural ajunși ajunșii ajunse ajunsele
genitiv-dativ singular ajuns ajunsului ajunse ajunsei
plural ajunși ajunșilor ajunse ajunselor
vocativ singular
plural
Intrare: ajuns (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ajuns ajunsul
plural
genitiv-dativ singular ajuns ajunsului
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ajunsă ajunsa
plural
genitiv-dativ singular ajunse ajunsei
plural
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

ajuns (adj.)

  • 1. Care s-a îmbogățit, a parvenit.
    exemple
    • S-a văzut ajuns. Ce s-a gîndi? Ei, acuma nu mai am de făcut nimic. DUMITRIU, N. 270.
      surse: DLRLC
    • Zidurile unei case de boier sau de boiernaș ajuns. ODOBESCU, S. I 109.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Prin gura lui vorbește o clasă întreagă de oameni, cei mai puternici, ajunșii, triumfătorii. VLAHUȚĂ, O. A. III 85.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Om foarte ajuns de cap trebuie să fie acela care poate da de el [de pescăruș]. MARIAN, O. I 52.
      surse: DLRLC
    • Titirezul era mic de stătură, dară ajuns la cap. SBIERA, P. 181.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ajunge
    surse: DEX '09 DLRM NODEX

ajuns (s.n.) ajunsă

  • 1. locuțiune adverbială De ajuns = în cantitate suficientă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: destul 2 exemple
    exemple
    • Lemne, slavă domnului, sînt de ajuns... în pădure. CREANGĂ, P. 126.
      surse: DLRLC
    • O zi din viață să-mi fi dat, O zi mi-era de-ajuns. EMINESCU, O. I 191.
      surse: DLRLC
  • 2. popular (în) sintagmă Bun ajuns(ul) = bine ai venit! bun sosit!
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Bun ajunsul, vere! – Bună să-ți fie inima! RETEGANUL, P. I 20.
      surse: DLRLC
    • Nime nu-i dă un răspuns, Nici îi zice «bun ajuns». ALECSANDRI, P. P. 240.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ajunge
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM