ajuns (s.n.) ajunsă

ajuns (s.n.)

  • 1. De ajuns = în cantitate suficientă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC locuțiune adverbială sinonime: destul 2 exemple
    exemple
    • Lemne, slavă domnului, sînt de ajuns... în pădure. CREANGĂ, P. 126.
      surse: DLRLC
    • O zi din viață să-mi fi dat, O zi mi-era de-ajuns. EMINESCU, O. I 191.
      surse: DLRLC
  • 2. Bun ajuns(ul) = bine ai venit! bun sosit!
    surse: DEX '09 DLRLC popular (în) sintagmă 2 exemple
    exemple
    • Bun ajunsul, vere! – Bună să-ți fie inima! RETEGANUL, P. I 20.
      surse: DLRLC
    • Nime nu-i dă un răspuns, Nici îi zice «bun ajuns». ALECSANDRI, P. P. 240.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ajunge
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM

3 definiții

ajúns1 sn [At: URECHE, ap. LET. I 170/17 / V: (reg) agiuns sn, sf / Pl: nct / E: ajunge cf neajuns] 1-15 Ajungere (1-15). 16 (Îs) Bun ~! Bine ai venit! 17 (Pfm; îlav) De ~ sau (reg) în de ~ Destul.

2) ajúns n., pl. urĭ. Ajungere: cu tot ajunsu aliaților, dușmaniĭ n' au învins. De ajuns, destul: avem de ajuns și de rămas (loc.)

Intrare: ajuns (s.n.)
substantiv neutru (N29) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ajuns ajunsul
plural
genitiv-dativ singular ajuns ajunsului
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ajunsă ajunsa
plural
genitiv-dativ singular ajunse ajunsei
plural
vocativ singular
plural

6 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

AJÚNS1 s. n. 1. (În loc. adv.) De ajuns = destul. 2. (Pop.; în sintagma) Bun ajuns(ul) = bine ai venit! bun sosit! – V. ajunge.

AJÚNS1 s. n. 1. (În loc. adv.) De ajuns = destul. 2. (În sintagma) Bun ajuns(ul)! = bine ai venit! bun sosit! – V. ajunge.

AJÚNS1 s. n. 1. (Numai în formula de salut cu care întîmpinăm pe cineva) Bun ajunsul! sau bun ajuns! = bine-ai venit! Bun sosit! Bun ajunsul, vere! = Bună să-ți fie inima! RETEGANUL, P. I 20. Nime nu-i dă un răspuns, Nici îi zice «bun ajuns». ALECSANDRI, P. P. 240. 2. (În loc. adv.) De ajuns = în cantitate suficientă, destul. Lemne, slavă domnului, sînt de ajuns... în pădure. CREANGĂ, P. 126. O zi din viață să-mi fi dat, O zi mi-era de-ajuns. EMINESCU, O. I 191.

AJÚNS1 s. n. (În expr.) 1. Bun ajuns(ul)! = bine ai venit! bun sosit! 2. De ajuns = destul. – V. ajunge.