12 definiții pentru ajuns (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ajuns2, ~ă a [At: MINEIUL (1776), 97 V2 / V: (reg) agiuns, ~ă / Pl: ~nși, ~e / E: ajunge] 1 Întâlnit2. 2 Atins2. 3 Atras2. 4 Înțeles2. 5 Îmbătat2. 6 Sosit2. 7 Sărăcit2. 8 Decăzut2. 9 Evoluat2. 10 Parvenit2. 11 (Înv; d. fructe) Copt2. 12 Desăvârșit2 13 (Înv) Mituit2. 14 (Pfm; îs) ~ de bătrânețe Bătrân. 15 (Îrg; îe) ~ la (de) minte (cap) Deștept.

AJÚNS2, -Ă, ajunși, -se, adj., s. f. art. I. Adj. 1. Care s-a îmbogățit, a parvenit. 2. (Reg.); în expr.) Ajuns de (sau la) cap = deștept, isteț. II. S. f. art. (Rar, în sintagma) Bun ajunsa! = bun sosit! bine ai venit! – V. ajunge.

AJÚNS2, -Ă, ajunși, -se, adj. s. f. art. I. Adj. 1. Care s-a îmbogățit, a parvenit. 2. (Reg.; în expr.) Ajuns de (sau la) cap = deștept, isteț. II. S. f. art. (În sintagma) Bun ajunsa! = bun sosit! bine ai venit! – V. ajunge.

AJÚNS2, -Ă, ajunși, -se, adj. 1. (Peiorativ) Care a obținut o situație însemnată; îmbogățit, parvenit, căpătuit. S-a văzut ajuns. Ce s-a gîndi? Ei, acuma nu mai am de făcut nimic. DUMITRIU, N. 270. Zidurile unei case de boier sau de boiernaș ajuns. ODOBESCU, S. I 109. ◊ (Substantivat) Prin gura lui vorbește o clasă întreagă de oameni, cei mai puternici, ajunșii, triumfătorii. VLAHUȚĂ, O. A. III 85. 2. (În expr.) Ajuns de (sau, mai rar, la) cap = deștept, isteț, inteligent. Om foarte ajuns de cap trebuie să fie acela care poate da de el [de pescăruș]. MARIAN, O. I 52. Titirezul era mic de stătură, dară ajuns la cap. SBIERA, P. 181.

AJÚNS2, -Ă, ajunși, -se, adj. 1. Îmbogățit, parvenit. 2. (În expr.) Ajuns de (sau, rar, la) cap = deștept, isteț. – V. ajunge.

AJÚNS ~să (~și, ~se) 1) v. A AJUNGE. 3) și substantival Care s-a îmbogățit; parvenit. ◊ ~ de (sau la cap) om priceput, isteț, deștept. Bun ~! bun sosit! bine ați venit! /v. a ajunge

ajuns a. 1. sosit; 2. atins; 3. (la minte) copt, matur; de ajuns, destul; 4. înstărit: case de boierinaș ajuns OD. ║ n. sosit: bun ajuns!

1) ajúns, -ă adj. Bogat, îmbogățit: om ajuns. V. parvenit.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AJÚNS adj. v. bogat, căpătuit, chivernisit, îmbogățit, înavuțit, înstărit, pricopsit.

AJÚNS adj., s. v. căpătuit, parvenit.

ajuns adj. v. BOGAT. CĂPĂTUIT. CHIVERNISIT. ÎMBOGĂȚIT. ÎNAVUȚIT. ÎNSTĂRIT. PRICOPSIT.

ajuns adj., s. v. CĂPĂTUIT. PARVENIT.

Intrare: ajuns (adj.)
ajuns1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ajuns
  • ajunsul
  • ajunsu‑
  • ajunsă
  • ajunsa
plural
  • ajunși
  • ajunșii
  • ajunse
  • ajunsele
genitiv-dativ singular
  • ajuns
  • ajunsului
  • ajunse
  • ajunsei
plural
  • ajunși
  • ajunșilor
  • ajunse
  • ajunselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ajuns (adj.)

  • 1. Care s-a îmbogățit, a parvenit.
    exemple
    • S-a văzut ajuns. Ce s-a gîndi? Ei, acuma nu mai am de făcut nimic. DUMITRIU, N. 270.
      surse: DLRLC
    • Zidurile unei case de boier sau de boiernaș ajuns. ODOBESCU, S. I 109.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Prin gura lui vorbește o clasă întreagă de oameni, cei mai puternici, ajunșii, triumfătorii. VLAHUȚĂ, O. A. III 85.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Om foarte ajuns de cap trebuie să fie acela care poate da de el [de pescăruș]. MARIAN, O. I 52.
      surse: DLRLC
    • Titirezul era mic de stătură, dară ajuns la cap. SBIERA, P. 181.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ajunge
    surse: DEX '09 DLRM NODEX