23 de intrări

243 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRAI, crai, s. m. 1. (În basme) Împărat, rege, domnitor. ◊ Trei Crai de la Răsărit = magi din Răsărit, care au vestit nașterea lui Isus. ◊ Compus: Crai-nou = Luna în prima ei fază, când are forma unei seceri subțiri; lună-nouă. 2. Bărbat ușuratic, care se ține de chefuri, de aventuri amoroase etc.; craidon. ◊ Crai de Curtea veche = haimana, pungaș, derbedeu, desfrânat. – Din sl. kralĭ.

EU, pron. pers. 1, s. n. I. Pron. pers. 1 sg. 1. (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) Eu merg. ◊ (În formule de introducere din actele oficiale) Eu, X, declar... 2. (La dativ, în formele mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus. ◊ (Indică posesiunea) Îmi recitesc pagina din urmă. ◊ (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună. ◊ (Cu valoare de dativ etic) Aici mi-ai fost? 3. (La acuzativ, în formele mine, mă, m-) Oamenii mă laudă. ◊ (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) M-am trezit târziu. 4. (Urmat de unul, una la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) Mie unuia nu-mi trebuie. II. S. n. (Fil.; Psih.) Nucleu al personalității; (la Freud) instanța conștientă a psihicului care echilibrează forțele cărora le este supus individul; totalitatea impulsurilor instinctive și a relațiilor cu lumea exterioară. [Pr.: (I) ieu. – (I) Dat. mie, îmi, mi; acuz. mine, mă, m-.Var.: (pop., I) io pron. pers. 1 sg.] – (I) Lat. ego, mihi, me, (II) calc după fr. [le] moi, germ. [das] Ich.

LA3, lau, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. ◊ Compus: lă-mă-mamă subst. = om prost, lălâu. [Prez. ind.: lau, lai, lă, lăm, lați, lau] – Lat. lavare.

LA3, lau, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. ◊ Compus: lă-mă-mamă subst. = om prost, lălâu. [Prez. ind.: lau, lai, lă, lăm, lați, lau] – Lat. lavare.

NOI pron. pers. 1 pl. 1. (Desemnează pe cel care vorbește și persoana sau persoanele pe care acesta și le asociază în vorbire) S-a înserat și noi tot pe loc stăm.Loc. adv. (La acuzativ) La noi = acasă; în țara, în regiunea etc. de baștină. 2. (La dativ, în formele ne, ni, cu valoare posesivă) Casa ne e frumoasă. (Cu valoare de dativ etic) Ne ești departe. 3. (La dativ sau la acuzativ, în forma ne, cu valoare de pronume reflexiv) Ne povesteam multe. 4. (În stilul oficial-administrativ) Eu. Noi, directorul școlii, am hotărât. ◊ (Ca plural al modestiei) Noi credem că una dintre caracteristicile muzicii este melodia. Mulțumim celor care ne-au ajutat. [Dat.: nouă, ne, ni; acuz.: (pe) noi, ne] – Lat. nos.

NOI pron. pers. 1 pl. 1. (Desemnează pe cel care vorbește și persoana sau persoanele pe care acesta și le asociază în vorbire) S-a înserat și noi tot pe loc stăm.Loc. adv. (La acuzativ) La noi = acasă; în țara, în regiunea etc. de baștină. 2. (La dativ, în formele ne, ni, cu valoare posesivă) Casa ne e frumoasă. (Cu valoare de dativ etic) Ne ești departe. 3. (La dativ sau la acuzativ, în forma ne, cu valoare de pronume reflexiv) Ne povesteam multe. 4. (În stilul oficial-administrativ) Eu. Noi, directorul școlii, am hotărât. ◊ (Ca plural al modestiei) Noi credem că una dintre caracteristicile muzicii este melodia. Mulțumim celor care ne-au ajutat. [Dat.: nouă, ne, ni; acuz.: (pe) noi, ne] – Lat. nos.

NOU, NÓUĂ, noi, adj., s. n. 1. Adj. Făcut sau creat (relativ) de curând; care apare pentru prima dată. ◊ Lună nouă = fază a Lunii când aceasta este în conjuncție și când fața dinspre Pământ, nefiind luminată, este invizibilă; timpul când Luna este în această fază. Crai nou = nume popular dat Lunii în prima ei fază (când are forma unei seceri subțiri). Lumea nouă = America. ◊ Expr. Ce mai (e) nou? = ce s-a mai întâmplat în ultima vreme? ♦ (Despre produse agricole, viticole etc.) Din recolta anului în curs sau a anului imediat anterior. 2. Adj. Care apare în locul unui lucru, al unei ființe etc. mai vechi; de azi, contemporan, actual. 3. S. n. Element care apare la un moment dat în procesul dezvoltării unui fenomen și se deosebește fundamental de elementele vechi, pe care reușește să le domine. 4. Adj. Care a fost executat sau cumpărat de curând; care se află în bună stare; care nu a mai fost folosit sau a fost puțin folosit. 5. Adj. Cu aspect și conținut schimbat; transformat în bine; reînnoit, refăcut. ♦ Evoluat, perfecționat. 6. Adj. Care s-a ivit de curând, recent. ◊ Expr. Lume nouă! exclamație familiară cu care întâmpinăm pe oaspeții rari. 7. Adj. Care se adaugă (într-o succesiune) la ceva (de același fel) ce exista de mai înainte, care este încă unul pe lângă cel existent. ◊ Loc. adv. Din nou = încă o dată, iarăși, iar. 8. Adj. Lipsit de experiență, neexperimentat (din cauza absenței unei practici suficiente). [Pl. și: (f.) nouă] – Lat. novus, -a.

NÓUĂ num. card., s. m. 1. Num. card. Numărul care are în numărătoare locul între opt și zece; se indică prin cifra 9 (sau IX). ◊ (Adjectival) Are nouă ani.Expr. A avea nouă vieți (sau suflete) = a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. A avea nouă băieri la pungă = a fi foarte zgârcit. (Peste) nouă mări și (nouă) țări = foarte departe. ◊ (Substantivat) Veneau nouă. (Cu valoare de num. ord.) Volumul nouă. ◊ (Intră în componența num. adverbial) De nouă ori. ◊ (Precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv) Cumpără câte nouă (mere). 2. S. m. Semn grafic care reprezintă numărul nouă (1); p. ext. desen, figură în forma acestui semn. ♦ Nota nouă (1). – Lat. novem.

NÓUĂ num. card., s. m. 1. Num. card. Numărul care are în numărătoare locul între opt și zece; se indică prin cifra 9 (sau IX). ◊ (Adjectival) Are nouă ani.Expr. A avea nouă vieți (sau suflete) = a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. A avea nouă băieri la pungă = a fi foarte zgârcit. (Peste) nouă mări și (nouă) țări = foarte departe. ◊ (Substantivat) Veneau nouă. (Cu valoare de num. ord.) Volumul nouă. ◊ (Intră în componența num. adverbial) De nouă ori. ◊ (Precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv) Cumpără câte nouă (mere). 2. S. m. Semn grafic care reprezintă numărul nouă (1); p. ext. desen, figură în forma acestui semn. ♦ Nota nouă (1). – Lat. novem.

NÓUĂLEA, NÓUA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între al optulea și al zecelea. ◊ Expr. A fi în al nouălea cer = a fi în culmea fericirii. Pe planul al nouălea, se spune despre ceva considerat neimportant, lăsat la o parte. – Nouă + le + a.

NÓUĂLEA, NÓUA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între al optulea și al zecelea. ◊ Expr. A fi în al nouălea cer = a fi în culmea fericirii. Pe planul al nouălea, se spune despre ceva considerat neimportant, lăsat la o parte. – Nouă + le + a.

NU-MĂ-UITÁ, nu-mă-uita, s. f. Plantă erbacee cu flori mici, albastre, roșii sau albe, care crește prin locuri umede și umbroase, la margini de păduri și prin fânețe sau care este cultivată ca plantă decorativă; miozotis (Myosotis silvatica); p. restr. floarea acestei plante. – Nu + + uita (după germ. Vergissmeinnicht).

PÁSĂMITE adv. (Pop.) Pesemne, probabil, se pare, se vede că...; într-adevăr. – Păsa1 + mite (înv. „darămite”, et. nec.).

PÁSĂMITE adv. (Pop.) Pesemne, probabil, se pare, se vede că...; într-adevăr. – Păsa1 + mite (înv. „darămite”, et. nec.).

SẤNGE, (5) sângiuri, s. n. 1. Substanță lichidă de culoare roșie, compusă din plasmă și din globule (albe și roșii), care circulă prin vene și artere, asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare. ♦ Animal cu sânge rece = animal (pește, reptilă, batracian și nevertebrat) la care temperatura corpului se schimbă în funcție de temperatura mediului înconjurător. Frate de sânge = frate de la același tată și de la aceeași mamă; frate bun. Legături de sânge = rudenie. Glasul sângelui = înclinare firească (și instinctivă) de dragoste pentru familie, pentru o rudă apropiată. ◊ Loc. adj. De sânge = a) de culoare roșie; b) (despre lacrimi) de durere, de supărare mare; c) de neam, de familie bună, aleasă. În sânge = (despre fripturi) care a rămas puțin crud, care își păstrează încă sângele. ◊ Loc. adj. și adv. Cu sânge rece = fără emoție; calm, liniștit. Cu sânge iute = fără stăpânire, impulsiv. Cu (sau de) sânge albastru = de neam mare, ales; nobil. ◊ Loc. adv. La sânge = extrem de aspru, de drastic; până la distrugere. ◊ Expr. A scuipa (cu) sânge = a avea hemoptizie. A lăsa (sau a lua) cuiva sânge = a scoate cuiva o cantitate de sânge (în scop terapeutic). A da sânge = a lăsa să i se scoată o cantitate de sânge (în mod terapeutic sau pentru a fi folosit în transfuzii). A avea sânge în vine = a fi energic. A i se urca (sau a-i năvăli, a i se sui, a-i da etc.) (cuiva) sângele în obraz (sau la cap, în față) = a) a se înroși din cauza unei emoții puternice sau din cauza unei boli etc.; b) a se înfuria. A nu mai avea (nici )o picătură de sânge în obraz = a fi palid din cauza bolii; a păli de emoție, de frică etc. A-i îngheța (cuiva) sângele în vine sau a îngheța sângele (în cineva) = a se speria, a fi cuprins de groază, a înlemni de spaimă. A fierbe (sau a clocoti) sângele (în cineva) = a se înfierbânta din cauza mâniei, a supărării etc. A-și face (sau a-i face cuiva) sânge rău = a (se) supăra foarte tare, a (se) enerva. A nu curge (sau a nu ieși) sânge din inimă (sau din cineva), se spune pentru a arăta că cineva este foarte supărat. A avea (ceva) în sânge = a fi obișnuit cu ceva; a avea ceva înnăscut. A bate (sau a zgâria) până la sânge = a bate (sau a zgâria) tare (până când curge sânge). A umple de sânge = a bate foarte tare, crunt. A suge sângele cuiva = a chinui, a oprima; a exploata. Sânge nevinovat, se spune despre cel ucis fără nicio vină. Vărsare de sânge = omor în masă, măcel. A vărsa sânge = a omorî. A fi setos (sau dornic, iubitor) de sânge sau a fi omul sângelui = a fi crud, a fi ucigaș. A se scălda în sânge sau a se adăpa cu sânge = a omorî (în masă) din cruzime. A avea mâinile pătate de sânge = a fi vinovat de o crimă. A face să curgă sânge = a fi pricina unui război, a unei încăierări sângeroase. A-și da (sau a-și vărsa) sângele (pentru cineva sau ceva) = a suferi sau a-și da viața (pentru cineva sau ceva). 2. Fig. Obârșie; p. ext. familie, neam; progenitură. 3. Fig. Soi, rasă (de animale). 4. Compuse: sânge-de-nouă-frați sau sângele-dracului, sângele-zmeului = produs vegetal rășinos, de culoare roșie, recoltat din fructele unui arbore din familia palmierilor și care, arzând, răspândește un miros plăcut; sângele-voinicului = a) plantă agățătoare din familia leguminoaselor, cu flori roșii, violete sau albe (Lathyrus odoratus); b) numele a două specii de plante erbacee de munte din familia orhideelor, cu frunze înguste, alungite, îndreptate în sus, cu miros plăcut de vanilie, dintre care una cu flori mici de culoare roșie- purpurie (Nigritella rubra), iar cealaltă cu flori de culoare purpuriu-întunecat (Nigritella nigra). 5. (Înv.; la pl.) Omoruri, crime. 6. (Pop.) Nume dat unei boli a vitelor (care le face să sângereze). – Lat. sanguis.

crai sm [At: PALIA (1581) 54/9 / V: ~alau / Pl: ~ / E: vsl краль] 1 (Îvp) Rege. 2 (Îvp) Împărat. 3 (Înv) Principe domnitor al Ardealului. 4 (Înv) Domnitor. 5 (Pop; îe) Nu e un cap de ~ Nu e un lucru de mare preț. 6 (Fig) Stăpânitor. 7 (Fig) Mai mare peste ceilalți membri ai colectivității. 8 (Orn; îc) ~ul păsărilor Pitulice (Tragladites tragladefes).9 (Orn; îc) Puiul ~ului Pănțăruș. 10 (îvr; îc) ~-nou Rege. 11 (Îvr; îae) Mire. 12 (Ast; pop; îae) Lună în primul pătrar. 13 (Ast; pop; îc) ~-vechi Lună plină. 14 (Îc) ~-de-rouă Personaj legendar care umblă numai noaptea pe rouă și, dacă este surprins de soare, se evaporă ca roua. 15 (Ent; îc) ~ul-broaștei Libelulă. 1 (Pop; îc) ~-verde Ramură verde, simbol al norocului. 17 (Bis; îe) Trei ~ de la răsărit Cei trei magi care s-au închinat Mântuitorului după naștere. 18 (Ast; pop; pan; îas) Constelația Orion. 19 Fiecare dintre cele trei personaje care joacă rolul magilor în piesa de teatru popular numită Irozii. 20 (Pex; art; lpl) Irozii. 21 (Pex; art; lpl) Colindători cu steaua. 22 (Pex) Vătaf al călușarilor. 23 (Pex) Căpetenie a feciorilor dintr-un sat. 24 (Pex) Căpetenie a unui joc de copii. 25 (Îcs) De-a -ul Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 26 (Reg) Rigă la jocul de cărți. 27 (Înv; îs) ~ nou sau ~ de Curtea-veche (sau de Curtea-arsa) Haimana care se adăpostea între ruinele Curții Domnești din București. 28 (Îas) Hoțoman. 29 (Îas) Ștrengar. 30 (Îas) Desfrânat. 31 (Înv; îoc moș) Tânăr. 32 Bătrân care vrea să pară tânăr. 33 Bărbat ușuratic care are multe aventuri amoroase Si: craidon. 34 (Pex; rar) Bețiv. 35 (Bot; reg) Floare de grădină nedefinită mai îndeaproape Cf crăiță. 36 (Îvr; mgm) Fisc.

eu1 [At: COD. VOR.2 1r/7 / V: (pop) io / P: (pop) ieu / Pl: euri / D: mie, îmi (îvp îm), -mi (îvp m-, -m), (îvr -m-) / Ac: (pe) mine (înv mene), mă (îvp mi, înv me, îvr mia) / E: ml ego, mihi, me] 1 pprl Înlocuiește numele persoanei care vorbește Eu merg. 2 pprl (Așezat înaintea predicatului; șîs eliptice de predicat) Înlocuiește numele subiectului propoziției (marcând insistența asupra lui) Cine a tușit? Eu. 3 pprl (Înv; în formule de introducere din acte oficiale, texte domnești etc.; urmat de o apoziție nume propriu) Precizează faptul că persoana denumită prin numele propriu este autoare a actului oficial (și că actul oficial exprimă voința expresă a persoanei denumite) Eu, Ianache logofăt, scris-am acest zapis. 4 pprl (Urmat de apoziția „unul”, „una”) Exprimă ideea de izolare a persoanei care vorbește dintr-o mulțime Eu, unul, nu cred. 5 pprl (Așezat după predicat, precedat uneori de adverbul „și”, care subliniază subiectul) Scoate în evidență identitatea dintre autorul (acțiunii sau) stării exprimate de predicat și persoana care vorbește Cred și eu. 6 pprl În corelație cu alte subiecte, indică (paralelismul sau) opoziția, evidențiind astfel subiectele Tu ai credință, iar eu îndoială. 7 pprl (Urmat sau precedat de adjectivul de întărire „însumi”, „însămi”) Exprimă implicarea deosebită a persoanei care vorbește în (acțiunea sau) starea descrisă de propoziție Eu însumi am zugrăvit casa. 8 pprl (La dativ) Înlocuiește complementul indirect, arătând identitatea lui cu persoana care vorbește Nu-mi răspunde. 9 pprl (Îf mie; așezat după predicat; înv și antepus; șîc eliptice de predicat) Accentuează ideea că persoana care vorbește este destinatarul indirect al acțiunii Să-mi facă mie asta! 10 pprl (Îf mie; urmat de adjectivale de întărire „însumi”, „însemi”) Scoate în evidență identitatea dintre persoana care vorbește și destinatarul acțiunii S-a arătat mie însumi. 11 pprl (Îf mie; urmat de „unul”, „una”) Exprimă singularizarea complementului indirect dintr-o mulțime Mie unuia nu-mi trebuie nimic. 12 pprl (Îf mie; în corelație cu alte complemente indirecte) Indică (paralelismul sau) opoziția și evidențiază astfel complementele Nu ne folosește nici mie, nici ție. 13 pprl (Îf îmi, mi-, care precedă predicatul sau se situează între conjuncția „să” ori prepoziția „a” și verb, la modurile conjunctiv și infinitiv; îf -mi, -mi-, legat de alte pronume personale sau reflexivul „se”, „s”, ori de verbul regent) Exprimă identitatea complementului indirect cu persoana care vorbește (sau repetă exprimarea complementului prin forma accentuată) Mie să nu-mi spună asta! 14 pprl (Îf mi-; însoțit uneori de pronumele -ți-; pop, -și, ambele nu se referă la actanții din propoziție, și de pronumele -l, care se referă complementul direct al propoziției) Exprimă participarea sufletească a povestitorului sau a altor persoane la acțiunea suportată de complementul direct Unde nu mi ți-l[1] apucă o tuse! 15 pprl (Îcs; dep) Ce mi-e... ce mi-e... Exprimă egalitatea între două elemente aparent foarte diferite Ce mi-e Ion, ce mi-e tată-său. 16 pprl (Îf mi-; așezat înaintea verbului urmat de un substantiv ce denumește un obiect posedat de persoana care vorbește, sau așezat după acest substantiv; are funcția de atribut pronominal; poate fi înlocuit cu un adjectiv posesiv) Exprimă relația de posesie între persoana care vorbește și substantivul determinat Fața-mi trăda tristețe. 17 pprl (Pop; îe) Pân-a fi să iasă dreptul, îmi plesnește mie pieptul Persoanei care vorbește (nu i se face sau) i se face cu greu dreptate. 18 pprl (Forma neaccentuată, îmi, mi precedă verbul, iar cea accentuată, mie, precedată de adverbele „și”, „numai”, „chiar” etc. se află după verb) Exprimă insistența vorbitorului asupra statutului său de destinatar al acțiunii verbului Îmi place și mie. 19 pprl (Îf mie; precedată de adverbele de comparație „ca”, „asemenea”, „aidoma”, „întocmai”, „precum”) Exprimă al doilea termen al unei comparații, cu funcția de complement circumstanțial de mod El scrie aidoma mie. 20 pprl (Îf mie, îmi, mi-; precedă un verb impersonal sau o construcție impersonală) Exprimă subiectul logic Mi-e cald. 21 prl (Îf mie, îmi, mi, mi-, -mi-, -mi; stă lângă un verb activ pronominal la persoana I singular) Exprimă identitatea persoanei care vorbește atât cu subiectul acțiunii sau stării, cât și cu complementul indirect Eu îmi spăl rufele. 22 prl (Îf îmi, mi, mi-, -mi-, -mi; stă lângă un verb la persoana I singular) Reprezintă marca morfologică a diatezei reflexive cu dativul a verbului, fără funcție sintactică Mi-amintesc. 23 pprl (La acuzativ) Exprimă identitatea dintre persoana care vorbește și complementul direct al propoziției El mă strigă. 24 pprl (Îf mine; precedat de prepoziția „pe”, înv „pre”, îrg, fără prepoziție; așezat după predicat; șîc eliptice de predicat) Exprimă insistența asupra identității vorbitorului cu complementul direct Pe mine mă strigi? 25 pprl (Îf mă, mă-, -mă, -mă-, -m-, -m, pop, mi-, -mi-; așezat după conjuncția „să” ori după prepoziția „a” la modurile conjunctiv și infinitiv) Exprimă identitatea persoanei care vorbește cu complementul direct (sau repetă complementul exprimat prin forma accentuată) Să mă fi întrebat. 26 pprl (Îrg; forma neaccentuată așezată înaintea predicatului este reluată de o altă formă neaccentuată, postpusă) Exprimă intenția de a insista asupra complementului Turcii nu mă prinză-mă. 27 pprl (Îf mine; precedat de diverse prepoziții sau adverbe) Exprimă identitatea dintre persoana care vorbește și atribut, complement indirect, complement circumstanțial În discuția despre mine, el se referă la mine. 28 pprl (Îf mine; precedat de prepoziții sau adverbe; urmat de „unul”, „una”) Exprimă izolarea complementului sau atributului dintr-o mulțime Pe mine una nu mă interesează. 29 pprl (Îf mine; precedat de prepoziții sau adverbe; urmat de adjectivul de întărire „însumi”, „însămi”) Insistă asupra identității persoanei care vorbește cu complementul sau atributul exprimat de pronumele personal Pe mine însumi m-a lovit. 30 pprl (Înv; îfa mine alipit de pronumele[2] reflexiv și; precedat sau nu de prepoziție) Insistă asupra complementului Nu mă arăt mineși iubitoriu. 31 pprl (Îlo) A nu fi de mine (sau de tine, de el etc.) A nu se potrivi cu o anumită persoană. 32 pprl (Îlav) În mine În gândul meu. 33 pprl (Îs) După mine După părerea mea. 34 pprl (Îlav) Eu și cu mine Eu singur. 35 pprl (Îal) Eu în persoană. 36 pprl (Precedat de adverbe de comparație; îf mine, îrg, eu, io) Exprimă o comparație în care persoana care vorbește este al doilea termen Om fără liniște ca mine. 37 pprl (Îe) Eu ca eu Persoana vorbitorului se trece, într-o anumită situație, pe plan secundar. 38 prl (Îfpe mine, mă, mă-, -mă-, -mă, m-, -m-; stă lângă un verb activ pronominal la persoana I singular) Exprimă identitatea persoanei care vorbește atât cu subiectul acțiunii sau stării, cât și cu complementul direct Eu mă spăl. 39 prl (Îf mă, mă-, -mă-, -mă, m-, -m-; stă lângă un verb la persoana I singular) Reprezintă marca morfologică a diatezei reflexive cu acuzativul a verbului, fără funcție sintactică Mă gândesc la ceva. 40 prl (Îrg; marca diatezei reflexive este repetată) Se insistă asupra subiectului identic cu vorbitorul Duce-m-aș și m-aș tot duce. 41 prl (Îf mă, mă-, -mă-, -mă, m-, -m-; împreună cu verbul lângă care stă, poate fi înlocuit cu o construcție pasivă cu verbul auxiliar „a fi”) Reprezintă marca diatezei pasive construite cu reflexivul M-am ales deputat. 42 prl (Îf mă, mă-, -mă-, -mă, m-, -m-) Exprimă reflexivul reciproc, dacă verbul este determinat de un complement sociativ care este concomitent obiect pasiv al acțiunii verbale și cel de al doilea subiect logic Mă cunosc cu ea. 43 prl (Îf îmi, mi-, -mi, îvr, -m; așezat înaintea verbului urmat de un substantiv ce denumește un obiect posedat de persoana care vorbește, sau așezat după acest substantiv; are funcția de atribut pronominal; poate fi înlocuit cu un adjectiv posesiv) Exprimă posesia persoanei care vorbește asupra substantivului determinat Vino în casa-mi. 44 prl (Îf mi-; cu valoare posesivă; uneori anticipează un adjectiv posesiv) Indică apartenența complementului substantiv de lângă verb la corpul vorbitorului Mi-am spart capul. 45 pprl (Îf -mi; precedat de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale ca: „asupra”, „deasupra”, „în jurul” etc., cu sens local care se construiesc de obicei cu genitivul) Exprimă identitatea complementului circumstanțial de loc cu vorbitorul Deasupra-mi cerul se înnora. 46 pprl (Îf mi; cu valoare de pronume posesiv) Ține locul numelui a ceea ce aparține vorbitorului, înlocuind, totodată, și numele acestuia Durerile fizice mi le calmez cu sedative. 47 prl (Îf îmi, mi-, -mi, îvr, -m; cu valoare posesivă; stă lângă un verb însoțit de termeni care denumesc persoane considerate în raport cu vorbitorul) Indică (dependența sau) relația de rudenie a vorbitorului cu o altă persoană Ce-mi face copilul?. 48 pprl (Cu valoare de pronume posesiv) Ține în același timp locul persoanei aflate în relație cu vorbitorul și vorbitorului însuși Să-mi trăiască finii. 49 sn (Flz) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva. 50 sn (Flz) Conștiință care reflectă lumea exterioară și propria existență. 51 sn (Pex) Identitate spirituală a unei comunități. corectată

  1. În original, incorect: mi-ți-l LauraGellner
  2. proumele → pronumele — Ladislau Strifler

la3 [At: PSALT. HUR. 48v/14 / V: (reg) ~ua, lăia / Pzi: lau / E: ml lavare] 1-6 vrt (Îvp) A (se) spăla (pe cap). 7 vt (Înv) A umezi. 8 vt (Pop; îc) Lă-mă-mamă Om prost. 9 vt (Îac) Om leneș, care se mișcă greoi. 10-11 vtr (Mar; Trs) A(-și) unge părul cu o substanță grasă pentru a-i da strălucire. 12-13 vtr (Reg) A (se) pieptăna după spălarea părului. 14 vt (Reg) A trata părul împotriva paraziților. 15 vr (Reg; d. pisici) A-și curăța blana prin lingere. 16 vt (Îvr; fig) A dojeni. 17 vt (Pop) A spăla rufe. 18 vt (Reg) A înălbi firele de tort. 19-20 vtr (Pop) A (se) scălda. 21 vt (Îvr) A trata cu o soluție, un unguent etc. Si: a unge. 22 vr (Olt; d. vreme) A deveni nefavorabilă.

noaole[1], noaoa no vz nouălea corectată

  1. În original, incorect accentuat: noaole — LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: Noua
Noua
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Anul Nou
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Anul Nou
plural
genitiv-dativ singular
  • Anului Nou
plural
vocativ singular
plural
Intrare: crai-nou
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crai-nou
  • crai-nou
plural
genitiv-dativ singular
  • crai-nou
  • crai-nou
plural
vocativ singular
plural
Intrare: eu / noi
eu2 (pron.) pronume personal
  • pronunție: ieu
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P57)
Persoana I
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • eu
  • mine
  • mă
  • eu
  • mine
  • mă
plural
  • noi
  • ne
  • noi
  • ne
genitiv-dativ singular
  • mie
  • mi
  • îmi
  • ‑mi
  • mie
  • mi
  • îmi
  • ‑mi
plural
  • no
  • ne
  • ni
  • no
  • ne
  • ni
io (pron.) pronume personal
pronume invariabil (I13)
  • io
miia
invariabil (I1)
  • miia
Intrare: lă-mă-mamă (s.f.)
lă-mă-mamă2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
plural
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
genitiv-dativ singular
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
plural
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
vocativ singular
plural
Intrare: lă-mă-mamă (s.m.)
lă-mă-mamă1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
plural
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
genitiv-dativ singular
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
plural
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
vocativ singular
plural
Intrare: nou (adj.)
nou1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A112)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nou
  • noul
  • nou‑
  • no
  • noua
plural
  • noi
  • noii
  • noi
  • no
  • noile
  • nouăle
genitiv-dativ singular
  • nou
  • noului
  • noi
  • no
  • noii
  • nouăi
plural
  • noi
  • noilor
  • noi
  • no
  • noilor
  • nouălor
vocativ singular
plural
Intrare: nou-născut (adj.)
nou-născut1 (adj.) adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nou-născut
  • nou-născutul
  • nou-născu
  • nou-născuta
plural
  • nou-născuți
  • nou-născuții
  • nou-născute
  • nou-născutele
genitiv-dativ singular
  • nou-născut
  • nou-născutului
  • nou-născute
  • nou-născutei
plural
  • nou-născuți
  • nou-născuților
  • nou-născute
  • nou-născutelor
vocativ singular
plural
Intrare: nou-născut (s.m.)
nou-născut2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nou-născut
  • nou-născutul
plural
  • nou-născuți
  • nou-născuții
genitiv-dativ singular
  • nou-născut
  • nou-născutului
plural
  • nou-născuți
  • nou-născuților
vocativ singular
plural
Intrare: nou-născută
nou-născută substantiv feminin
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nou-născu
  • nou-născuta
plural
  • nou-născute
  • nou-născutele
genitiv-dativ singular
  • nou-născute
  • nou-născutei
plural
  • nou-născute
  • nou-născutelor
vocativ singular
plural
Intrare: nou-nou(le)ț
nou-nouț adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nou-nouț
  • nou-nouțul
  • nouă-nouță
  • nouă-nouța
plural
  • noi-nouți
  • noi-nouții
  • noi-nouțe
  • noi-nouțele
genitiv-dativ singular
  • nou-nouț
  • nou-nouțului
  • noi-nouțe
  • noi-nouței
plural
  • noi-nouți
  • noi-nouților
  • noi-nouțe
  • noi-nouțelor
vocativ singular
plural
nou-nouleț adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nou-nouleț
  • nou-noulețul
  • nouă-nouleață
  • nouă-nouleața
plural
  • noi-nouleți
  • noi-nouleții
  • noi-noulețe
  • noi-noulețele
genitiv-dativ singular
  • nou-nouleț
  • nou-noulețului
  • noi-noulețe
  • noi-nouleței
plural
  • noi-nouleți
  • noi-nouleților
  • noi-noulețe
  • noi-noulețelor
vocativ singular
plural
Intrare: nou-venit (adj.)
nou-venit1 (adj.) adjectiv
adjectiv compus
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nou-venit
  • nou-venitul
  • nou-veni
  • nou-venita
plural
  • nou-veniți
  • nou-veniții
  • nou-venite
  • nou-venitele
genitiv-dativ singular
  • nou-venit
  • nou-venitului
  • nou-venite
  • nou-venitei
plural
  • nou-veniți
  • nou-veniților
  • nou-venite
  • nou-venitelor
vocativ singular
plural
Intrare: nou-venit (s.m.)
nou-venit2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nou-venit
  • nou-venitul
plural
  • nou-veniți
  • nou-veniții
genitiv-dativ singular
  • nou-venit
  • nou-venitului
plural
  • nou-veniți
  • nou-veniților
vocativ singular
plural
Intrare: nou-venită
nou-venită substantiv feminin
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nou-veni
  • nou-venita
plural
  • nou-venite
  • nou-venitele
genitiv-dativ singular
  • nou-venite
  • nou-venitei
plural
  • nou-venite
  • nou-venitelor
vocativ singular
plural
Intrare: nouă
nouă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: nouă (num.)
nouă1 (num.) numeral cardinal
invariabil (I1)
  • no
Intrare: nouă (s.m.)
substantiv masculin (M45)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • no
  • nouăle
plural
genitiv-dativ singular
  • no
  • nouălui
plural
vocativ singular
plural
Intrare: nouă sute
nouă sute numeral cardinal
compus
  • nouă sute
Intrare: nouălea
nouălea numeral ordinal
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P82)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • nouălea
  • noua
plural
  • nouălea
  • noua
genitiv-dativ singular
  • nouălea
  • noua
plural
  • nouălea
  • noua
Intrare: nu-mă-uita
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nu-mă-uita
  • nu-mă-uita
plural
  • nu-mă-uita
  • nu-mă-uita
genitiv-dativ singular
  • nu-mă-uita
  • nu-mă-uita
plural
  • nu-mă-uita
  • nu-mă-uita
vocativ singular
plural
Intrare: pasămite
pasămite adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • pasămite
pasă-mi-te
compus
Surse flexiune: IVO-III, Scriban
  • pasă-mi-te
Intrare: racul-de-mine
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • racul-de-mine
plural
  • racii-de-mine
genitiv-dativ singular
  • racului-de-mine
plural
  • racilor-de-mine
vocativ singular
plural
Intrare: sânge-de-nouă-frați
sânge-de-nouă-frați substantiv masculin (numai) singular
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sânge-de-nouă-frați
  • sângele-de-nouă-frați
plural
genitiv-dativ singular
  • sânge-de-nouă-frați
  • sângelui-de-nouă-frați
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sângele-dracului
plural
genitiv-dativ singular
  • sângelui-dracului
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sângele-zmeului
plural
genitiv-dativ singular
  • sângelui-zmeului
plural
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

crai-nou

  • 1. Luna în prima ei fază, când are forma unei seceri subțiri; lună-nouă.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Deodată, prin arcadele ferestrelor... s-a arătat crai-nou sub luceafărul de sară. SADOVEANU, D. P. 127.
      surse: DLRLC
    • Crai-nou le surîdea la toți și se pleca spre sfințit. SANDU-ALDEA, D. N. 220.
      surse: DLRLC
    • Cu ochi umezi lung se uita La cornul lunii ce se ivise, Iar glasu-i jalnic așa cînta: «Crai-nou, strălucite! Plînsă m-ai găsit, Cu gînduri mîhnite, Cu chipul cernit». ALECSANDRI, P. I 21.
      surse: DLRLC

etimologie:

eu / noi io miia

  • 1. La nominativ:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. (la) singular Ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Eu merg.
        surse: DEX '09
      • N-a omorît-o, strigă păstorașul, că nu l-am lăsat eu. SADOVEANU, V. F. 27.
        surse: DLRLC
      • Mai știu eu ce-aș vrea s-ascult! COȘBUC, P. I 49.
        surse: DLRLC
      • Tată, nu te înfricoșa, că eu sînt. CREANGĂ, P. 79.
        surse: DLRLC
      • Eu mistuiam pămîntul, Eu răzvrăteam imperii. EMINESCU, O. I 88.
        surse: DLRLC
      • Te-oi duce eu, Sinziană, eu care venisem să ucid zmeul. ALECSANDRI, T. I 435.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Marchează o opoziție.
        exemple
        • Citesc eu în loc să citești tu.
          surse: DLRLC
        • Ai voit, amice... să citesc eu, în manuscript, cartea... ce tu ai compus. ODOBESCU, S. III 9.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. Urmează după predicat, cu valoare afectivă de întărire.
        exemple
        • Las’ că ți-oi da eu ție!
          surse: DLRLC
        • Toate ca toatele, dar cînd am auzit eu de tata, pe loc mi s-a muiat gura. CREANGĂ, A. 58.
          surse: DLRLC
        • Stam eu și mă chiteam în capul meu că șerpe cu pene nu poate să fie. CREANGĂ, A. 53.
          surse: DLRLC
      • 1.1.3. Este folosit în formule de introducere din actele oficiale.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Eu, X, declar...
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.1.4. regional În poezia populară, este folosit în locul acuzativului.
        exemple
        • Că-i păcat de dumnezeu Să pice voinic ca eu. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 103.
          surse: DLRLC
    • 1.2. (la) plural Desemnează pe cel care vorbește și persoana sau persoanele pe care acesta și le asociază în vorbire.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • Ne-a împrăștiat furtuna tocmai cînd dăduserăm peste ursoaică. GALACTION, O. I 50.
        surse: DLRLC
      • Dă soarele după deal și noi tot pe loc stăm. CREANGĂ, P. 128.
        surse: DLRLC
      • Tot pămîntul, lacul, cerul... toate, toate ni-s prietini. EMINESCU, O. I 155.
        surse: DLRLC
      • Păi noi, contingentul de-abia sosirăm! SADOVEANU, M. C. 103.
        surse: DLRLC
      • Noi, tinerii, devenisem sîmburele împrejurul căruia se grupau ideile viitorului. GHICA, S. 255.
        surse: DLRLC
  • 2. La dativ, în formele mie, îmi, mi / ne, ni:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Are valoare posesivă.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 8 exemple
      exemple
      • Casa ne e frumoasă.
        surse: DEX '09
      • Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus. SADOVEANU, V. F. 17.
        surse: DLRLC
      • Mie Mi-a fost luni întregi mînie Că tu nu te-ai priceput. COȘBUC, P. I 51.
        surse: DLRLC
      • Mi te dă cu totul mie. EMINESCU, O. I 209.
        surse: DLRLC
      • Mă miram ce-mi place mie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 41.
        surse: DLRLC
      • Nu-i nevoie să ne ostenim de pe acum caii. SADOVEANU, O. I 146.
        surse: DLRLC
      • Poftim de ne blagosloviți casa și masa. CREANGĂ, A. 10.
        surse: DLRLC
      • Mormîntul să ni-l sape la margine de rîu. EMINESCU, O. I 129.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Indică posesiunea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Îmi simt inima ca un mic cheag. CAMIL PETRESCU, U. N. 339.
        surse: DLRLC
      • «Ce-mi face Radu?» el întreabă. COȘBUC, P. I 100.
        surse: DLRLC
      • Îmi recitesc pagina din urmă. VLAHUȚĂ, O. A. 488.
        surse: DLRLC
      • (Cu valoare de dativ al interesului) Îmi alcătuisem un trai cu totul artistic. ALECSANDRI, O. P. 16.
        surse: DLRLC
    • 2.3. Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Mi-aș putea aduce aminte de una din acele întîmplări, cu dihănii cum n-au mai fost altele. SADOVEANU, V. F. 19.
        surse: DLRLC
      • Sărut mîna mătușii, luîndu-mi ziua bună, ca un băiet de treabă. CREANGĂ, A. 48.
        surse: DLRLC
    • 2.4. Are valoare de dativ etic.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 9 exemple
      exemple
      • Așa... slugă vicleană ce-mi ești? CREANGĂ, P. 233.
        surse: DLRLC
      • Aici mi-ai fost? CREANGĂ, P. 24.
        surse: DLRLC
      • Ei se sfătuiră... Ca să mi-l omoare. ALECSANDRI, P. P. 1.
        surse: DLRLC
      • Ce credeți că mi-ți văzu, boieri d-voastră? ISPIRESCU, L. 191.
        surse: DLRLC
      • Mi-au lunecat ciubotele și am căzut în Ozana cît mi ți-i băietul! CREANGĂ, A. 23.
        surse: DLRLC
      • O dată mi ți-o și înșfacă de cozi, o trîntește la pămînt și o ține bine. CREANGĂ, P. 177.
        surse: DLRLC
      • Ne ești departe.
        surse: DEX '09
      • Cum ni l-au sfîrticat nelegiuiții! SADOVEANU, O. I 21.
        surse: DLRLC
      • Ce ne treci ca un drumeț. ALECSANDRI, P. P. 280.
        surse: DLRLC
  • 3. La acuzativ, în formele mine, mă, m- / noi, ne:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Oamenii mă laudă.
      surse: DEX '09
    • Oamenii mă-nvinuiesc Că sînt tînăr și iubesc. COȘBUC, P. I 76.
      surse: DLRLC
    • Acum însă m-ai mîncat tu. ISPIRESCU, L. 5.
      surse: DLRLC
    • Pe mine nu mă mai ajungi tu aici, în vîrf. SADOVEANU, V. F. 27.
      surse: DLRLC
    • Auzi tu! Să se prindă ea Cu mine! COȘBUC, P. I 126.
      surse: DLRLC
    • Ca mîne, poimîne mi se împlinesc anii și rămîi făr’ de mine. CREANGĂ, P. 161.
      surse: DLRLC
    • 3.1. glumeț expresie (la) singular Eu și cu mine = eu în persoană, chiar eu.
      exemple
      • Ce văd?... Cuconu Grigori Bîrzoi!... [Bîrzoi:] Eu și cu mine, cucoană dragă! ALECSANDRI, T. I 164.
        surse: DLRLC
    • 3.2. Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • M-am trezit târziu.
        surse: DEX '09
      • Mă strînsesem ghem și vorbeam eu singur în gînd cu mine și cu dînsul. SADOVEANU, V. F. 27.
        surse: DLRLC
      • Mă dau jos, caut o lespede potrivită, mă sui cu dînsa iar în tei. CREANGĂ, A. 54.
        surse: DLRLC
      • Mă trezii într-un pustiu fără margini. ALECSANDRI, O. P. 15.
        surse: DLRLC
  • 4. (la) singular Urmat de unul, una la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Eu unul nu știu, declară colonelul categoric. BRĂESCU, V. A. 32.
      surse: DLRLC
    • Mie unuia nu-mi trebuie. CREANGĂ, P. 186.
      surse: DLRLC
  • 5. (la) plural La dativ sau la acuzativ, în forma ne, are valoare de pronume reflexiv.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Ne povesteam multe.
      surse: DEX '09
    • Vrei să ne-aprindem paie în cap? CREANGĂ, P. 9.
      surse: DLRLC
    • Ne-om culca lîngă izvorul Ce răsare sub un tei. EMINESCU, O. I 101.
      surse: DLRLC
    • Noi însă, începem a ne căi că ne porniserăm de la Hangu. ALECSANDRI, C. 39.
      surse: DLRLC
    • 5.1. Are valoare de pronume reflexiv reciproc.
      exemple
      • Sînt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece Din ceasul sfînt în care ne-ntîlnirăm. EMINESCU, O. I 120.
        surse: DLRLC
      • De ce nu ne-am scrie unul altuia, sub formă de epistole intime, cele ce ne-am povestit într-astă seară? GHICA, S. XXIV.
        surse: DLRLC
  • 6. (la) plural În stilul oficial-administrativ:
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: eu / noi attach_file 2 exemple
    exemple
    • Noi, directorul școlii, am hotărât.
      surse: DEX '09
    • Noi comisarul secției 55 după reclamația părților. CARAGIALE, O. II 109.
      surse: DLRLC
    • 6.1. Este folosit ca plural al modestiei.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Noi credem că una dintre caracteristicile muzicii este melodia. Mulțumim celor care ne-au ajutat.
        surse: DEX '09
      • Noi credem că una din însușirile poeziei este că ea ațîță, pune în lucrare, dacă putem zice așa, puterile psihice ale omului. GHEREA, ST. CR. I 132.
        surse: DLRLC

etimologie:

lă-mă-mamă

  • 1. popular Om prost, lălâu.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Măritată de curînd după un văduvoi bătrîn ș-un «lă-mă-mamă». CREANGĂ, A. 96.
      surse: DLRLC
    • Dacă găsește vreun lă-mă-mamă... Nu vede, n-aude și nu-i bagă seamă. PANN, P. V. II 97.
      surse: DLRLC

etimologie:

nou (adj.)

  • 1. Făcut sau creat (relativ) de curând; care apare pentru prima dată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: vechi diminutive: nouț attach_file 3 exemple
    exemple
    • Satele noi au școli; au medici și povățuitori. SADOVEANU, M. C. 111.
      surse: DLRLC
    • Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate. EMINESCU, O. I 194.
      surse: DLRLC
    • Dragostea din ce-i făcută?... – Din omul cu vorbă multă; Zice-o vorbă, zice două, îndată-i dragoste nouă! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 80.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Lună nouă = fază a Lunii când aceasta este în conjuncție și când fața dinspre Pământ, nefiind luminată, este invizibilă; timpul când Luna este în această fază.
      surse: DEX '09 DEX '98
      • 1.1.1. Crai nou = nume popular dat Lunii în prima ei fază (când are forma unei seceri subțiri).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Roșii, ca o lună nouă, Ai tu hainele subțiri, Lungi și fără-mpodobiri, Iar pe tîmplele-amîndouă Porți, strălucitori de rouă, Trandafiri. COȘBUC, P. I 218.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Lumea nouă = America
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.3. expresie Ce mai (e) nou? = ce s-a mai întâmplat în ultima vreme?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. (Despre produse agricole, viticole etc.) Din recolta anului în curs sau a anului imediat anterior.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Cartofi noi. Vin nou.
        surse: DLRLC
  • 2. Care apare în locul unui lucru, al unei ființe etc. mai vechi; de azi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: actual (adj.) contemporan attach_file 3 exemple
    exemple
    • Pe linia dreaptă a razei solare În zare Nou drum s-a deschis pentru mine. BENIUC, V. 144.
      surse: DLRLC
    • Căpitanul de jandarmi Corbuleanu aproba din cap fiecare cuvînt al noului său șef. REBREANU, R. II 227.
      surse: DLRLC
    • Știința nouă... a continuat zdrobirea lumii vechi. BĂLCESCU, O. II 9.
      surse: DLRLC
  • 3. Care a fost executat sau cumpărat de curând; care se află în bună stare; care nu a mai fost folosit sau a fost puțin folosit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: intact neuzat neînceput attach_file 3 exemple
    exemple
    • Rochia era nouă, pălăria nouă, nou colierul de cristal. C. PETRESCU, C. V. 168.
      surse: DLRLC
    • Alt om venea dinspre tîrg cu un car nou, ce și-l cumpărase chiar atunci. CREANGĂ, P. 40.
      surse: DLRLC
    • Vezi badea cum se duce Cu cămașa lui cea nouă, Cu inima ruptă-n două. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 113.
      surse: DLRLC
    • 3.1. (Despre cuvinte, expresii etc.) Intrat de curând în limbă.
      exemple
      • Termeni noi.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Munteanca simțea și ea în nări, ca sălbătăciunile pădurilor, mireasmă de apă nouă. SADOVEANU, B. 120.
        surse: DLRLC
      • Țărîna era muma lui [Anteu]; și avea darul că, de cîte ori va osteni și-l va trînti cineva, de atîtea ori muma lui să-i dea puteri noi. ISPIRESCU, U. 61.
        surse: DLRLC
      • N-am văzut verde frunzuță Ca la mîndra-n grădinuță; Cît o ninge, cît o plouă, Ea e tot mîndră și nouă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 21.
        surse: DLRLC
  • 4. Cu aspect și conținut schimbat; transformat în bine.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: refăcut reînnoit attach_file 3 exemple
    exemple
    • Viitorul e al tău... suspină Cocor și zîmbi în el nenumăratelor icoane pe care le adunase din rătăcirile prin țara nouă a socialismului. SADOVEANU, M. C. 211.
      surse: DLRLC
    • Veghează-n noi porniri de viață nouă Și nici nu știm cum izbucnesc deodată. IOSIF, P. 15.
      surse: DLRLC
    • Din idealurile voastre, O visători flămînzi și goi, Vor răsări ca niște astre, Senine lumi cu oameni noi. DEMETRESCU, O. 81.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă? EMINESCU, O. I 137.
        surse: DLRLC
  • 5. Care s-a ivit de curând.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: recent attach_file 2 exemple
    exemple
    • Pentru morar, de altfel, Nastasia era un ghimpe mai puțin ascuțit decît preocupările și necazurile noi ce i se iscaseră deodată în acel început de toamnă. SADOVEANU, M. C. 155.
      surse: DLRLC
    • Unul din ei vestește împăratului despre venirea noilor pețitori. CREANGĂ, P. 83.
      surse: DLRLC
  • 6. Care se adaugă (într-o succesiune) la ceva (de același fel) ce exista de mai înainte, care este încă unul pe lângă cel existent.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 6.1. locuțiune adverbială Din nou (sau, regional, de nou) = încă o dată; în continuare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iar / iară (adv.) iarăși attach_file 3 exemple
      exemple
      • Veni-vor rîndunele din nou în primăvară. COȘBUC, P. II 192.
        surse: DLRLC
      • Hai și noi la craiul, dragă, Și să fim din nou copii, Ca norocul și iubirea Să ne pară jucării. EMINESCU, O. I 100.
        surse: DLRLC
      • Iar se-nduioșa, Dar de nou se stăpînea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 489.
        surse: DLRLC
  • 7. Lipsit de experiență, neexperimentat (din cauza absenței unei practici suficiente).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: neexperimentat attach_file un exemplu
    exemple
    • E nou în meserie.
      surse: DLRLC
  • comentariu feminin Plural și: nouă.
    surse: DEX '09

etimologie:

nouălea

  • 1. (Precedat de articolul „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între al optulea și al zecelea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Clasificat al nouălea în clasă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. expresie A fi în al nouălea cer = a fi în culmea fericirii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. expresie Pe planul al nouălea, se spune despre ceva considerat neimportant, lăsat la o parte.
      surse: DEX '09
    • 1.3. (Cu valoare adjectivală, arătând împreună cu substantivul determinat depărtarea)
      exemple
      • Mîndro, de dragostea noastră Răsărit-a pom în coastă... Mirosind a noua țară, A rujă ș-a scorțișoară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 70.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • (1.) Nouă + le + a
    surse: DEX '09 DEX '98

nouă (num.)

  • 1. Numărul care are în numărătoare locul între opt și zece; se indică prin cifra 9 (sau IX).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 5 exemple
    exemple
    • Nouă și cu trei fac doisprezece.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • (și) adjectival Are nouă ani.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • (și) adjectival Se duc pe-aici, la Toroioagă, Nouă mineri c-un compresor. DEȘLIU, M. 21.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Cîte fac la un loc: șese bucăți și cu nouă bucăți? – Cincisprezece bucăți, domnule judecător. CREANGĂ, O. A. 268.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Veneau nouă.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.1. (și) adjectival Arată un număr mare.
      exemple
      • De pe deal Se vede peste nouă sate! IOSIF, P. 68.
        surse: DLRLC
      • Amîndoi că vom cinsti... Vinișor de nouă ai (= ani), Cum e mai bun pentru trai, Nouă ai și nouă luni, Cum e bun pentru bătrîni. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 487.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Când îți intră paraua în mână, leag-o cu nouă noduri = fii econom.
        surse: DLRLC
      • 1.1.2. Unde sunt nouă frați, Coada să nu-ți bagi = să nu te bagi undeva nepoftit.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie popular familiar Patru ochi și nouă minți = (despre știutorii de carte) capabil de a pricepe bine.
      surse: DLRLC
    • 1.3. expresie popular familiar A avea nouă guri = a fi foarte pretențios.
      surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A avea nouă vieți (sau suflete) = a fi foarte rezistent sau foarte viteaz.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.5. expresie A avea nouă băieri la pungă = a fi foarte zgârcit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.6. expresie (Ducă-se, du-te etc. sau te duci etc.) opt (și) cu a brânzei nouă.
      surse: DLRLC
    • 1.7. expresie (Peste) nouă mări și (nouă) țări = foarte departe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
      exemple
      • Și merg ei și merg cale lungă să le-ajungă, trecînd peste nouă mări, peste nouă țări. CREANGĂ, P. 207.
        surse: DLRLC
      • Vestea frumuseții tale a trecut peste nouă mări și nouă țări. ALECSANDRI, T. I 412.
        surse: DLRLC
      • Om ca badea nu se vede... Poți să cauți nouă mări, Nouă mări și nouă țări! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 19.
        surse: DLRLC
    • 1.8. (Cu valoare de numeral ordinal) Al nouălea, a noua.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Volumul nouă. Pagina nouă.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX
      • La nouă ore bricul Mircea va părăsi portul Sulina, ieșind în larg. BART, S. M. 13.
        surse: DLRLC
    • 1.9. Intră în componența numeralului adverbial.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • De nouă ori.
        surse: DEX '09
    • 1.10. Precedat de „câte”, intră în componența numeralului distributiv.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • Cumpără câte nouă (mere).
        surse: DEX '09

etimologie:

nouă (s.m.)

  • 1. Semn grafic care reprezintă numărul nouă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Un nouă arab.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • diferențiere Cifra 9 sau IX.
      surse: NODEX
    • 1.1. prin extensiune Desen, figură în forma acestui semn.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Nota nouă.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. Obiect (carte de joc, jeton, bilă etc.) marcat cu această cifră.
    surse: NODEX sinonime: nouar

etimologie:

nou-născut nou-născută

etimologie:

nou-nou(le)ț nou-nouț nou-nouleț

  • 1. Foarte nou, abia făcut, cumpărat, primit etc.
    exemple
    • Îmbrăcat într-un cojoc nou-nouț. SBIERA, P. 9.
      surse: DLRLC
    • Mai găsii și alte haine cu totul de aur și noi-noulețe. GORJAN, H. II 55.
      surse: DLRLC

etimologie:

nou-venit nou-venită

  • 1. Persoană sosită de curând undeva, la cineva.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • Se răpezi ca fulgerul la noul venit, care scosese al doilea pistol. NEGRUZZI, S. I 21.
      surse: DLRLC

etimologie:

nu-mă-uita Myosotis

  • 1. Plantă erbacee cu flori mici, albastre, roșii sau albe, care crește prin locuri umede și umbroase, la margini de păduri și prin fânețe sau care este cultivată ca plantă decorativă (Myosotis silvatica).
    exemple
    • De atunci floricica asta s-a numit: nu-mă-uita. NEGRUZZI, S. I 109.
      surse: DLRLC
    • Să răsară garofițe, Viorele, micșunele, Nu-mă-uita: floricele. TEODORESCU, P. P. 330.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Nu + + uita
    surse: DEX '09 DEX '98
  • după limba germană Vergissmeinnicht
    surse: DEX '09 DEX '98

pasămite pasă-mi-te

  • 1. popular Se pare, se vede că...; într-adevăr.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pesemne probabil putea attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cînd tocmai se gîndea că lumea d-aci încolo nu mai e ca lumea, pasămite se uluise el că iar a dat peste oameni ca și dînsul. DELAVRANCEA, S. 243.
      surse: DLRLC
    • Pasămite, i se făcuse milă de el babei. VLAHUȚĂ, O. A. III 60.
      surse: DLRLC
    • A treia zi, cum se sculă, plecă iarăși la marginea eleșteului. Pasămite îl trăgea ața la ursita lui. ISPIRESCU, L. 35.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Păsa + mite (învechit pentru „darămite”, etimologie necunoscută).
    surse: DEX '09 DEX '98

sânge-de-nouă-frați sângele-dracului sângele-zmeului

  • 1. Produs vegetal rășinos, de culoare roșie, recoltat din fructele unui arbore din familia palmierilor și care, arzând, răspândește un miros plăcut.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie: