11 definiții pentru sugar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUGÁR, -Ă, sugari, -e, adj., s. m. (Copil) care se hrănește sugând, care nu a depășit vârsta alimentării cu laptele mamei; sugaci, sugător. – Suge + suf. -ar.

sugar, ~ă [At: (a. 1650-1675) GCR I, 233/15 / V: (reg) ~e sf, a / Pl: ~i, ~e, (reg) ~gări sf / E: suge + -ar 11,cf și țigară] 1-2 sm, a (Copil sau pui de animal) care suge lapte, care se hrănește numai cu lapte sau care nu a depășit vârsta alimnetării cu laptele mamei Si: nou-născut, prunc, sugaci (1), (îvp) sugător (1), (îrg) cocon1 (3), poroboc1, (reg) cocă3 (1), (nob) sugastru (1-2), (fam) bebe2 (1) V sugaș, sugurel. 3 a (Îvr; îs) Hârtie ~ă Sugativă (2). 4-5 sm, a (Spc; d. oi) (Miel) născut mai târziu sau care a rămas fără mamă și care este dat să sugă la altă oaie. 6-7 sm, a (Persoană) care bea mult. 8-9 sf, a (Reg) (Oaie) care a fătat (mai târziu) și care alăptează (toată vara). 10 sm Om slab, bolnăvicios. 11 sf (Trs) Țigară. 12 sn (Reg) Căpriorul din mijloc (mai mic) al acoperișului casei țărănești. 13 sn (Reg) Fiecare dintre cei patru căpriori de la cele patru cornuri ale acoperișului casei Si: (reg) sugaci (5). 14 sm (Reg; pex) Bucată de lemn prinsă pe căprior pentru a-i mări rezistența împotriva vântului. 15 sn (Bot; reg) Cinsteț2 (Salvia glutinosa).

SUGÁR, -Ă, sugari, -e, adj. (Adesea substantivat) Sugaci. – Suge + suf. -ar.

SUGÁR, -Ă, sugari, -e, adj. Sugaci. (Substantivat) Sugarul său, născut așa-zicînd pe un cîmp de bătălie, crescu în haremul unui pașă. HASDEU, I. V. 172.

SUGÁR ~ă (~i, ~e) și substantival v. SUGACI. /a suge + suf. ~ar

sugar m. 1. miel ce suge la altă oaie; 2. fig. căpriorul de mijloc al unei case țărănești.

sugár m. (d. sug, ca fugar, ștergar d. fug, șterg. D. rom. vine bg. sugare, sugar). Sugător, puĭ de mamifer, prunc, copil de țîță. – La Moxa și sugáș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sugár adj. m., s. m., pl. sugári; f. sugáră, pl. sugáre

sugár adj. m., pl. sugári; f. sg. sugáră, pl. sugáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUGÁR s. prunc, sugaci, nou-născut, (înv. și pop.) plod, (înv. și reg.) cocon, poroboc, sugător, (Mold. și Transilv.) cocă, (fam.) bebe.

SUGAR s. prunc, sugaci, nou-născut, (înv. și pop.) plod, (înv. și reg.) cocon, poroboc, sugător, (Mold. și Transilv.) cocă, (fam.) bebe.

Intrare: sugar
sugar adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sugar
  • sugarul
  • sugaru‑
  • suga
  • sugara
plural
  • sugari
  • sugarii
  • sugare
  • sugarele
genitiv-dativ singular
  • sugar
  • sugarului
  • sugare
  • sugarei
plural
  • sugari
  • sugarilor
  • sugare
  • sugarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sugar

etimologie:

  • Suge + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09