18 intrări

school Articole pe această temă:

128 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PASÁRE, pasări, s. f. Acțiunea de a pasa și rezultatul ei. – V. pasa.

PASÁRE, pasări, s. f. Acțiunea de a pasa și rezultatul ei. – V. pasa.

pasare1 sf [At: DLR / Pl: ~sări / E: pasa] (Rar) 1-2 Cedare (pe timp limitat). 3 Trecere prin sită a fructelor sau legumelor. 4 (Pex) Mărunțire. 5 (Spt) Trimitere a mingii către un coechipier.

PASÁRE s.f. (Rar) Acțiunea de a pasa și rezultatul ei. [< pasa].

LÁPTE, (2) lăpturi, s. n. 1. Lichid alb-gălbui cu gust dulceag, foarte hrănitor, secretat de glandele mamare ale femelelor mamiferelor (care constituie hrana exclusivă a sugarului și a puiului de animal). ◊ Purcel (sau vițel) de lapte = purcel (sau vițel) care nu a fost înțărcat. Lapte-de-pasăre = desert preparat din lapte, ouă și zahăr. (Astron.) Calea-Laptelui = Calea-Lactee. ◊ Loc. adj. De lapte = (despre animale) crescut pentru producția de lapte, care produce mult lapte. ◊ Compuse: (Bot.) laptele-câinelui = plantă erbacee răspândită prin locuri necultivate, a cărei tulpină conține un suc lăptos; alior (Euphorbia cyparissias); laptele-cucului = plantă erbacee cu flori galbene, a cărei tulpină conține un suc lăptos; alior (Euphorbia helioscopia); laptele-stăncii = lăptișor. 2. (Rar; la pl.) Diferite sortimente de lapte (1) sau de produse alimentare preparate din (sau cu) lapte. 3. Suc care se găsește în unele plante sau fructe ori se prepară din acestea și este asemănător la aspect cu laptele (1). ◊ Expr. (A fi) în lapte = (despre plante și părți ale lor, mai ales despre cereale) (a fi) necopt, crud. 4. (În sintagmele) Lapte de malț = malț măcinat și amestecat cu apă, folosit la prepararea berii. Lapte de var = amestec de var stins și apă, folosit la zugrăvit și în industrie; apă de var. Lapte de ciment = amestec format din praf de ciment și apă, folosit în lucrările de asfaltare, de construcții etc. – Lat. lac, -ctis.

PASÁ, pasez, vb. I. Tranz. 1. (Sport) A trimite mingea unui coechipier. 2. (Fam.) A da sau a ceda cuiva ceva; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia, a transmite altuia. 3. A trece prin sită fructe sau legume; a zdrobi, a mărunți. – Din fr. passer.

PASÁ, pasez, vb. I. Tranz. 1. (Sport) A trimite mingea unui coechipier. 2. (Fam.) A da sau a ceda cuiva ceva; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia, a transmite altuia. 3. A trece prin sită fructe sau legume; a zdrobi, a mărunți. – Din fr. passer.

PÁSĂRE, păsări, s. f. 1. (La pl.) Clasă de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit cu pene, cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase; (și la sg.) animal din această clasă. ◊ (De-a) pasărea zboară = joc de copii în care jucătorii imită zborul unei păsări. ♦ Fig. Avion. 2. Spec. Nume generic pentru păsările (1) domestice crescute pe lângă casa omului în scop economic; orătanie; spec. găină. ♦ Carne de pasăre (2), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. 3. (Reg.) Vrabie. 4. Compuse: pasărea-muscă = colibri; pasărea-liră = pasăre australiană la care masculul are coada în forma unei lire, viu colorată (Menura superba); pasărea-omătului = pasăre mică cu penele de diferite culori în care predomină culoarea albă (Plectrophenax nivalis); pasărea-cânepii = cânepar; pasărea-paradisului = pasăre exotică cu pene bogate și frumos colorate (Paradisea apoda). [Var.: (înv. și pop.) pásere s. f.] – Lat. passer.

PÁSĂRE, păsări, s. f. 1. (La pl.) Clasă de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit cu pene, cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase; (și la sg.) animal din această clasă. ◊ (De-a) pasărea zboară = joc de copii în care jucătorii imită zborul unei păsări. ♦ Fig. Avion. 2. Spec. Nume generic pentru păsările (1) domestice crescute pe lângă casa omului în scop economic; orătanie; spec. găină. ♦ Carne de pasăre (2), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. 3. (Reg.) Vrabie. 4. Compuse: pasărea-muscă = colibri; pasărea-liră = pasăre australiană la care masculul are coada în forma unei lire, viu colorată (Menura superba); pasărea-omătului = pasăre mică cu penele de diferite culori în care predomină culoarea albă (Plectrophenax nivalis); pasărea-cânepii = cânepar; pasărea-paradisului = pasăre exotică cu pene bogate și frumos colorate (Paradisea apoda). [Var.: (înv. și pop.) pásere s. f.] – Lat. passer.

PÁSERE s. f. v. pasăre.

PĂSÁ1, pers. 3 pásă, vb. I. Intranz. 1. Unipers. (De obicei construit cu dativul) A simți neliniște, a se îngrijora. 2. (Înv. și pop.) A cântări sau a atârna greu; a se lăsa greu (peste ceva). ♦ Unipers. (Construit cu dativul) A simți greutatea unui lucru sau a unei situații, a suporta cu greutate ceva neplăcut. – Lat. pensare.

PĂSÁ1, pers. 3 pásă, vb. I. Intranz. 1. Unipers. (De obicei construit cu dativul) A simți neliniște, a se îngrijora. 2. (Înv. și pop.) A cântări sau a atârna greu; a se lăsa greu (peste ceva). ♦ Unipers. (Construit cu dativul) A simți greutatea unui lucru sau a unei situații, a suporta cu greutate ceva neplăcut. – Lat. pensare.

PĂSÁ2, pers. 3 pásă, vb. I. Intranz. 1. (Înv.) A merge, a se duce. 2. (Pop. și fam., cu valoare de îndemn sau de avertisment) Încearcă să..., îndrăznește de..., caută de... – Lat. *passare.

PĂSÁ2, pers. 3 pásă, vb. I. Intranz. 1. (Înv.) A merge, a se duce. 2. (Pop. și fam., cu valoare de îndemn sau de avertisment) Încearcă să..., îndrăznește de..., caută de... – Lat. *passare.

PĂSÁRE s. f. (Pop.) Faptul de a-i păsa1 (1) cuiva ceva; grijă, interes, preocupare (pentru cineva sau ceva); îngrijorare, teamă. ◊ Loc. adj. și adv. Fără (de) păsare = nepăsător, indiferent. – V. păsa1.

PĂSÁRE s. f. (Pop.) Faptul de a-i păsa1 (1) cuiva ceva; grijă, interes, preocupare (pentru cineva sau ceva); îngrijorare, teamă. ◊ Loc. adj. și adv. Fără (de) păsare = nepăsător, indiferent. – V. păsa1.

pasa vt [At: ODOBESCU, ap. CONTRIBUȚII, I, 121 / Pzi: ~sez / E: fr passer] 1-4 (Frm; fam) (A da sau) a ceda (pe timp limitat). 5 A face să ajungă în mâna cuiva. 6 (C. i. fructe sau legume) A trece prin sită. 7 (Pex) A zdrobi. 8 (Spt; c. i. mingea; fșa) A trimite unui coechipier.

pasăre sf [At: PSALT. HUR. 5r/12 / V: (îvp) ~sere (Pl: paseri), (îrg) ~sire, (reg) ~sare, ~sâre, păsare, păseare / Pl: păsări, (asr) ~ri, (reg) păsuri / E: ml passer] 1 Vertebrată ovipară, cu trupul acoperit cu pene, cu membrele anterioare transformate în aripi pentru zbor și cu maxilarele acoperite de formații cornoase în formă de cioc. 2 (Reg; șîc ~a-mălaiului, ~a-șurii, ~-căsăreancă, ~-de-casă, ~-de-șură, ~-porcească, ~-suratică, ~-țigănească) Vrabie (Passer domesticus). 3 (Orn; îc) ~-de-munte Specie de vrabie care trăiește în regiunile de munte (Passer montanus). 4-5 (Orn; reg; șîc) ~-de-fân, ~-de-holdă, ~-galbenă Presură (Emberiza citrinella și calandră). 6 (Orn; reg; îf păsare) Gaiță (Garrulus glandarius). 7 (Orn; reg) Codobatură (Motacilla alba). 8 (Pop; îe) Toată ~a pe limba ei piere Fiecare plătește într-un fel sau altul pentru faptele sale. 9 (Mtp; îs) ~ măiastră Pasăre fermecată. 10 (Mtp; îs) ~ cu cioc de fier Ființă fabuloasă din basme. 11 (Reg; dep; îas) Epitet dat unui om lacom și hrăpăreț. 12 (Îs) ~ rară (cdp lat rara avis) Se spune despre ceva deosebit de rar și greu de găsit. 13 (Îcs) De-a ~a zboară Joc de copii în care jucătorii trebuie să reacționeze rapid la întrebările unei persoane, ridicând în sus mâinile în cazul când aceasta se referă la o pasăre și ținându-le nemișcate când ea se referă la altceva. 14 (Fig) Avion. 15 (Prt) Epitet la adresa țiganilor Si: cioară. 16 (Spc; mpl; șîs ~a casei, ~ de casă, ~ de curte, ~ de poiată, ~ domestică) Nume generic pentru păsările (1) crescute pe lângă casa omului Si: orătanie, (reg) cobaie, cojbăliță, galiță, oară. 17 (Prc) Găină. 18 (Prc) Carne de pasăre (16-17), folosită ca aliment. 19 (Pex) Mâncare preparată din astfel de carne. 20 (îc) ~a-liră Pasăre cu coada în formă de liră, care trăiește prin pădurile din Australia (Menura superba). 21 (Orn; îc) ~a-muscă Colibri (Trochilus). 22 (Îc) ~a-paradisului sau (rar) ~-de-paradis, paserea-raiului Pasăre cu pene bogate și frumos colorate, care trăiește în insulele Malaeziei, în China și în India (Paradisea apoda). 23 (Îc) ~a-omătului Pasăre mică cu penajul în diferite culori printre care predomină albul, care trăiește în Munții Carpați, coborând numai rareori, iarna, și în regiunile de dealuri sau de câmpie Si: (rar) presură-de-iarnă, presură-de-omăt (Pleotrophenax nivalis). 24 (Orn; îc) ~a-furtunii (sau, rar, ~-vijeliei) Furtunar (Puffinus puffinus yelkouan). 25 (Orn; pop; îc) ~-galbenă-n-cioc Mierlă (Turdus merula). 26 (Orn; îc) ~-câinească Privighetoare-roșie (Luscinia megarhynchos). 27 (Orn; Trs; îc) ~-de-aur Specie de pitulice (Phylloscopus trochillus). 28 (Trs; îc) ~-de-bere Cinteză de iarnă (Fringilla montifringilla). 29 (Trs; îc) ~-de-brădet Cocoș-de-munte (Tetrao urogallus). 30 (Mar; îac) Forfecuță (Loxia curvirostra). 31 (Ban; îc) ~-galbenă Scatiu (Carduelis spinus). 32 (Trs; îac) Grangur (Oriolus oriolus). 33 (Trs; îc) ~-de-pădure Grangur (Oriolus oriolus). 34 (Trs; îc) ~-de-hârău Sfrancioc-de-iarnă (Lanius excubitor). 35 (Reg; îac) Berbecel (Lanius collurio). 36 (Trs; îc) ~-de-uli Sfrancioc-de-iarnă (Lanius excubitor). 37 (Trs; îc) ~-țigănească Berbecel (Lanius collurio). 38 (Buc; îac) Codobatură (Motacilla alba). 39 (Trs; Mar; îc) ~ea-plugului Ciocârlie (Alauda arvensis). 40 (Trs; îac) Codobatură (Motacilla alba). 41 (Trs; îac) Pițigoi (Parus major). 42 (Trs; îc) ~a-aratului (sau ~ea-plugului) ori (Mun) ~-turbată Ciocârlie (Alauda arvensis). 43 (Mol; îc) ~-de-jir Ciocârlie-sibirică (Melanocorypha leucoptera). 44 (Mol; îc) ~-de-mătase sau (Trs) ~a-frigului Mătăsar (Bombycilla garrulus garrulus). 45 (Trs; îc) ~-de-cai sau ~a-scaiului Sticlete (Carduelis carduelis). 46 (Reg; îc) ~ea-mugurilor sau ~-roșie Căldăraș (Pyrrhula). 47 (Trs; îc) ~-domnească Cinteză (Fringilla coelebs). 48 (Îac) Sticlete (Carduelis carduelis). 49 (Îac) Căldăraș (Pyrrhula). 50 (Trs; îc) ~-împărătească Ieruncă (Terastes bobasia). 51 (Trs; îc) ~-legănată sau (Mar) ~-de-apă, (Buc) ~-de-gheață Pescărel-negru (Cinclus cinclus). 52 (Trs; îc) ~-cerească Pescărel-albastru (Aleedo atthis). 53 (Olt; îc) ~-mânuitoare Cojoaică (Certhia familiaris). 54 (Trs; îc) ~-pistriță Coțofană (Pica caudata). 55 (Buc; Mol; îc) ~-tătărească Nagâț (Vanellus vanellus). 56 (Ban; îc) ~-vorbitoare Gaiță (Garrulus glandarius). 57 (Ban; îac) Papagal (Psittacus). 58 (Trs; îc) ~a-ai-mare Bibilică (Numida meleagris). 59 (Trs; îc) ~a-câmpului sau (Mun) ~-cu-pup Ciocârlan (Galerida cristata). 60 (Reg; îc) ~a-cânepii Cânepar (Carduelis cannabina). 61 (Reg; îc) ~ea-inului Inăriță (Carduelis flammea). 62 (Reg; îc) ~a-mortului (sau ~a-morții, ~a-morților) ori ~-de-moarte, ~a-sărăciei Cucuvea (Athene nocturna). 63 (Trs; îc) ~a-pământului sau (Dob) paserea-ciobanului Sitar (Scolopax rusticola). 64 (Olt; îc) pasere-pustielnică Bufniță (Bulo bulo). 65 (Reg; îc) ~-de-balegă Pupăză (Upupa epops). 66 (Reg; îc) ~a-lui-Hristos sau ~-cu-cioc-încrucișat Forfecuță (Loxia curvirostre). 67 (Rar; îc) ~a-ogorului Ploier-ochios (Burhinus oedicnemus). 68 (Trs; îc) ~-de-noroc Specii de papagali sau canari pe care flașnetarii le foloseau pentru scoaterea biletelor de noroc. 69 (Trs; îc) ~-de-spini Pasăre nedefinită mai îndeaproape. 70 (Îrg; euf) Organ genital la oameni sau, uneori, la animale.

păsa2 vi [At: COD. VOR. 120/17 / Pzi: 3 pasă, pas / Imt: pasă, pas, (Mar) pa / E: ml passare] 1 (Imt; îrg) A pleca Si: a se duce. 2 (Imt; îrg) A merge. 3 (Îe) Pas, Burdele, la surcele A pune pe alții să facă o treabă a cărei îndeplinire ne privește. 4-5 (D. oameni; ccd) A-i merge (bine sau) rău. 6 (Pfm; urmat de c „de”, „să”) Încearcă să... Si: (pop) caută de... 7 (Pfm; urmat de c „de”, „să”) Îndrăznește să...

păsa1 [At: PSALT. 54 / Pzi: păs, 2 peși, 3 pa / Cj: să pese / Par: păsat, (reg) păsut / E: ml pensare] 1 vi (Îvp) A cântări sau a atârna greu. 2 vi (Îvp) A se lăsa greu peste ceva Si: a apăsa. 3 viu (Ccd) A suporta cu greutate un lucru sau o situație, a-i fi sau a-i cădea greu cuiva. 4 viu (Ccd) A-i pricinui cuiva neplăceri. 5 viu (Ccd; udp „de”) A simți o neliniște, o grijă supărătoare pentru ceva. 6 viu (Ccd; udp „de”) A nu rămâne indiferent la ceva. 7 viu (Ccd; udp „de”) A se îngrijora de ceva. 8-9 viu (Reg) A simți o durere (fizică) Si: a durea.

păsare2 sf [At: PSALT. 87 / Pl: ~sări / E: ml pausare] (Pop; înv) Casă mare.

păsare1 sf [At: I. IONESCU, C, 170/6 / Pl: ~sări / E: păsa1] 1 (Pop) Îngrijorare. 2 Preocupare pentru cineva sau ceva Si: grijă, interes. 3-4 (Îljv) Fără (de) ~ Nepăsător.

arată toate definițiile

Intrare: pasare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasare
  • pasarea
plural
  • pasări
  • pasările
genitiv-dativ singular
  • pasări
  • pasării
plural
  • pasări
  • pasărilor
vocativ singular
plural
Intrare: jumătate-de-pasăre
jumătate-de-pasăre substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumătate-de-pasăre
  • jumătatea-de-pasăre
plural
genitiv-dativ singular
  • jumătăți-de-pasăre
  • jumătății-de-pasăre
plural
vocativ singular
plural
Intrare: lapte-de-pasăre
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lapte-de-pasăre
  • laptele-de-pasăre
plural
genitiv-dativ singular
  • lapte-de-pasăre
  • laptelui-de-pasăre
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pasa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pasa
  • pasare
  • pasat
  • pasatu‑
  • pasând
  • pasându‑
singular plural
  • pasea
  • pasați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pasez
(să)
  • pasez
  • pasam
  • pasai
  • pasasem
a II-a (tu)
  • pasezi
(să)
  • pasezi
  • pasai
  • pasași
  • pasaseși
a III-a (el, ea)
  • pasea
(să)
  • paseze
  • pasa
  • pasă
  • pasase
plural I (noi)
  • pasăm
(să)
  • pasăm
  • pasam
  • pasarăm
  • pasaserăm
  • pasasem
a II-a (voi)
  • pasați
(să)
  • pasați
  • pasați
  • pasarăți
  • pasaserăți
  • pasaseți
a III-a (ei, ele)
  • pasea
(să)
  • paseze
  • pasau
  • pasa
  • pasaseră
Intrare: pasăre
substantiv feminin (F114)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasăre
  • pasărea
plural
  • păsări
  • păsările
genitiv-dativ singular
  • păsări
  • păsării
plural
  • păsări
  • păsărilor
vocativ singular
plural
pasere1 (pl. paseri) substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasere
  • paserea
plural
  • paseri
  • paserile
genitiv-dativ singular
  • paseri
  • paserii
plural
  • paseri
  • paserilor
vocativ singular
plural
pasere2 (pl. păseri) substantiv feminin
substantiv feminin (F114)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasere
  • paserea
plural
  • păseri
  • păserile
genitiv-dativ singular
  • păseri
  • păserii
plural
  • păseri
  • păserilor
vocativ singular
plural
Intrare: Pasăre
Pasăre nume propriu
nume propriu (I3)
  • Pasăre
Intrare: pasăre-tătărească
pasăre-tătărească substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasăre-tătărească
  • pasărea-tătărească
plural
  • păsări-tătărești
  • păsările-tătărești
genitiv-dativ singular
  • păsări-tătărești
  • păsării-tătărești
plural
  • păsări-tătărești
  • păsărilor-tătărești
vocativ singular
plural
Intrare: pasăre-țigănească
pasăre-țigănească substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasăre-țigănească
  • pasărea-țigănească
plural
  • păsări-țigănești
  • păsările-țigănești
genitiv-dativ singular
  • păsări-țigănești
  • păsării-țigănești
plural
  • păsări-țigănești
  • păsărilor-țigănești
vocativ singular
plural
Intrare: pasărea-cânepii
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasărea-cânepii
plural
genitiv-dativ singular
  • păsării-cânepii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pasărea-liră
pasărea-liră substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasăre-li
  • pasărea-li
plural
  • păsări-li
  • păsările-li
genitiv-dativ singular
  • păsări-li
  • păsării-li
plural
  • păsări-li
  • păsărilor-li
vocativ singular
plural
Intrare: pasărea-mortului (-morții)
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasărea-mortului
plural
genitiv-dativ singular
  • păsării-mortului
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasărea-morții
plural
genitiv-dativ singular
  • păsării-morții
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pasărea-muscă
pasărea-muscă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasăre-muscă
  • pasărea-muscă
plural
  • păsări-muscă
  • păsările-muscă
genitiv-dativ singular
  • păsări-muscă
  • păsării-muscă
plural
  • păsări-muscă
  • păsărilor-muscă
vocativ singular
plural
Intrare: pasărea-omătului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasărea-omătului
plural
genitiv-dativ singular
  • păsării-omătului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pasărea-paradisului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasărea-paradisului
plural
genitiv-dativ singular
  • păsării-paradisului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pasâre
pasâre
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: păsa (merge)
verb (V69)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păsa
  • păsare
  • păsat
  • păsatu‑
  • păsând
  • păsându‑
singular plural
  • pa
  • păsați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • păs
(să)
  • păs
  • păsam
  • păsai
  • păsasem
a II-a (tu)
  • peși
(să)
  • peși
  • păsai
  • păsași
  • păsaseși
a III-a (el, ea)
  • pa
(să)
  • pese
  • păsa
  • păsă
  • păsase
plural I (noi)
  • păsăm
(să)
  • păsăm
  • păsam
  • păsarăm
  • păsaserăm
  • păsasem
a II-a (voi)
  • păsați
(să)
  • păsați
  • păsați
  • păsarăți
  • păsaserăți
  • păsaseți
a III-a (ei, ele)
  • pa
(să)
  • pese
  • păsau
  • păsa
  • păsaseră
Intrare: păsa (sinchisi)
verb (V69)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păsa
  • păsare
  • păsat
  • păsatu‑
  • păsând
  • păsându‑
singular plural
  • pa
  • păsați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • păs
(să)
  • păs
  • păsam
  • păsai
  • păsasem
a II-a (tu)
  • peși
(să)
  • peși
  • păsai
  • păsași
  • păsaseși
a III-a (el, ea)
  • pa
(să)
  • pese
  • păsa
  • păsă
  • păsase
plural I (noi)
  • păsăm
(să)
  • păsăm
  • păsam
  • păsarăm
  • păsaserăm
  • păsasem
a II-a (voi)
  • păsați
(să)
  • păsați
  • păsați
  • păsarăți
  • păsaserăți
  • păsaseți
a III-a (ei, ele)
  • pa
(să)
  • pese
  • păsau
  • păsa
  • păsaseră
Intrare: păsare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păsare
  • păsarea
plural
  • păsări
  • păsările
genitiv-dativ singular
  • păsări
  • păsării
plural
  • păsări
  • păsărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pasare

etimologie:

  • vezi pasa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

jumătate-de-pasăre

etimologie:

lapte-de-pasăre

  • 1. Desert preparat din lapte, ouă și zahăr.
    surse: DEX '09

etimologie:

pasa

  • 1. sport A trimite mingea unui coechipier.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. familiar A da sau a ceda cuiva ceva; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia, a transmite altuia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: transmite attach_file un exemplu
    exemple
    • Poți să-mi pasezi și mie o hîrtie de o sută, pînă iau chenzina de la teatru? C. PETRESCU, C. V. 55.
      surse: DLRLC
  • 3. A trece prin sită fructe sau legume.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: mărunți zdrobi

etimologie:

pasăre pasere

  • 1. (la) plural Clasă de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit cu pene, cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase.
    surse: DEX '09 DEX '98 diminutive: păsărică augmentative: păsăroi
    • 1.1. (la) singular Animal din această clasă.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Păsări de apă albe se înalță pe vîrful catargelor. SAHIA, N. 40.
        surse: DLRLC
      • Toate păsările dorm, Numai eu nu mai am somn! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 163.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. expresie Nu da pasărea din mînă pentru cea de pe gard = nu lăsa să-ți scape un lucru sigur pentru unul îndoielnic.
        surse: DLRLC
      • 1.1.2. expresie Toată pasărea pe limba ei piere = fiecare plătește într-un fel sau altul pentru faptele sale.
    • 1.2. (De-a) pasărea zboară = joc de copii în care jucătorii imită zborul unei păsări.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.5. figurat Pasăre de fier = avion
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Trăim într-un veac în care... păsări de fier brăzdează văzduhul. SADOVEANU, E. 62.
        surse: DLRLC
  • 2. prin specializare Nume generic pentru păsările domestice crescute pe lângă casa omului în scop economic.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: orătanie attach_file un exemplu
    exemple
    • Pasăre de curte.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

pasărea-cânepii

etimologie:

pasărea-liră

  • 1. Pasăre australiană la care masculul are coada în forma unei lire, viu colorată (Menura superba).
    surse: DEX '09
  • comentariu Forma de nominativ singular nearticulat nu se folosește.
    surse: dexonline

etimologie:

pasărea-mortului (-morții) pasărea-morții

etimologie:

pasărea-muscă

  • surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Ochii așteptau fără mirare să vadă apărînd și făpturi potrivite priveliștii: șerpi groși cît brațul, pasărea-muscă, o maimuță balansîndu-se în leagănul de liane. C. PETRESCU, R. DR. 214.
      surse: DLRLC
  • comentariu Forma de nominativ singular neaccentuat nu se folosește.
    surse: dexonline

etimologie:

pasărea-omătului

  • 1. Pasăre mică cu penele de diferite culori în care predomină culoarea albă (Plectrophenax nivalis).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Pasărea-omătului... mai cu seamă în munții Carpaților se află într-un număr foarte însemnat. MARIAN, O. I 386.
      surse: DLRLC

etimologie:

pasărea-paradisului

  • 1. Pasăre exotică cu pene bogate și frumos colorate (Paradisea apoda).
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie:

pasăre-tătărească

etimologie:

pasăre-țigănească

etimologie:

păsa (merge)

  • 1. învechit A se duce.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: duce (vb.) merge attach_file 3 exemple
    exemple
    • Dar steaua pe nave lumina-și îndreaptă, Și navele pasă acum spre noroc. ANGHEL, P. 76.
      surse: DLRLC
    • Pasă ceata călătoare, Cînd pe noapte, cînd pe soare. ALECSANDRI, O. 129.
      surse: DLRLC
    • Își îndeamnă calul inundat de spume. El de mult pe cale pasă rătăcind! ALECSANDRI, P. III 151.
      surse: DLRLC
  • 2. popular familiar La imperativ, are valoare de îndemn sau de avertisment.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. Du-te, mergi!
      exemple
      • Pas, Grigoriță, de-ți primește prietinul și-l cinstește cu niște mere murate. SADOVEANU, N. P. 38.
        surse: DLRLC
      • Pasă cu dumnezeu, fiica mea, și adu-ți aminte de învățăturile mele. ISPIRESCU, L. 13.
        surse: DLRLC
      • Deci tu, hatmane, pasă ș-adună Din cetate cetele cele mai viteze. BUDAI-DELEANU, Ț. 233.
        surse: DLRLC
    • 2.2. popular familiar Încearcă să..., îndrăznește de..., caută de...
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Mai pasă de ține minte toate cele și acum așa, dacă te slujește capul, bade Ioane. CREANGĂ, A. 40.
        surse: DLRLC
      • [Turcii] tratau pe domnii noștri ca pe niște zapcii, le trimeteau ordine scrise și verbale, ș-apoi pas să nu le fi urmat. GHICA, S. VI.
        surse: DLRLC
      • Pas de cunoaște acum care-i boier și care nu-i. RUSSO, S. 17.
        surse: DLRLC
  • comentariu Imperativ și: pas’.
    surse: DLRLC DOOM 2

etimologie:

păsare

etimologie:

păsa (sinchisi)

  • 1. unipersonal (De obicei construit cu dativul) A simți neliniște, a se îngrijora.
    exemple
    • Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea? COȘBUC, R. I 153.
      surse: DLRLC
    • De astăzi dar tu fă ce vrei, De astăzi nu-mi mai pasă Că cea mai dulce-ntre femei Mă lasă. EMINESCU, O. I 187.
      surse: DLRLC
    • Nici mie nu-mi pasă de-ți pasă sau de nu-ți pasă! ALECSANDRI, T. I 93.
      surse: DLRLC
    • Și tu bade, crezi că eu Mă topesc de dorul tău? – Mîndră, de nu ți-ar păsa, Acum nu m-ai întreba! JARNÍK-BÎRSEANU, 229.
      surse: DLRLC
  • 2. învechit popular A cântări sau a atârna greu; a se lăsa greu (peste ceva).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Cam pe urma tuturor, Vine Jița smedioară: Pasă-i capul de parale, Urechiuși De cerceluși Și gîtul de mărgeluși. TEODORESCU, P. P. 54.
      surse: DLRLC
    • 2.1. unipersonal (Construit cu dativul) A simți greutatea unui lucru sau a unei situații, a suporta cu greutate ceva neplăcut.
      surse: DEX '09

etimologie: