opțiuni
  • info

13 definiții pentru păsare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂSARE s. f. (Pop.) Faptul de a-i păsa1 (1) cuiva ceva; grijă, interes, preocupare (pentru cineva sau ceva); îngrijorare, teamă. ◊ Loc. adj. și adv. Fără (de) păsare = nepăsător, indiferent. – V. păsa1.

PĂSARE s. f. (Pop.) Faptul de a-i păsa1 (1) cuiva ceva; grijă, interes, preocupare (pentru cineva sau ceva); îngrijorare, teamă. ◊ Loc. adj. și adv. Fără (de) păsare = nepăsător, indiferent. – V. păsa1.

păsare1 sf [At: I. IONESCU, C, 170/6 / Pl: ~sări / E: păsa1] 1 (Pop) Îngrijorare. 2 Preocupare pentru cineva sau ceva Si: grijă, interes. 3-4 (Îljv) Fără (de) ~ Nepăsător.

păsare2 sf [At: PSALT. 87 / Pl: ~sări / E: ml pausare] (Pop; înv) Casă mare.

PĂSARE s. f. (Popular) Faptul de a(-i) păsa1; grijă de cineva sau de ceva; îngrijorare. Întrebarea Zvorîșteanului a căzut, rece, grea, fără păsare față de șirul vorbăriei procurorului. GALAN, Z. R. 150. Merg eu acum fără păsare prin păpușoi, pînă în dreptul ogrăzii. CREANGĂ, A. 60. Hei, Ancuțo, draga mea, Facă dumnezeu ce-a vrea! Tu să n-ai nici o păsare. ALECSANDRI, P. P. 113.

păsàre f. grijă, teamă: tu să n’ai nicio păsare POP. [V. păs].

păsáre f. (d. a-țĭ păsa). Grijă, teamă: să n’aĭ nicĭ o păsare! V. habar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

păsare (pop.) s. f., g.-d. art. păsării

păsare (pop.) s. f., g.-d. art. păsării

păsare s. f., g.-d. art. păsării

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂSARE s. v. atenție, frică, grijă, interes, preocupare, sinchiseală, sinchisire, sinchisit, teamă, temere.

păsare s. v. ATENȚIE. FRICĂ. GRIJĂ. INTERES. PREOCUPARE. SINCHISEALĂ. SINCHISIRE. SINCHISIT. TEAMĂ. TEMERE.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

păsare s. f. – Locuință, casă. Lat. pausare, al cărui rezultat normal ar fi păsare, dar care a pierdut sensul său verbal (Giuglea, Dacor., II, 638-42), cf. răposa. Sec. XVI, înv.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

păsare2 s.f. (înv.) casă; palat.

Intrare: păsare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păsare
  • păsarea
plural
  • păsări
  • păsările
genitiv-dativ singular
  • păsări
  • păsării
plural
  • păsări
  • păsărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

păsare, păsărisubstantiv feminin

  • 1. popular Faptul de a-i păsa cuiva ceva; grijă, interes, preocupare (pentru cineva sau ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: grijă interes preocupare teamă îngrijorare
    • format_quote Întrebarea Zvorîșteanului a căzut, rece, grea, fără păsare față de șirul vorbăriei procurorului. GALAN, Z. R. 150. DLRLC
    • format_quote Merg eu acum fără păsare prin păpușoi, pînă în dreptul ogrăzii. CREANGĂ, A. 60. DLRLC
    • format_quote Hei, Ancuțo, draga mea, Facă dumnezeu ce-a vrea! Tu să n-ai nici o păsare. ALECSANDRI, P. P. 113. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.