4 intrări
82 de definiții

Explicative DEX

PARA4, parez, vb. I. Tranz. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului la duel, la scrimă etc. ♦ P. gener. A reuși să evite, să facă față. – Din fr. parer.

PARE vb. III v. părea.

PĂREA, par, vb. II. Intranz. și refl. 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparența de... ◊ Loc. vb. A-i părea (cuiva) bine = a se bucura. A-i părea (cuiva) rău = a regreta. ◊ Loc. adv. Pare că = parcă1. ◊ Expr. Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înțelege. (Rar) (Impers., introduce o propoziție subiectivă) Părea că mă aflam într-un mare oraș. ♦ Intranz. (Rar) A atrage atenția, a impune. 2. A avea impresia, a-și închipui, a crede. ♦ A socoti, a aprecia, a considera, a găsi. 3. A se înșela; a i se năzări. [Var.: (rar) pare vb. III] – Lat. parere.

PĂREA, par, vb. II. Intranz. și refl. 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparența de... ◊ Loc. vb. A-i părea (cuiva) bine = a se bucura. A-i părea (cuiva) rău = a regreta. ◊ Loc. adv. Pare că = parcă1. ◊ Expr. Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înțelege. (Rar) (Impers., introduce o propoziție subiectivă) Părea că mă aflam într-un mare oraș. ♦ Intranz. (Rar) A atrage atenția, a impune. 2. A avea impresia, a-și închipui, a crede. ♦ A socoti, a aprecia, a considera, a găsi. 3. A se înșela; a i se năzări. [Var.: (rar) pare vb. III] – Lat. parere.

PÂRÎ, pârăsc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absol.) 1. A se plânge de faptele cuiva; a reclama. ♦ A acuza, a învinui. ♦ A da pe față în mod răutăcios faptele cuiva, adesea exagerând sau mințind; a vorbi de rău; a denunța. 2. (Înv.) A da pe cineva în judecată, a intenta (cuiva) proces. – Din sl. p(ĭ)rĕti.

PÂRÎ, pârăsc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absol.) 1. A se plânge de faptele cuiva; a reclama. ♦ A acuza, a învinui. ♦ A da pe față în mod răutăcios faptele cuiva, adesea exagerând sau mințind; a vorbi de rău; a denunța. 2. (Înv.) A da pe cineva în judecată, a intenta (cuiva) proces. – Din sl. p(ĭ)rĕti.

PERINDA, perind, vb. I. 1. Refl. A trece sau a veni unul după altul, a se succeda (în timp, în spațiu); a circula (unul după altul). 2. Tranz. (Reg.) A trece de la unul la altul, a lua pe rând. ♦ A cutreiera. – Pe + rând.

PERINDA, perind, vb. I. 1. Refl. A trece sau a veni unul după altul, a se succeda (în timp, în spațiu); a circula (unul după altul). 2. Tranz. (Reg.) A trece de la unul la altul, a lua pe rând. ♦ A cutreiera. – Pe + rând.

para4 vt [At: BARCIANU / V: păra / Pzi: ~rez / E: fr parer] 1-2 (La scrimă; c. i. o lovitură a adversarului) A evita, răspunzând cu o contralovitură. 3 (Pgn) A face față.

pare v vz părea1

păra3 v vz para1

părea1 [At: PSALT. 144 / V: (rar) pare / Pzi: par, (îrg) pai, 2 (îrg) pai, 3 (îrg) paie, Grz: (înv) păind / E: ml parere] 1 vi (Cu un adjectiv ori cu un verb la infinitiv, la conjunctiv sau la indicativ precedat de conjuncția „că”) A da impresia. 2 vi A crea iluzii. 3 vi A avea aparența de... 4 viim (Îlv) A-i ~ (cuiva) bine A se bucura. 5 viim (Îlv) A-i ~ (cuiva) rău sau (fam ori gmț) a-i ~ (cu) regret A regreta. 6 viim (Îlv) A-i ~ rău pe cineva A avea necaz pe cineva. 7 viim (Îlav) Pare că Parcă1. 8 viim (Îe) Pe cât (se) ~ sau (îvr) de câte să par După aparențe, după cum se observă. 9 viim (Înv; ccd) A atrage atenția, a impune, mai mult decât e cazul. 10 vii (Ccd) A avea impresia că. 11 viim (Îrg; îlv) A-i (sau a i se) ~ cu rușine (sau, rar, rușinae) A se rușina. 12 viim (Ccd) A socoti că. 13 viim (Ccd) A considera că. 14 viim (Îrg; ccd) A-i conveni. 15 viim (Ccd) A se înșela.

părî v vz pârî

pâri v vz pârî

pârî [At: COD. VOR. 2/25 / V: (înv) părî, ~ri / Pzi: ~răsc / E: slv пьрѣти] 1 vrr (Înv) A avea o dispută cu cineva pentru ceva. 2 vrr (Înv) A se certa învinuindu-se reciproc. 3 vrr (Îrg) A fi în proces cu cineva. 4 vt(a) (Înv) A nu recunoaște fapta incriminată. 5 vt(a) (Înv) A contesta adevărul acuzației. 6 vt (Îrg; cu determinările „la județ”, „la judecător”) A chema în judecată, a reclama în fața justiției. 7 vi (Îvr) A revendica în baza unui drept. 8 vt(a) A se plânge de faptele cuiva Si: a acuza, a învinui. 9 vt A arăta în mod răutăcios și tendențios faptele cuiva, exagerând sau mințind. 10 vt A vorbi pe cineva de rău. 11 vt A trăda pe cineva. 12 vt A denunța.

perânda v vz perinda

perinda [At: KLEIN, D. 223 / V: (reg) ~rân~, prerân~ / Pzi: perind, (rar) ~dez / E: pe + rând] 1 vr A trece sau a veni unul după altul, în spațiu. 2 vr A se succeda în timp Si: (îvp) a se petrece. 3 vr (Pex) A circula unul după altul. 4 vr (Spc; reg; d. albine) A trece des prin urdiniș Si: (reg) a urdina. 5 vi (Reg) A trece de la unul la altul. 6 vt (Reg) A lua pe rând. 7 vr (Rar) A alterna. 8 vr (Reg) A muta dintr-un loc în altul.

prerânda v vz perinda

ÎMPĂREA vb. refl. - PĂREA.

PARA4, parez, vb. I. Tranz. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului la duel, la scrimă etc. ♦ P. gener. A reuși să evite, să facă față. – Din fr. parer.

PARE vb. III v. părea.[1]

  1. Este o formă greșită, trebuie evitată. — raduborza

PARA3, parez, vb. I. Tranz. (La scrimă și la duel, p. ext. la alte sporturi) A evita o lovitură a adversarului printr-o contralovitură. (Fig.) Să ne gîndim din vreme la armele adversarilor noștri. Să parăm loviturile lor. C. PETRESCU, O. P. I 253.

PĂREA, par, vb. II. 1. Intranz. (Cu funcțiune copulativă sau de semiauxiliar) A da impresia, a avea aparența de... Cel de-al do lea părea să fi fost un ins slab și cu fața suptă. CAMIL PETRESCU, N. 17. Un trandafir în văi părea; Mlădiul chip i-l încingea Un brîu de-argint. COȘBUC, P. I 57. Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpînitor de ape. EMINESCU, O. I 154. ◊ Refl. (Construit cu dativul) O bucată de vreme lui moș Gheorghe i se par toate pe dos. SP. POPESCU, M. G. 52. Ei mergeau fără a simți că merg, părîndu-li-se calea scurtă. CREANGĂ, P. 276. ◊ Expr. A-i părea (cuiva) bine (de cineva sau de ceva) = a se bucura (de cineva sau de ceva), a fi impresionat în mod plăcut (de cineva sau de ceva). Auzind caprele din vecinătate de una ca asta, tare le-a mai părut bine. CREANGĂ, P. 34. Bine-ți pare să fii singur, crai bătrîn fără de minți, Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinți? EMINESCU, O. I 83. Mie-mi pare bine că eu te-am scăpat. BOLINTINEANU, O. 194. A-i părea (cuiva) rău (de cineva sau de ceva) = a regreta (pe cineva sau ceva), a fi nemulțumit (de cineva sau de ceva). Dar eu din brațe-i m-am desprins Și l-am certat și l-am împins, Dar n-am făcut-o dinadins Și rău ce-mi pare-acum! COȘBUC, P. I 94. Azi nici măcar îmi pare rău Că trec cu mult mai rar, Că cu tristeță capul tău Se-ntoarce în zadar. EMINESCU, O. I 192. ◊ Impers. (Introduce o propoziție subiectivă) Pare că și trunchii veciniei poartă suflete sub coajă, Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă. EMINESCU, O. I 85. Părea că mă aflam într-un mare salon. NEGRUZZI, S. I 60. (Refl.) Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad. EMINESCU, O. I 204. ♦ (Cu subiectul logic în dativ) A-și închipui, a avea impresia. Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai de mult, În privighetori să-mi pară Glasul Linei că-l ascult. COȘBUC, P. I 49. Dac-ar fi un foc în sobă, Mi-ar părea că sîntem doi. VLAHUȚĂ, O. A. 86. ◊ Refl. Ridicînd ochii și clipind, Vitoriei i se păru că brazii sînt mai negri decît de obicei. SADOVEANU, B. 20. Mi s-a părut c-aud la geam Cu degetul cum bate. COȘBUC, P. I 193. ◊ Expr. Pe cît se pare = pe cît se înțelege. 2. Refl. (Construit cu dativul) A socoti, a aprecia; a plăcea. Ei stăpîne, cum ți se pare? – Cum să mi se pară, măi Chirică? CREANGĂ, P. 167. ♦ (Învechit și regional) A se sinchisi, a-i păsa. Pentru tine iaste mai mare cinstea că măgariului nu i se pare de cîntarea ta și nu-i place. ȚICHINDEAL, F. 168. – Prez. ind. pers. 2 sg. și: pai (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 259), prez. conj. pers. 2 și 3 sg. și: să pai, să paie (CREANGĂ, O. A. 61).

PĂRÎNDA vb. I v. perinda.

PERINDA, perind, vb. I. Refl. 1. A trece unul după altul, a se succeda. Se perindau unii după alții norii cenușii și se buluceau deasupra Dropiilor, astupînd zarea amiezii. SADOVEANU, M. C. 149. La tribuna decorată cu salcie și stegulețe, s-au perindat, cred, mulți oratori. SAHIA, N. 20. Masa Marianei era chiar lîngă scenă. Artistele se perindau pe acolo, chicoteau, schimbau vorbe în treacăt. BART, E. 361. 2. (Despre gînduri, imagini etc.) A trece unul după altul prin conștiință, a se succeda în minte; a defila. Într-o secundă, i se perindară prin fața ochilor mulțimi de întîmplări. Copoul cu tei plini de soare... sălile universității din Iași.... lupte între studenți. CAMILAR, N. I 72. ◊ Tranz. fact. (Neobișnuit) Zîmbind își perinda printr-o lumină de vis multe clipe ale trecutului. SADOVEANU, M. 181. – Prez. ind. și: (rar) perindez (ANGHEL, PR. 66). – Variantă: părînda (SLAVICI, N. I 33, RETEGANUL, P. IV 61, CONTEMPORANUL, V 482) vb. I.

PÎRÎ, pîrăsc, vb. IV. Tranz. 1. A arăta în mod răutăcios faptele unei persoane, a acuza, a se plînge de cineva; a da pe față, a spune (pe cineva) ia... a denunța, a reclama. Cîțiva [elevi] din a patra fumau și se lăsau șantajați de alții care le cereau țigări, că altfel îi pîrăsc. PAS, Z. I 113. Ceilalți s-au vorbit între dînșii să dea jalobă asupra lui cu feluri de clevetiri, pîrîndu-l că ar fi un fățarnic. NEGRUZZI, S. I 225. 2. (Învechit și popular) A chema (pe cineva) în judecată, a intenta (cuiva) proces. Lupul te pîrăște, lupul te judecă, se zice despre judecătorii puternici, interesați și nedrepți.

PĂRÎNDA vb. I. v. perinda.[1] corectat(ă)

  1. În DLRM apare PĂRINDA, dar ordonarea alfabetică (între PĂRINȚIE și PĂRÎNG) ne face să credem că este o greșeală de tipar, forma corectă fiind PĂRÎNDA. — gall

PARA vb. I. tr. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului. ♦ (P. ext.) A face față, a evita. [< fr. parer].

PARA2 vb. tr. a evita o lovitură a adversarului; ◊ (p.ext.) a face față, a evita. (< fr. parer)

A PARA ~ez tranz. (lovituri ale adversarului la duel, la scrimă etc.) A evita printr-o contralovitură. /<fr. parer

A PĂREA par intranz. 1) A avea aparența; a fi în aparență; a se arăta. Pari bolnav. 2) v. A SE PĂREA. /<lat. parere

A SE PĂREA pers. 3 se pare intranz. (de regulă, urmat de o propoziție introdusă prin conjuncția că) A face impresia; a se crea aparența. Mi se pare că plouă. Cum ți se pare? /<lat. parere

A PÂRÎ ~ăsc tranz. A prezenta ca vinovat de înfăptuirea unor acțiuni reprobabile ținute în taină, dând în vileag, cu intenții rele (în fața unor persoane sau organe oficiale); a denunța; a declara. /<sl. p[â]rĕti

A SE PERINDA pers. 3 se perindă intranz. A trece unul după altul (prin fața ochilor). /pe + rând

parà v. a ocoli, a se da înlături: a para o lovitură (= fr. parer).

pare v. (impersonal) 1. a avea aparența (mai adesea falsă): pare destul de înalt; 2. a vedea în vis sau în imaginațiune; îmi părea că sbor; 3. a se arăta, a fi probabil: nu-mi pare vinovat; îmi pare (mi se pare), presupun că așa e; 4. a fi impresionat într’un mod plăcut sau neplăcut: îmi pare bine, îmi pare rău. [Lat. PARERE].

părea v. a avea înfățișarea, aparența: a părea îmbătrânit. V. pare.

pârî v. 1. a acuza; 2. a denunța [Slav. PRĬETI].

perindà v. Mold. 1. a cerca unul după altul: a perinda vitele; 2. a muta dintr’un loc într’altul; 3. fig. a se succede: tot mai des se perindează și din tineri in mai tineri EM. [Lit. a lua sau schimba pe rând].

3) par, părút, a -păreá v. intr. (lat. parére, it. parére, pv. parer, vfr. paroir, nfr. paraitre, sp. pv. parecer. V. a-, com- și dis-par, par’că). Am aeru, înfățișarea, aspectu, aparența de: tu parĭ fericit, el părea mîndru. Îmĭ pare v. impers. saŭ mi se pare v. impers. refl. Mi se arată, îmĭ închipuĭ că, cred că, presupun că, am impresiunea că: el îmĭ pare (saŭ el mi se pare) fericit, îmĭ pare că (saŭ mi se pare că) doarme, îmĭ pare că (saŭ mi se pare că saŭ par’că) zbor. A-țĭ părea bine saŭ răŭ, a te bucura saŭ a te întrista, a regreta: îmĭ pare bine (saŭ răŭ) c’a fost și el.

pare v. impers. V. par 3.

*paréz v. tr. (fr. parer, d. it. parare, a para, lat. parare, a prepara. V. pre-par). Ĭaŭ măsurĭ ca să evit un răŭ: a para o lovitură.

părînd, V. perîndez.

perindéz, V. perîndez.

perîndéz și (maĭ des) perindéz v. tr. (d. pe și rînd. Ung. perrend, șiru proceselor, vine d. rend, de aceĭașĭ orig. cu rom. rînd). Colind, vizitez pe rînd (ca cerșitoriĭ casele). V. refl. Mă succed, mă vîntur, urmez: eleviĭ care se perîndează pintr’o școală. – În Trans. și părînd, a -á.

pîrăsc, a -î v. tr. (din vechîu pîrésc, a pîri, d. vsl. prĭeti, pĭrĭeti, a se certa. Cp. cu dirăsc, tîrăsc, vîr). Acuz. Denunț. V. refl. Mă cert, mă cĭorovoĭesc. Duc proces, mă judec.

pîrésc, V. pîrăsc.

Ortografice DOOM

para1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. parez, 3 parează; conj. prez. 1 sg. să parez, 3 să pareze

părea1 (a ~) (a avea aparența) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. par, 2 sg. pari, 3 sg. pare; conj. prez. 1 sg. să par, 3 să pară; imper. 2 sg. afirm. pari; ger. părând; part. părut

+părea2 (a se ~) (a da impresia) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se pare; conj. prez. 3 să se pară; ger. părându-se; part. părut

pârî (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pârăsc, 3 sg. pârăște, imperf. 1 pâram; conj. prez. 1 sg. să pârăsc, 3 să pârască

perinda (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă perind, 2 sg. te perinzi, 3 se perindă; conj. prez. 1 sg. să mă perind, 3 să se perinde; imper. 2 sg. afirm. perindă-te; ger. perindându-mă

para2 (a ~) vb., ind. prez. 3 parează

părea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. par, 2 sg. pari, 1 pl. părem, viit. 3 sg. va părea; conj. prez. 3 să pară; cond. prez. 3 ar părea; ger. părând; part. părut

pârî (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pârăsc, imperf. 3 sg. pâra, perf. s. 3 sg. pârî, 3 pl. pârâră, m.m.c.p. 1 sg. pârâsem, 2 sg. pârâseși; conj. prez. 3 să pârască; ger. pârând; part. pârât

!perinda (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se perindă

para vb., ind. prez. 1 sg. parez, 3 sg. și pl. parează

părea vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. par, 2 sg. pari, 1 pl. părem; conj. prez. 3 sg. și pl. pară; ger. părând; part. părut

pârî vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pârăsc, imperf. 3 sg. pâra; conj. prez. 3 sg. și pl. pârască

perinda vb., ind. prez. 1 sg. perind/perindez, 3 sg. și pl. perindă

părinda (= perinda) vb., ind. prez. pers. 1 sg. părind

părea (ind. prez. 1 pl. părem, opt. prez. mi-ar părea)

pîrî (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pîrăsc, conj. pîrască)

par, pari 2, pară 3 conj., părea inf.

pârăsc, -răști 2, -răște 3, -rască 3 conj., -rît prt., -rîtor adj. v.

perind, -rindă 3, -rinde 3 conj.

Etimologice

părea (par, – rut), vb. – A da impresia, a crea iluzia, a avea aerul. – Mr. (am)par, (am)părui, păreare. Lat. pārēre (Pușcariu 1261; Candrea-Dens., 1331; REW 6235), cf. it. parere, prov. parer, v. fr. paroir, sp., port. parecer. – Der. părere, s. f. (opinie, aviz; iluzie, viziune, fantasmă); părelnic, adj. (imaginar, fictiv); parcă (var. ortografică par’că), adv. (s-ar zice, s-ar crede, într-o măsură, cam), în loc de pare că, cf. calabr. parca; dispărea, vb. (a pieri), format după fr. disparaître; dispariție, s. f. (pieire), din fr. disparation; compărea, vb., după fr. comparaître; comparent, adj. (care compare); comparați(un)e, s. f. (prezentare).

perinda (-dez, perindat), vb. – 1. (Trans.) A parcurge, a străbate, a veni unul după altul. – 2. (Refl.) A se succeda, a alterna, a se înlănțui. – Var. perînda, (Trans.) părînda. Origine îndoielnică. Se consideră ca der. al lui pe rînd „în serie unul după altul” (Tiktin; Candrea; Scriban), dar această der. nu pare spontană în rom. (unde mai există de la rînd și der. verbal rîndui). Totuși ar putea fi un calc lingvistic al cărui model nu a fost semnalat. E cuvînt modern (sec. XIX). Der. din mag. perrend „ordinea unui proces” (Bogrea, Dacor., IV, 840) nu pare mai simplă.

pîrî (-răsc, -ît), vb. – A denunța, a acuza, a inculpa. Sl. prĕti, prją, priši, „a se certa” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 244), cf. sb., cr. preti „a acuza”, mag. per „ceartă”; trebuie să se pornească de la un sl. *pĭrĕti, cf. tîrî. – Der. pîră, s. f. (acuzație, inculpare; delațiune, denunț); pîrîș, s. m. (înv., acuzator, turnător, denunțător), cf. mag. peres (Gáldi, Dict., 181); pîrît, s. m. (acuzat); pîrîtor, s. m. (turnător).

Enciclopedice

PARÉ, Ambroise (c. 1509-1590), chirurg francez. Unul dintre reformatorii medicinei Renașterii. A introdus tehnici operatorii noi (hemostaza prin ligatura arterelor în locul cauterizării, după amputația membrelor); a pus bazele marii chirurgii (amputații, dezarticulări). Alături de J. Hunter și J. Lister, socotit printre cei mai mari chirurgi ai tuturor timpurilor. Autor a unor lucrări privind circulația sangvină.

QUI TACET CONSENTIRE VIDETUR (lat.) cine tace pare a consimți – Principiu de drept canonic, luat ca deviză de papa Bonifaciu VIII.

Argou

îmi pare (I’m) sorry expr. îmi pare rău, regret.

Sinonime

PARA vb. v. eschiva.

PĂREA vb. 1. a arăta, a semăna. (~ a fi mai mult o proză versificată.) 2. a crede, a-și imagina, a-și închipui, a i se năzări, (înv. și pop.) a i se năluci. (Ți s-a ~ numai că l-ai văzut.)

PÂRÎ vb. v. denunța.

PÂRÎ vb. v. certa, învrăjbi, judeca, supăra.

PERINDA vb. 1. a defila, a se prefira, a se succeda, (fig.) a se derula. (Copacii i se ~ prin fața ochilor.) 2. a se succeda, a se vântura. (Multă lume se ~ pe acolo.) 3. a se scurge, a se succeda, a urma, (înv. și pop.) a se petrece. (Mașinile se ~ una după alta.) 4. v. succeda.

PARA vb. a eschiva, a (se) feri, (înv. și reg.) a sprijini. (A ~ lovitura adversarului, la box.)

PĂREA vb. 1. a arăta, a semăna. (~ a fi mai mult o proză versificată.) 2. a crede, a-și imagina, a-și închipui, a i se năzări, (înv. și pop.) a i se năluci. (Ți s-a ~ numai că l-ai văzut.)

PERINDA vb. 1. a defila, a se prefira, a se succeda, (fig.) a se derula. (Copacii i se ~ prin fața ochilor.) 2. a se succeda, a se vîntura. (Multă lume se ~ pe acolo.) 3. a se scurge, a se succeda, a urma, (înv. și pop.) a se petrece. (Mașinile se ~ una după alta.) 4. a se înșira, a se înșirui, a se rîndui, a se succeda, a urma. (Zilele se ~ unele după altele.)

pîrî vb. v. CERTA. ÎNVRĂJBI. JUDECA. SUPĂRA.

PÎRÎ vb. a denunța, a reclama, a spune, (pop.) a vinde, (Mold., Transilv. și Maram.) a ponoslui, (înv.) a jelui, a vădi, (fam. fig.) a aranja, a turna. (L-a ~ autorităților.)

Expresii și citate

Die Menschen sind nicht immer, was sie scheinen (germ. „Oamenii nu-s totdeauna ceea ce par”) – sînt cuvintele pe care, în discuția cu templierul, le rostește Daia, una dintre eroinele poemului dramatic Nathan Înțeleptul de Lessing (act. I, sc. 6). Aceeași, idee capătă la Shakespeare (în Othello, act. III, sc. 3) formularea: „Men should be, what they seem; Or those that be not, would they might seem none.” (Oamenii ar trebui să fie ceea ce par; iar acei care nu sînt, nici n-ar trebui să pară). Sau, cum spune graiul românesc atît de plastic: „Ori vorbește cum ți-e portul, ori te poartă cum ți-e vorba”. LIT.

Men should be, what they seem; or those that be not, would they might seem none (engl. „Oamenii ar trebui să fie ceea ce par; iar cei care nu sînt, n-ar trebui nici să pară”) – celebre cuvinte ale lui Shakespeare, din Othello (act. III, sc. 3). Le spune faimosul intrigant Iago lui Othello, cînd îi strecoară în suflet veninul geloziei. Ele se referă la locotenentul Cassio, asupra căruia aruncă bănuiala că e iubitul Desdemonei; Othello se îndoiește: Cassio pare cinstit. Și atunci Iago replică: Oamenii ar trebui să fie ceea ce par... etc. Vezi și formularea apropiată a lui Lessing: Die Menschen sind nicht immer, was sie scheinen. LIT.

Qui tacet, consentire videtur (lat. „Cine tace pare a consimți”) – deviza papei Bonifaciu VIII (1220-1303) menționată în „Decretale” (Hotărîri papale, cartea a VI-a a dreptului canonic). A devenit proverb în Franța: Qui ne dit mot, consent. Și noi spunem: Cine tace primește. IST.

Intrare: para (vb.)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • para
  • parare
  • parat
  • paratu‑
  • parând
  • parându‑
singular plural
  • parează
  • parați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • parez
(să)
  • parez
  • param
  • parai
  • parasem
a II-a (tu)
  • parezi
(să)
  • parezi
  • parai
  • parași
  • paraseși
a III-a (el, ea)
  • parează
(să)
  • pareze
  • para
  • pară
  • parase
plural I (noi)
  • parăm
(să)
  • parăm
  • param
  • pararăm
  • paraserăm
  • parasem
a II-a (voi)
  • parați
(să)
  • parați
  • parați
  • pararăți
  • paraserăți
  • paraseți
a III-a (ei, ele)
  • parează
(să)
  • pareze
  • parau
  • parară
  • paraseră
Intrare: părea
verb (V512)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • părea
  • părere
  • părut
  • părutu‑
  • părând
  • părându‑
singular plural
  • pari
  • păreți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • par
(să)
  • par
  • păream
  • părui
  • părusem
a II-a (tu)
  • pari
  • pai
(să)
  • pari
  • pai
  • păreai
  • păruși
  • păruseși
a III-a (el, ea)
  • pare
(să)
  • pară
  • paie
  • părea
  • păru
  • păruse
plural I (noi)
  • părem
(să)
  • părem
  • păream
  • părurăm
  • păruserăm
  • părusem
a II-a (voi)
  • păreți
(să)
  • păreți
  • păreați
  • părurăți
  • păruserăți
  • păruseți
a III-a (ei, ele)
  • par
(să)
  • pară
  • paie
  • păreau
  • părură
  • păruseră
verb (V604)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pare
— — — singular plural
—
  • pareți
  • păreți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea) — — — — —
plural I (noi)
  • parem
(să)
  • parem
— — —
a II-a (voi)
  • pareți
(să)
  • pareți
— — —
a III-a (ei, ele) — — — — —
Intrare: pârî
verb (VT410)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pârî
  • pârâre
  • pârât
  • pârâtu‑
  • pârând
  • pârându‑
singular plural
  • pârăște
  • pâraște
  • pârâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pârăsc
(să)
  • pârăsc
  • pâram
  • pârâi
  • pârâsem
a II-a (tu)
  • pârăști
(să)
  • pârăști
  • pârai
  • pârâși
  • pârâseși
a III-a (el, ea)
  • pârăște
  • pâraște
(să)
  • pârască
  • pâra
  • pârî
  • pârâse
plural I (noi)
  • pârâm
(să)
  • pârâm
  • pâram
  • pârârăm
  • pârâserăm
  • pârâsem
a II-a (voi)
  • pârâți
(să)
  • pârâți
  • pârați
  • pârârăți
  • pârâserăți
  • pârâseți
a III-a (ei, ele)
  • pârăsc
(să)
  • pârască
  • pârau
  • pârâră
  • pârâseră
părî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pâri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: perinda
perinda1 (1 -d) verb grupa I conjugarea I
verb (VT4)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • perinda
  • perindare
  • perindat
  • perindatu‑
  • perindând
  • perindându‑
singular plural
  • perindă
  • perindați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • perind
(să)
  • perind
  • perindam
  • perindai
  • perindasem
a II-a (tu)
  • perinzi
(să)
  • perinzi
  • perindai
  • perindași
  • perindaseși
a III-a (el, ea)
  • perindă
(să)
  • perinde
  • perinda
  • perindă
  • perindase
plural I (noi)
  • perindăm
(să)
  • perindăm
  • perindam
  • perindarăm
  • perindaserăm
  • perindasem
a II-a (voi)
  • perindați
(să)
  • perindați
  • perindați
  • perindarăți
  • perindaserăți
  • perindaseți
a III-a (ei, ele)
  • perindă
(să)
  • perinde
  • perindau
  • perindară
  • perindaseră
perinda2 (1 -dez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • perinda
  • perindare
  • perindat
  • perindatu‑
  • perindând
  • perindându‑
singular plural
  • perindează
  • perindați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • perindez
(să)
  • perindez
  • perindam
  • perindai
  • perindasem
a II-a (tu)
  • perindezi
(să)
  • perindezi
  • perindai
  • perindași
  • perindaseși
a III-a (el, ea)
  • perindează
(să)
  • perindeze
  • perinda
  • perindă
  • perindase
plural I (noi)
  • perindăm
(să)
  • perindăm
  • perindam
  • perindarăm
  • perindaserăm
  • perindasem
a II-a (voi)
  • perindați
(să)
  • perindați
  • perindați
  • perindarăți
  • perindaserăți
  • perindaseți
a III-a (ei, ele)
  • perindează
(să)
  • perindeze
  • perindau
  • perindară
  • perindaseră
perânda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prerânda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părinda (1 -d) verb grupa I conjugarea I
verb (VT4)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • părinda
  • părindare
  • părindat
  • părindatu‑
  • părindând
  • părindându‑
singular plural
  • părindă
  • părindați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • părind
(să)
  • părind
  • părindam
  • părindai
  • părindasem
a II-a (tu)
  • părinzi
(să)
  • părinzi
  • părindai
  • părindași
  • părindaseși
a III-a (el, ea)
  • părindă
(să)
  • părinde
  • părinda
  • părindă
  • părindase
plural I (noi)
  • părindăm
(să)
  • părindăm
  • părindam
  • părindarăm
  • părindaserăm
  • părindasem
a II-a (voi)
  • părindați
(să)
  • părindați
  • părindați
  • părindarăți
  • părindaserăți
  • părindaseți
a III-a (ei, ele)
  • părindă
(să)
  • părinde
  • părindau
  • părindară
  • părindaseră
părinda (1 -dez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • părinda
  • părindare
  • părindat
  • părindatu‑
  • părindând
  • părindându‑
singular plural
  • părindează
  • părindați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • părindez
(să)
  • părindez
  • părindam
  • părindai
  • părindasem
a II-a (tu)
  • părindezi
(să)
  • părindezi
  • părindai
  • părindași
  • părindaseși
a III-a (el, ea)
  • părindează
(să)
  • părindeze
  • părinda
  • părindă
  • părindase
plural I (noi)
  • părindăm
(să)
  • părindăm
  • părindam
  • părindarăm
  • părindaserăm
  • părindasem
a II-a (voi)
  • părindați
(să)
  • părindați
  • părindați
  • părindarăți
  • părindaserăți
  • părindaseți
a III-a (ei, ele)
  • părindează
(să)
  • părindeze
  • părindau
  • părindară
  • părindaseră
părânda (1 -d) verb grupa I conjugarea I
verb (VT4)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • părânda
  • părândare
  • părândat
  • părândatu‑
  • părândând
  • părândându‑
singular plural
  • părândă
  • părândați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • părând
(să)
  • părând
  • părândam
  • părândai
  • părândasem
a II-a (tu)
  • părânzi
(să)
  • părânzi
  • părândai
  • părândași
  • părândaseși
a III-a (el, ea)
  • părândă
(să)
  • părânde
  • părânda
  • părândă
  • părândase
plural I (noi)
  • părândăm
(să)
  • părândăm
  • părândam
  • părândarăm
  • părândaserăm
  • părândasem
a II-a (voi)
  • părândați
(să)
  • părândați
  • părândați
  • părândarăți
  • părândaserăți
  • părândaseți
a III-a (ei, ele)
  • părândă
(să)
  • părânde
  • părândau
  • părândară
  • părândaseră
părânda (1 -dez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • părânda
  • părândare
  • părândat
  • părândatu‑
  • părândând
  • părândându‑
singular plural
  • părândează
  • părândați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • părândez
(să)
  • părândez
  • părândam
  • părândai
  • părândasem
a II-a (tu)
  • părândezi
(să)
  • părândezi
  • părândai
  • părândași
  • părândaseși
a III-a (el, ea)
  • părândează
(să)
  • părândeze
  • părânda
  • părândă
  • părândase
plural I (noi)
  • părândăm
(să)
  • părândăm
  • părândam
  • părândarăm
  • părândaserăm
  • părândasem
a II-a (voi)
  • părândați
(să)
  • părândați
  • părândați
  • părândarăți
  • părândaserăți
  • părândaseți
a III-a (ei, ele)
  • părândează
(să)
  • părândeze
  • părândau
  • părândară
  • părândaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

para, parezverb

  • 1. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului la duel, la scrimă etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: eschiva
    • format_quote figurat Să ne gîndim din vreme la armele adversarilor noștri. Să parăm loviturile lor. C. PETRESCU, O. P. I 253. DLRLC
etimologie:

părea, parverb

  • 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparența de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cel de-al doilea părea să fi fost un ins slab și cu fața suptă. CAMIL PETRESCU, N. 17. DLRLC
    • format_quote Un trandafir în văi părea; Mlădiul chip i-l încingea Un brîu de-argint. COȘBUC, P. I 57. DLRLC
    • format_quote Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpînitor de ape. EMINESCU, O. I 154. DLRLC
    • format_quote O bucată de vreme lui moș Gheorghe i se par toate pe dos. SP. POPESCU, M. G. 52. DLRLC
    • format_quote Ei mergeau fără a simți că merg, părîndu-li-se calea scurtă. CREANGĂ, P. 276. DLRLC
    • 1.1. rar impersonal Introduce o propoziție subiectivă. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Pare că și trunchii veciniei poartă suflete sub coajă, Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
      • format_quote Părea că mă aflam într-un mare salon. NEGRUZZI, S. I 60. DLRLC
      • format_quote Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad. EMINESCU, O. I 204. DLRLC
    • 1.2. intranzitiv rar A atrage atenția. DEX '09 DEX '98
      sinonime: impune
    • chat_bubble locuțiune verbală A-i părea (cuiva) bine = a se bucura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: bucura
      • format_quote Auzind caprele din vecinătate de una ca asta, tare le-a mai părut bine. CREANGĂ, P. 34. DLRLC
      • format_quote Bine-ți pare să fii singur, crai bătrîn fără de minți, Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinți? EMINESCU, O. I 83. DLRLC
      • format_quote Mie-mi pare bine că eu te-am scăpat. BOLINTINEANU, O. 194. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A-i părea (cuiva) rău = regreta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: regreta
      • format_quote Dar eu din brațe-i m-am desprins Și l-am certat și l-am împins, Dar n-am făcut-o dinadins Și rău ce-mi pare-acum! COȘBUC, P. I 94. DLRLC
      • format_quote Azi nici măcar îmi pare rău Că trec cu mult mai rar, Că cu tristeță capul tău Se-ntoarce în zadar. EMINESCU, O. I 192. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Pare că = parcă. DEX '09 DEX '98
      sinonime: parcă
    • chat_bubble Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înțelege. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. A avea impresia, a-și închipui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai de mult, În privighetori să-mi pară Glasul Linei că-l ascult. COȘBUC, P. I 49. DLRLC
    • format_quote Dac-ar fi un foc în sobă, Mi-ar părea că sîntem doi. VLAHUȚĂ, O. A. 86. DLRLC
    • format_quote Ridicînd ochii și clipind, Vitoriei i se păru că brazii sînt mai negri decît de obicei. SADOVEANU, B. 20. DLRLC
    • format_quote Mi s-a părut c-aud la geam Cu degetul cum bate. COȘBUC, P. I 193. DLRLC
    • 2.1. Aprecia, considera, găsi, plăcea, socoti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ei stăpîne, cum ți se pare? – Cum să mi se pară, măi Chirică? CREANGĂ, P. 167. DLRLC
      • 2.1.1. învechit regional A se sinchisi, a-i păsa. DLRLC
        • format_quote Pentru tine iaste mai mare cinstea că măgariului nu i se pare de cîntarea ta și nu-i place. ȚICHINDEAL, F. 168. DLRLC
  • 3. A se înșela; a i se năzări. DEX '09 DEX '98
etimologie:

pârî, pârăscverb

  • comentariu Este folosit și absolut. DEX '09 DEX '98
  • 1. A se plânge de faptele cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: reclama
    • format_quote Cîțiva [elevi] din a patra fumau și se lăsau șantajați de alții care le cereau țigări, că altfel îi pîrăsc. PAS, Z. I 113. DLRLC
    • format_quote Ceilalți s-au vorbit între dînșii să dea jalobă asupra lui cu feluri de clevetiri, pîrîndu-l că ar fi un fățarnic. NEGRUZZI, S. I 225. DLRLC
    • 1.1. Acuza, învinui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. A da pe față în mod răutăcios faptele cuiva, adesea exagerând sau mințind; a vorbi de rău. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: denunța
  • 2. învechit A da pe cineva în judecată, a intenta (cuiva) proces. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lupul te pârăște, lupul te judecă, se zice despre judecătorii puternici, interesați și nedrepți. DLRLC
etimologie:

perinda, perindverb

  • 1. reflexiv A trece sau a veni unul după altul, a se succeda (în timp, în spațiu); a circula (unul după altul). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se perindau unii după alții norii cenușii și se buluceau deasupra Dropiilor, astupînd zarea amiezii. SADOVEANU, M. C. 149. DLRLC
    • format_quote La tribuna decorată cu salcie și stegulețe, s-au perindat, cred, mulți oratori. SAHIA, N. 20. DLRLC
    • format_quote Masa Marianei era chiar lîngă scenă. Artistele se perindau pe acolo, chicoteau, schimbau vorbe în treacăt. BART, E. 361. DLRLC
    • format_quote Într-o secundă, i se perindară prin fața ochilor mulțimi de întîmplări. Copoul cu tei plini de soare... sălile universității din Iași.... lupte între studenți. CAMILAR, N. I 72. DLRLC
  • 2. tranzitiv regional A trece de la unul la altul, a lua pe rând. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote neobișnuit Zîmbind își perinda printr-o lumină de vis multe clipe ale trecutului. SADOVEANU, M. 181. DLRLC
etimologie:
  • Pe + rând DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.