4 intrări

Articole pe această temă:

65 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

deschis1 sn vz dichis

deschis2, ~ă [At: URECHE, L. 63 / V: deochis / Pl: ~iși, ~e / E: deschide] 1 a (D. uși, porți, ferestre) Care este împins, deplasat pentru a permite comunicarea între exterior și interior. 2 a (Înv; îla) Ușă ~ă Care este primitor față de cineva. 3 a (Îe) A-i fi (sau a avea) (prea) ~ă ușa (sau poarta) la cineva (sau într-un anumit loc) A avea (oricând) acces undeva sau la cineva. 4 a (Îe) A lăsa poarta ~ă (pentru ceva) A accepta completări (sau modificări) ulterioare. 5 a (Îae) A aștepta. 6 a Neîncuiat. 7 a (Îe) A avea (sau a ține) casa (sau casă) A avea mereu musafiri. 8 a (Îae) A primi multă lume. 9 a (D. obiecte) Care nu este acoperit. 10 a (D. obiecte) Care nu este închis. 11 a (D. vehicule) Care are capota strânsă. 12 a (D. vehicule) Care nu are capotă. 13 a (D. aparate, robinete, ventile etc.) Care este pus în stare de funcționare. 14 a (D. obiecte care au fost înfășurate sau pliate) Care este desfăcut pentru a putea fi folosit. 15 a (D. maxilare) Îndepărtat unul de altul. 16 a (Înv; îe) A astupa gura ~ă (a cuiva) A reduce la tăcere (pe cineva). 17 a (Îae) A face (pe cineva) să accepte o situație. 18 a (D. ochi) Care are pleoapele îndepărtate una de cealaltă. 19 a (Îlav) Cu ochii ~iși (sau, rar, cu ochiul ~) Atent. 20 a (Îe) A avea (sau a se afla cu) ochii ~iși (sau ochiul ~) A fi deosebit de atent. 21 a (D. mâini; pex d. palme) Care are degetele întinse și răsfirate. 22 a (D. răni, plăgi etc.) Care este nevindecat. 23 a (D. fracturi) Care sunt însoțite și de leziuni ale pielii sau ale mușchilor. 24 a Sincer. 25 a Care exprimă sinceritate. 26 av Fără înconjur. 27 av În mod clar. 28 av Pe față. 29 av (Pex) Sincer. 30-31 a (Îljv) Cu inima ~ă Sincer. 32 a (Îla) ~ la inimă Sincer. 33 a (Pex; îae) Comunicativ. 34 a Care este apt de a primi cunoștințe, influențe. 35 a (Îla) ~ la minte (sau la cap) Inteligent. 36 a (Îla) A avea mintea ~ă A fi deștept. 37 a (Îlav) Cu pieptul ~ Cu curaj. 38 a (D. terenuri) Care se întinde pe distanțe mari. 39 a (D. terenuri; pex) Neîngrădit. 40 a (D. drumuri etc.) Pe care se poate circula nestingherit. 41 a (Fig) Accesibil. 42 a (Rar) Săpat. 43-44 a (D. culori) Care (se situează în gama culorilor calde sau) este mai aproape de alb decât de negru. 45-46 a (D. obiecte) Care are o culoare deschisă (43-44).

DESCHÍS, -Ă, deschiși, -se, adj. 1. (Despre uși, porți, capace etc.) Dat la o parte spre a lăsa descoperită o deschizătură. 2. (Despre încăperi, lăzi etc.) Cu ușa sau capacul neînchise sau neîncuiate. ◊ Expr. Aplauze la scenă deschisă = aplauze în timpul desfășurării unui spectacol. A avea (sau a ține) casă deschisă = a avea mereu musafiri; a fi primitor. ♦ (Despre vehicule) Neacoperit. Camion deschis. ♦ (În sintagmele) Scrisoare deschisă = scrisoare cu conținut polemic, destinată publicității. Vot deschis sau alegere deschisă = vot sau alegere pe față, prin ridicarea mâinii. Ședință (sau adunare) deschisă = ședință (sau adunare) la care sunt invitate și persoane din afara organizației respective. 3. Fig. (Adesea adverbial) Lipsit de ascunzișuri, de fățărnicie; franc, sincer. Expr. Deschis la vorbă sau cu sufletul deschis, cu inima deschisă = sincer, fără ascunzișuri. Deschis la minte (sau la cap) = deștept, receptiv. Cu pieptul deschis = fără teamă, plin de curaj. ♦ (Despre războaie, certuri etc.) Declarat, manifest. 4. (Despre obiecte care se pot închide) Cu marginile (sau cu părțile componente) desfăcute, îndepărtate; care nu mai e îmbinat sau strâns. A lăsa foarfecele deschis. ♦ (Despre ochi) Cu pleoapele ridicate, cu vederea liberă; fig. care nu doarme, care e treaz, vigilent. ◊ Expr. A avea ochii deschiși = a privi cu multă atenție; a fi vigilent. ♦ (Despre mână) Cu degetele întinse, răsfirate; fig. darnic. ♦ (Despre brațe) Desfăcut în lături pentru a cuprinde ceva sau pentru a îmbrățișa pe cineva.** (Despre aripi) Desfăcut, întins pentru zbor. ♦ (Despre răni) Care sângerează sau supurează, care nu este vindecat. 5. (Despre terenuri) Neîngrădit, neîmprejmuit; p. ext. care se întinde pe o mare distanță; (despre drumuri) pe care se poate circula nestingherit, fără obstacole. ◊ Oraș deschis = oraș nefortificat sau neapărat, care, potrivit dreptului internațional, nu poate fi bombardat sau atacat în timp de război. Port deschis = port în care au acces navele de orice naționalitate. 6. (În sintagmele) Vocală deschisă = vocală pronunțată cu maxilarele mai îndepărtate decât în cazul vocalelor închise. Silabă deschisă = silabă terminată în vocală. 7. (Despre circuite electrice) Care este întrerupt; (despre aparate electrice de conectare) cu contactele separate. 8. (Despre culori) Cu nuanță mai apropiată de alb decât de negru; pal, luminos, clar. [Var.: (pop.) deșchís, -ă adj.] – V. deschide.

DESCHÍS, -Ă, deschiși, -se, adj. 1. (Despre uși, porți, capace etc.) Dat la o parte spre a lăsa descoperită o deschizătură. 2. (Despre încăperi, lăzi etc.) Cu ușa sau capacul neînchise sau neîncuiate. ◊ Expr. Aplauze la scenă deschisă = aplauze în timpul desfășurării unui spectacol. A avea (sau a ține) casă deschisă = a avea mereu musafiri; a fi primitor. ♦ (Despre vehicule) Neacoperit. Camion deschis. ♦ (În sintagmele) Scrisoare deschisă = specie de scrisoare cu conținut polemic, destinată publicității. Vot deschis sau alegere deschisă = vot sau alegere pe față, prin ridicare de mâini. Sedință(sau adunare) deschisă = ședință (sau adunare) la care sunt invitate și persoane din afara organizației respective. 3. Fig. (Adesea adverbial) Lipsit de ascunzișuri, de fățărnicie; franc, sincer. ◊ Expr. Deschis la vorbă sau cu sufletul deschis, cu inima deschisă = sincer, fără ascunzișuri. Deschis la minte (sau la cap) = deștept, receptiv. Cu pieptul deschis = fără teamă, plin de curaj. ♦ (Despre războaie, certuri etc.) Declarat, manifest. 4. (Despre obiecte care se pot închide) Cu marginile (sau cu părțile componente) desfăcute, îndepărtate; care nu mai e împreunat sau strâns. A lăsa foarfecele deschis. ♦ (Despre ochi) Cu pleoapele ridicate, cu vederea liberă; fig. care nu doarme, care e treaz, vigilent. ◊ Expr. A avea ochii deschiși = a privi cu multă atenție; a fi vigilent. ♦ (Despre mână) Cu degetele întinse, răsfirate; fig. darnic. ♦ (Despre brațe) Desfăcut în lături pentru a cuprinde ceva sau pentru a îmbrățișa pe cineva. ♦ (Despre aripi) Desfăcut, întins pentru zbor. ♦ (Despre răni) Care sângerează sau supurează, care nu este vindecat. 5. (Despre terenuri) Neîngrădit, neîmprejmuit; p. ext. care se întinde pe o mare distanță; (despre drumuri) pe care se poate circula nestingherit, fără obstacole. ◊ Oraș deschis = oraș nefortificat sau neapărat, care, potrivit dreptului internațional, nu poate fi bombardat sau atacat în timp de război. Port deschis = port în care au acces navele de orice naționalitate. 6. (În sintagmele) Vocală deschisă = vocală pronunțată cu gura mai deschisă decât în cazul vocalelor închise. Silabă deschisă = silabă terminată în vocală. 7. (Despre circuite electrice) Care este întrerupt; (despre aparate electrice de conectare) cu contactele separate. 8. (Despre culori) Cu nuanță mai apropiată de alb decât de negru; pal, luminos, clar. [Var.: (pop.) deșchís, -ă adj.] – V. deschide.

DESCHÍS, -Ă, deschiși, -se, adj. 1. (Despre uși, porți, capace etc.) Dat la o parte (pentru a permite accesul în interiorul spațiului respectiv). Primăvara intră pe fereastra deschisă cu miros de gaz și cu praf care scrîșnește nisipos în dinți. C. PETRESCU, A. 341. Mîine dimineață cînd ăi pleca... să nu lași ușa de la drum deschisă. CARAGIALE, O. III 66. Fetele tinere ivesc fețele rumene ca mărul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. EMINESCU, N. 51. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «spre» sau «în») Care dă înspre... Uși deschise spre grădină. 2. (Despre încăperi, lăzi etc.) Cu ușa sau capacul neînchise sau neîncuiate, permițînd accesul în interior. Peste zaplazul înalt se vedea ușa odăii deschise. CARAGIALE, P. 37. ◊ Fig. Cum? Cînd lumea mi-e deschisă, a privi gîndești că pot Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedece de-un ciot? EMINESCU, O. I 146. ◊ (Teatru) Aplauze la scenă deschisă = aplauze în timpul desfășurării spectacolului (înainte de terminarea actului și coborîrea cortinei). ◊ Expr. A avea (sau a ține) casă deschisă = a fi primitor, a avea mereu musafiri. ♦ (Mai ales despre vehicule) Fără capotă, coș sau acoperiș, neacoperit (permițînd accesul liber în interior). Camion deschis. ♦ (În expr.) Scrisoare deschisă = text, de obicei cu ton polemic, redactat în formă de scrisoare și dat publicității. 3. Fig. Sincer, lipsit de fățărnicie. Fire deschisă.Numai printr-o autocritică curajoasă, deschisă și cinstită se pot educa adevăratele cadre. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 8, 43. Străinul avu un rîs deschis, cald. CAMILAR, TEM. 6. E bun la veselie, deschis cu flăcăii. SLAVICI, la TDRG. ◊ Expr. Deschis la vorbă sau cu sufletul deschis sau cu inima deschisă = sincer, fără ascunzișuri. Fiindcă era din fire om cu inima deschisă... împrăștia veselie oriunde se afla. CARAGIALE, P. 160. Deschis la minte = deștept. Era urît la chip, dar deschis la minte. SBIERA, P. 140. Cu pieptul deschis = fără sfială, fără teamă, plin de curaj. Se înfățișară înaintea boierului. Bogătașul, mîndru și cu pieptul deschis; săracul, umilit și strîns la piept de sta să-i crape sumanul. ISPIRESCU, L. 177. ◊ (Adverbial) Spune-mi-o deschis ca să aflu tot ce n-am știut pînă astăzi. BARANGA, I 214. 4. (Mai ales despre părți ale corpului) Care nu mai e împreunat sau strîns. a) (Despre ochi) Neacoperit de pleoapă, cu vederea liberă; fig. care nu doarme, care stă treaz. Pe lîngă iști doi ochi, mai am unul la ceafă, care șede pururea deschis. CREANGĂ, P. 5. Cînd a veni cerbul aici la izvor să beie apă, și s-a culca ș-a dormi cu ochii deschiși, cum i-i feliușagul, tu îndată ce li-i auzi horăind... să-i zbori capul. id. ib. 225. ◊ Expr. A avea ochii deschiși = a privi cu multă atenție; a fi vigilent. Și vouă și mie ne revine sarcina să avem ochii deschiși. DEMETRIUS, C. 37. b) (Despre mînă) Cu degetele întinse, răsfirate; fig. darnic. c) (Despre brațe) Întinse și depărtate între ele pentru a cuprinde ceva, a îmbrățișa pe cineva. ◊ Loc. adv. Cu brațele deschise v. braț. ♦ (Despre aripi) Desfăcut, întins pentru zbor. d) (Despre răni) Care supurează, sîngerează. 5. (Despre drumuri, terenuri etc.) Care se întinde pe o mare distanță, pe care se poate circula nestingherit, neîngrădit. Drumul ieșea la un loc deschis, între mărăcinișuri înalte și dese. DUMITRIU, N. 203. Ieșim voioși la cîmp deschis. IOSIF, PATR. 17. ◊ Oraș deschis = oraș care, potrivit dreptului internațional, nu poate fi bombardat în caz de război, fiind nefortificat sau declarînd statul respectiv că nu-l va apăra. 6. (Despre culori) Situat, în gama culorilor, mai aproape de alb decît de negru; luminos, clar. Păr blond-deschis, de aur și mătasă, Grumazii albi și umeri coperea. EMINESCU, O. IV 77. Fusta... de atlaz albastru deschis. NEGRUZZI, S. I 17. 7. (În opoziție cu secret, în expr.) Vot deschis sau alegere deschisă = vot sau alegere pe față, prin ridicare de mîini. Ședință (sau adunare) deschisă = ședință (sau adunare) la care participă, pe lîngă membrii organizației respective, și persoane din afară. 8. (Fon., în expr.) Vocală deschisă = vocală în timpul articulării căreia maxilarele sînt mai îndepărtate unul de altul decît în timpul articulării unei vocale închise, iar canalul dintre limbă și palat este mai larg. Silabă deschisă = silabă terminată în vocală. – Variantă: (regional) deșchís, -ă adj.

DESCHÍS ~să (~și, ~se) 1) v. A DESCHIDE și A SE DESCHIDE.Scrisoare ~să text polemic în formă de scrisoare sau sensibilizare destinată publicității. Vot ~ vot prin ridicare de mâini. Mână ~să a) mână cu degetele întinse; b) bun la suflet; darnic; mărinimos. 2) Care este întins, desfășurat în toată lungimea sau lățimea; desfăcut. Aripi ~se.Cu brațele ~se cu bunăvoință; cu bucurie. 3) (despre vehicule) Care este lipsit de acoperământ; neacoperit; descoperit. 4) și adverbial fig. Care nu tăinuiește nimic; fără ascunzișuri; sincer; neprefăcut. Fire ~să.Cu inima ~să (sau cu sufletul ~) fără a ascunde ceva; sincer. Cu pieptul ~ fără teamă; fără sfială. 5) (despre terenuri) Care nu este îngrădit; neîmprejmuit. 6) (despre drumuri) Pe care se poate circula liber. ◊ Port ~ port în care pot intra navele de comerț din orice țară. Oraș ~ oraș fără obiective militare care, în timp de război, conform normelor de drept internațional, nu poate fi bombardat. 7) (despre ședințe, adunări) Care se ține și cu participarea persoanelor din afara organizației respective. 8) lingv.: Vocală ~să vocală pronunțată cu gura larg desfăcută. Silaba ~să silabă care se termină cu o vocală. /v. a (se) deschide

deschis a. 1. neînchis: ușă deschisă; 2. larg: câmp deschis; 3. fig. sincer, franc: om deschis; 4. luminos (de față, de coloare): galben deschis. ║ adv. pe față: vorbește deschis.

deschís, -ă adj. adj. Neînchis, desfăcut, descheĭat: ușă, cutie, haĭnă deschisă. Întins, larg: cîmp deschis. Fig. Sincer, franc: om, caracter deschis. Luminos, clar: ceru e albastru deschis. Bine dispus, senin, nu posomorît: azĭ eștĭ maĭ deschis la față. Adv. Francamente, sinceramente: a vorbi deschis.

deschíde [At: (a. 1550-1580) GCR I, 18 / V: deșchí~ / Pzi: deschíd / E: ml discludere] 1 vt (C.i. obiecte mobile, ca: uși, porți, ferestre etc., care închid accesul spre un spațiu îngrădit, închis etc.) A da la o parte pentru a permite comunicarea între exterior și interior. 2 vt (Îe) A ~ (cuiva) ușa (sau ușile, porțile) A primi în vizită. 3 vt (Îae) A-i da cuiva acces liber (la ceva). 4 vt (C.i. obiecte care conțin spații închise prin uși, capace etc.) A descoperi deschizătura de acces, dând la o parte ușa, capacul etc. care o închide. 5 vt (Îrc; c.i. cerul sau raiul) A restabili comunicarea între două dimensiuni. 6 vt A deplasa elementul mobil al unei instalații, al unui aparat etc., astfel încât să nu mai blocheze trecerea, comunicarea, contactul. 7 vt (C.i. aparate sau instalații) A pune în funcțiune prin manevrarea unei piese mobile. 8 vt (Asr) A desfunda. 9 vt A îndepărta părțile împreunate ale unui obiect (prin tăiere, rupere, dezlipire, despăturire) pentru a ajunge la conținut Si: a desface. 10 vt (Îe) A(-și) ~ punga A cheltui mult. 11 vt (Îae) A fi generos. 12 vt (C.i. obiecte pliate) A face să nu mai fie strâns, înfășurat, pliat Si: a desface. 13 vt (Îvr; c.i. părți ale corpului) A întinde. 14 vr (D. flori, frunze, muguri etc.) A se desface, ajungând la dezvoltare deplină. 15 vr (Rar; d. tineri) A se dezvolta repede și armonios. 16 vr A căpăta o expresie de mulțumire, de frumusețe, de bucurie Si: a se lumina, a se înveseli. 17 vt (C.i. oameni) A lumina la față. 18 vt (Îvr) A lumina un spațiu. 19 vt (C.i. obiecte colorate, culori) A face să aibă o nuanță mai puțin întunecată, mai luminoasă sau mai apropiată de alb. 20 vr (D. vreme, cer) A se însenina. 21 vt (C.i. sisteme de încuiat; pex obiecte care conțin astfel de sisteme; adesea complinit prin cu cheia) A îndepărta elementele cuplate ale unui ansamblu prin manevrarea elementului mobil cu ajutorul unei chei Si: a descuia. 22 vt (Reg; c.i. copci) A desface. 23 vt (Rar) A descheia (9). 24 vr (D. vocale) A deveni deschise. 25 vt A distanța elemente așezate unul lângă altul. 26 vt (Fșa; c.i. cărți, caiete; pex filele acestora) A îndepărta coperta împreună cu una sau mai multe file (pentru a scrie, a citi etc.). 27 vt (C.i. buze, fălci etc.) A îndepărta una de alta. 28 vt (C.i. gura sau echivalente ale acesteia) A îndepărta buzele împreună cu maxilarele. 29 vt (Îe) A ~ gura (sau, înv, rostul, buzele) A vorbi. 30 (Înv; d. Dumnezeu; îe) A-i ~ (cuiva) gura (sau rostul, buzele) A da cuiva grai (sau glas). 31 vt (Îvp; îe) A ~ rostul (sau gura) spre (sau asupra) (cuiva) A se adresa cuiva. 32 vt (Îvr; îe) A nu ști ~ gura A rămâne mut. 33 vt (C.i. ochii) A îndepărta pleoapele una de cealaltă pentru a privi. 34 vt (Pex) A se trezi din somn. 35 vr (Îe) A-și ~ ochii bine A privi cu mare atenție. 36 vr (Îae; d. unele mamifere) A îndepărta pleoapele lăsând ochiul liber în momentul instalării vederii Si: a face ochi. 37 vr (Îae; d. oameni) A se naște. 38 vr (Îae) A deveni conștient de ceva. 39 vt (Înv; îe) A ~ ochii (sau, rar, ochiul) (cuiva) A vindeca de orbire. 40 vt (Îae) A face (pe cineva) să-și dea seama de ceva. 41 vt (Îe) A ~ mintea (cuiva) A face (pe cineva) să înțeleagă (sau să cunoască) ceva. 42 vr (Îe) A (i) se ~ (cuiva) mintea A căpăta putere de înțelegere. 43 vr (Îe) A se ~ la minte A căpăta putere de înțelegere. 44-45 vtr (Îe) A(-și) ~ urechile (în patru) A asculta cu atenție. 46 vt (Îe) A ~ urechile (cuiva) A face (pe cineva) să fie atent. 47 vt (Reg; îe) A ~ ochii pe cineva A se îndrăgosti pentru prima oară. 48 vt (Reg; îae) A ști pe cineva. 49 vt (Reg; îae; c.i. brațele) A întinde brațele, îndepărtându-le unul de altul, pentru a cuprinde (pe cineva). 50 vt (Îe) A ~ (cuiva) brațele A primi cu bunăvoință pe cineva. 51 vt (C.i. pumnii, mâinile) A desface degetele strânse, pumnii. 52 vt (Îe) A ~ mâna A fi darnic. 53 vt (D. aripi) A întinde pentru zbor. 54 vr (D. orificii, organe) A se lărgi. 55 vr (D. orificii, organe) A se îndepărta. 56 vr (D. orificii, organe) A se dilata. 57 vt (C.i. organe, vene, țesuturi etc.) A secționa. 58 vt (Îlv) A ~ o rană A răni. 59-60 vr (D. răni) A începe să sângereze (sau să supureze). 61 vr (Mai ales despre pământ) A se crăpa. 62 vr A se forma dintr-un anumit punct, oferind o cale de acces. 63 vt A construi pentru prima dată într-un anumit loc. 64-65 vtr (Îe) A(-și) ~ drum (sau cale, intrare, pârtie etc.) A(-și) crea o posibilitate de acces. 66-67 vtr (Îae) A(-și) ușura pătrunderea (spre cineva sau ceva). 68 vt (Îae) A ușura (cuiva) atingerea unui țel. 69 vt (Îae) A crea posibilități de apariție (sau de dezvoltare). 70 vt (Îe) A-ți fi deschis (cineva) drumul (sau două drumuri, toate drumurile etc.) A avea posibilitatea (sau două posibilități, toate posibilitățile etc.) de a realiza ceva. 71-72 vtr (C.i. adâncituri) A (se) forma. 73 vt (C.i. șanțuri, gropi etc.) A săpa. 74 vt (Spc) A executa lucrări de pătrundere de la suprafața terenului până la un zăcământ exploatabil. 75 vr (D. forme de relief, locuri etc.) A se întinde. 76 vr (Îe) A i se ~ (cuiva) (în față, înainte) lumea (sau o lume, perspective, orizonturi, zori etc.) A i se semnala posibilități avantajoase, șanse de progres în viitor. 77 vt (Rar) A înfățișa. 78 vt (Înv; c.i. spații) A conferi lărgime. 79 vt (Înv) A defrișa. 80 vr A-și începe existența (sau acțiunea, activitatea, desfășurarea). 81 vt (Îlv) A ~ credit (sau credite) A credita. 82 vt (Îe) A ~ o paranteză A face semnul grafic care precedă cuvintele intercalate într-o paranteză. 83 vt (Îae) A face o digresiune. 84 vt (Îe) A ~ scorul A marca primul gol într-un meci. 85 vt (Spc) A începe o acțiune juridică. 86 vt A începe. 87 vt A face să înceapă. 88 vt (Îe) A ~ (cuiva) pofta (sau apetitul) A provoca cuiva pofta de ceva. 89 vt (Îe) A ~ vorba (sau, înv, vorbire, discuție, conversație) A începe o discuție. 90 vt (Înv) A convoca. 91 vt (La sporturile cu balonul rotund, urmat de determinări nume de persoană introduse prin prepoziția spre) A trece mingea unui coechipier aflat mai aproape de poarta adversă pentru ca acesta să poată întreprinde o acțiune ofensivă. 92 vt (C.i. instituții, întreprinderi) A înființa și a pune la dispoziția celor interesați. 93 vt A face accesibil.

dichis2, ~ă a [At: DDRF / Pl: ~iși, ~e / E: ns cf dichisi] (Îvr; d. oameni) Care este bine dispus Si: vesel.

dichis1 sn [At: PRAV. 309 / V: (îvp) dec~, (înv) digh~, (reg) desc~, bi~ / Pl: ~uri, (înv) ~e / E: drr dichisi] (Îvp) 1 (Mpl) Obiect mărunt, instrument, unealtă sau accesoriu care este necesar completării unui ansamblu și ajută la bunul mers al acestuia. 2-3 (Îljv) Cu ~ (sau cu tot ~ul) (Care este) prevăzut cu toate cele necesare. 4-5 (Îal) (Care este) așa cum trebuie. 6-7 (Îal) (Care este) așa cum se cuvine. 8-9 (Îal) Cu grijă. 10-11 (Îal) Ordonat. 12 (Fig) Bună orânduială. 13 (Îe) A fi cu tot ~ul Se spune despre un om viclean. 14 (Fig) Bună desfășurare. 15 Podoabă. 16 Garnitură. 17 Ornament.

ALBÁSTRU, -Ă, albaștri, -stre, adj., s. n. 1. Adj. Care are culoarea cerului senin. ♦ Fig. Melancolic, trist, sumbru. ◊ Expr. Inimă-albastră = a) suflet trist, p. ext. tristețe, jale; b) necaz, mânie, furie. Cu (sau de) sânge albastru = de neam mare, ales; nobil. (Fam.) E (cam) albastru = e (cam) rău, (cam) neplăcut, situația e (cam) dificilă. 2. S. n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii, situată între verde și indigo; culoarea descrisă mai sus; albăstreală, albăstrime. ◊ Albastru de metilen = colorant albastru (1) folosit în vopsitorie, în lucrări de biologie și în medicină. Albastru de Prusia (sau de Berlin) = ferocianură de fier folosită ca pigment albastru (1). ◊ Compuse: albastru-azuriu = albastru (1) cu nuanțe azurii; albastru-deschis = albastru (1) mai puțin intens. – Lat. albaster (albus).

DESCHÍDE, deschíd, vb. III. 1. Tranz. A da la o parte, a împinge în lături o ușă, o fereastră, un capac etc. care închide ceva. ◊ Expr. A(-i) deschide (cuiva) porțile = a(-i) da (cuiva) acces (la ceva), a-i acorda (cuiva) liberă trecere. ♦ A descoperi deschizătura de acces într-o încăpere sau într-un spațiu, dând la o parte ușa sau capacul care o închide. ◊ Expr. A-și deschide sufletul (sau inima) = a face destăinuiri, a spune tot ce are pe suflet; a se confesa. A deschide (sau, refl., a i se deschide) cuiva pofta de mâncare = a provoca cuiva (sau a căpăta) poftă de mâncare. ♦ A descuia. ♦ Refl. (Despre ferestre și uși) A lăsa liber accesul sau vederea în... sau spre..., a da spre... ♦ A îndepărta terenurile sterile situate deasupra unui zăcământ, în vederea exploatării lui. 2. Tranz. A desface, a face să nu mai fie împreunat sau strâns. ◊ Expr. A deschide gura = a) a îndepărta buzele și fălcile una de alta pentru a sorbi, a mânca sau a vorbi; b) a vorbi. A deschide cuiva gura = a face, a obliga pe cineva să vorbească. A deschide ochii = a) a ridica pleoapele, descoperind ochii; p. ext. a se deștepta din somn; b) a se naște. A deschide (sau, refl., a i se deschide) cuiva ochii = a face pe cineva (sau a ajunge) să-și dea seama de ceva. A(-și) deschide ochii (bine) = a fi foarte atent la ceva; a înțelege bine ceva. A deschide ochii mari = a se mira tare de ceva. A deschide mâna = a desface degetele strânse în pumn; fig. a fi darnic. A deschide brațele = a întinde brațele în lături pentru a îmbrățișa pe cineva; fig. a primi pe cineva cu bucurie. 3. Tranz. A desface, a dezlipi un plic, a scoate din plic, a despături o scrisoare (pentru a lua cunoștință de conținut). ♦ A întoarce coperta (împreună cu una sau mai multe file ale) unei cărți, a unui caiet, a desface o carte sau un caiet la o anumită pagină. ♦ A face o incizie sau o intervenție chirurgicală într-o rană, într-un organ al corpului. 4. Refl. (Despre pământ sau formații ale lui; p. anal. despre valuri) A se despica, a se crăpa. ♦ (Despre găuri sau crăpături) A se forma. ♦ (Despre răni) A începe să sângereze sau să supureze; a înceta să mai fie închis. ♦ (Despre flori) A-și desface petalele. ♦ (Despre peisaje, priveliști) A se înfățișa vederii, a se desfășura. 5. Tranz. (Adesea fig.) A săpa, a tăia, a croi un drum, o șosea, o cărare. ◊ Expr. A deschide cuiva carieră = a face cuiva posibilă o carieră bună. 6. Tranz. A porni o acțiune (juridică); a începe. ◊ Expr. A deschide vorba despre ceva = a începe, a aborda un subiect. ♦ A face prima mișcare într-o partidă de șah. ♦ A pasa mingea unui coechipier pentru ca acesta să întreprindă o acțiune ofensivă. 7. Tranz. A face să ia naștere, să funcționeze, a înființa, a organiza o școală, o instituție etc. 8. Tranz. (În expr.) A deschide o paranteză = a pune primul dintre cele două semne care formează o paranteză; fig. a face o digresiune în cursul unei expuneri. 9. Refl. (Despre culori sau obiecte colorate) A căpăta o nuanță mai apropiată de alb.Tranz. și refl. Fig. A da sau a căpăta o înfățișare luminoasă, prietenoasă. 10. Refl. (Despre vocale) A trece din seria vocalelor închise în seria vocalelor deschise. [Prez. ind. și: (reg.) deschiz; perf. s. deschisei, part. deschis.Var.: (pop.) deșchíde vb. III] – Lat. discludere.

DEȘCHÍDE vb. III v. deschide.

DEȘCHÍDE vb. III v. deschide.

DEȘCHÍDE vb. III v. deschide.

DEȘCHÍS, -Ă adj. v. deschis.

DEȘCHÍS, -Ă adj. v. deschis.

DEȘCHÍS, -Ă adj. v. deschis.

arată toate definițiile

Intrare: deschis
deschis1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deschis
  • deschisul
  • deschisu‑
  • deschi
  • deschisa
plural
  • deschiși
  • deschișii
  • deschise
  • deschisele
genitiv-dativ singular
  • deschis
  • deschisului
  • deschise
  • deschisei
plural
  • deschiși
  • deschișilor
  • deschise
  • deschiselor
vocativ singular
plural
deșchis adjectiv
adjectiv (A4)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deșchis
  • deșchisul
  • deșchisu‑
  • deșchi
  • deșchisa
plural
  • deșchiși
  • deșchișii
  • deșchise
  • deșchisele
genitiv-dativ singular
  • deșchis
  • deșchisului
  • deșchise
  • deșchisei
plural
  • deșchiși
  • deșchișilor
  • deșchise
  • deșchiselor
vocativ singular
plural
Intrare: albastru-deschis
albastru-deschis adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albastru-deschis
  • albastrul-deschis
  • albastră-deschis
  • albastra-deschis
plural
  • albaștri-deschis
  • albaștrii-deschis
  • albastre-deschis
  • albastrele-deschis
genitiv-dativ singular
  • albastru-deschis
  • albastrului-deschis
  • albastre-deschis
  • albastrei-deschis
plural
  • albaștri-deschis
  • albaștrilor-deschis
  • albastre-deschis
  • albastrelor-deschis
vocativ singular
plural
Intrare: deschide
verb (VT627)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deschide
  • deschidere
  • deschis
  • deschisu‑
  • deschizând
  • deschizându‑
singular plural
  • deschide
  • deschideți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deschid
  • deschiz
(să)
  • deschid
  • deschiz
  • deschideam
  • deschisei
  • deschisesem
a II-a (tu)
  • deschizi
(să)
  • deschizi
  • deschideai
  • deschiseși
  • deschiseseși
a III-a (el, ea)
  • deschide
(să)
  • deschi
  • deschi
  • deschidea
  • deschise
  • deschisese
plural I (noi)
  • deschidem
(să)
  • deschidem
  • deschideam
  • deschiserăm
  • deschiseserăm
  • deschisesem
a II-a (voi)
  • deschideți
(să)
  • deschideți
  • deschideați
  • deschiserăți
  • deschiseserăți
  • deschiseseți
a III-a (ei, ele)
  • deschid
(să)
  • deschi
  • deschi
  • deschideau
  • deschiseră
  • deschiseseră
verb (VT627)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deșchide
  • deșchidere
  • deșchis
  • deșchisu‑
  • deșchizând
  • deșchizându‑
singular plural
  • deșchide
  • deșchideți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deșchid
  • deșchiz
(să)
  • deșchid
  • deșchiz
  • deșchideam
  • deșchisei
  • deșchisesem
a II-a (tu)
  • deșchizi
(să)
  • deșchizi
  • deșchideai
  • deșchiseși
  • deșchiseseși
a III-a (el, ea)
  • deșchide
(să)
  • deșchi
  • deșchi
  • deșchidea
  • deșchise
  • deșchisese
plural I (noi)
  • deșchidem
(să)
  • deșchidem
  • deșchideam
  • deșchiserăm
  • deșchiseserăm
  • deșchisesem
a II-a (voi)
  • deșchideți
(să)
  • deșchideți
  • deșchideați
  • deșchiserăți
  • deșchiseserăți
  • deșchiseseți
a III-a (ei, ele)
  • deșchid
(să)
  • deșchi
  • deșchi
  • deșchideau
  • deșchiseră
  • deșchiseseră
Intrare: dichis
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dichis
  • dichisul
  • dichisu‑
plural
  • dichisuri
  • dichisurile
genitiv-dativ singular
  • dichis
  • dichisului
plural
  • dichisuri
  • dichisurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dighis
  • dighisul
plural
  • dighisuri
  • dighisurile
genitiv-dativ singular
  • dighis
  • dighisului
plural
  • dighisuri
  • dighisurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dechis
  • dechisul
plural
  • dechisuri
  • dechisurile
genitiv-dativ singular
  • dechis
  • dechisului
plural
  • dechisuri
  • dechisurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bichiș
  • bichișul
plural
  • bichișuri
  • bichișurile
genitiv-dativ singular
  • bichiș
  • bichișului
plural
  • bichișuri
  • bichișurilor
vocativ singular
plural
deschis2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deschis
  • deschisul
  • deschisu‑
plural
  • deschisuri
  • deschisurile
genitiv-dativ singular
  • deschis
  • deschisului
plural
  • deschisuri
  • deschisurilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

deschis deșchis

  • 1. (Despre uși, porți, capace etc.) Dat la o parte spre a lăsa descoperită o deschizătură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: închis (adj.) 3 exemple
    exemple
    • Primăvara intră pe fereastra deschisă cu miros de gaz și cu praf care scrîșnește nisipos în dinți. C. PETRESCU, A. 341.
      surse: DLRLC
    • Mîine dimineață cînd ăi pleca... să nu lași ușa de la drum deschisă. CARAGIALE, O. III 66.
      surse: DLRLC
    • Fetele tinere ivesc fețele rumene ca mărul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. EMINESCU, N. 51.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Care dă înspre...
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Uși deschise spre grădină.
        surse: DLRLC
  • 2. (Despre încăperi, lăzi etc.) Cu ușa sau capacul neînchise sau neîncuiate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Peste zaplazul înalt se vedea ușa odăii deschise. CARAGIALE, P. 37.
      surse: DLRLC
    • figurat Cum? Cînd lumea mi-e deschisă, a privi gîndești că pot Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedece de-un ciot? EMINESCU, O. I 146.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Aplauze la scenă deschisă = aplauze în timpul desfășurării unui spectacol.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.2. expresie A avea (sau a ține) casă deschisă = a avea mereu musafiri; a fi primitor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.3. (Despre vehicule) Fără capotă, coș sau acoperiș (permițând accesul liber în interior).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: neacoperit un exemplu
      exemple
      • Camion deschis.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.4. (în) sintagmă Scrisoare deschisă = scrisoare cu conținut polemic, destinată publicității.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.5. (în) sintagmă Vot deschis sau alegere deschisă = vot sau alegere pe față, prin ridicarea mâinii.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.6. (în) sintagmă Sedință (sau adunare) deschisă = ședință (sau adunare) la care sunt invitate și persoane din afara organizației respective.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. figurat adesea adverbial Lipsit de ascunzișuri, de fățărnicie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: franc (sincer) sincer 5 exemple
    exemple
    • Fire deschisă.
      surse: DLRLC
    • Numai printr-o autocritică curajoasă, deschisă și cinstită se pot educa adevăratele cadre. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 8, 43.
      surse: DLRLC
    • Străinul avu un rîs deschis, cald. CAMILAR, TEM. 6.
      surse: DLRLC
    • E bun la veselie, deschis cu flăcăii. SLAVICI, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • Spune-mi-o deschis ca să aflu tot ce n-am știut pînă astăzi. BARANGA, I 214.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie Deschis la vorbă sau cu sufletul deschis, cu inima deschisă = fără ascunzișuri.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sincer un exemplu
      exemple
      • Fiindcă era din fire om cu inima deschisă... împrăștia veselie oriunde se afla. CARAGIALE, P. 160.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie Deschis la minte (sau la cap) = deștept receptiv
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Era urît la chip, dar deschis la minte. SBIERA, P. 140.
        surse: DLRLC
    • 3.3. expresie Cu pieptul deschis = fără teamă, plin de curaj.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Se înfățișară înaintea boierului. Bogătașul, mîndru și cu pieptul deschis; săracul, umilit și strîns la piept de sta să-i crape sumanul. ISPIRESCU, L. 177.
        surse: DLRLC
    • 3.4. Despre războaie, certuri etc.:
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: declarat manifest (adj.)
  • 4. (Despre obiecte care se pot închide) Cu marginile (sau cu părțile componente) desfăcute, îndepărtate; care nu mai e îmbinat sau strâns.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • A lăsa foarfecele deschis.
      surse: DEX '09
    • 4.1. (Despre ochi) Cu pleoapele ridicate, cu vederea liberă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cînd a veni cerbul aici la izvor să beie apă, și s-a culca ș-a dormi cu ochii deschiși, cum i-i feliușagul, tu îndată ce li-i auzi horăind... să-i zbori capul. CREANGĂ, P. 225.
        surse: DLRLC
      • 4.1.1. figurat Care nu doarme, care e treaz.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: treaz vigilent un exemplu
        exemple
        • Pe lîngă iști doi ochi, mai am unul la ceafă, care șede pururea deschis. CREANGĂ, P. 5.
          surse: DLRLC
      • 4.1.2. expresie A avea ochii deschiși = a privi cu multă atenție; a fi vigilent.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Și vouă și mie ne revine sarcina să avem ochii deschiși. DEMETRIUS, C. 37.
          surse: DLRLC
    • 4.2. (Despre mână) Cu degetele întinse, răsfirate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 4.3. (Despre brațe) Desfăcut în lături pentru a cuprinde ceva sau pentru a îmbrățișa pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: desfăcut (adj.)
    • 4.4. (Despre aripi) Desfăcut, întins pentru zbor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: desfăcut (adj.) întins (adj.)
    • 4.5. (Despre răni) Care sângerează sau supurează, care nu este vindecat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 5. Despre terenuri:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: neîmprejmuit neîngrădit 2 exemple
    exemple
    • Drumul ieșea la un loc deschis, între mărăcinișuri înalte și dese. DUMITRIU, N. 203.
      surse: DLRLC
    • Ieșim voioși la cîmp deschis. IOSIF, PATR. 17.
      surse: DLRLC
    • 5.1. prin extensiune Care se întinde pe o mare distanță.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 5.2. (Despre drumuri) Pe care se poate circula nestingherit, fără obstacole.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 5.3. Oraș deschis = oraș nefortificat sau neapărat, care, potrivit dreptului internațional, nu poate fi bombardat sau atacat în timp de război.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 5.4. Port deschis = port în care au acces navele de orice naționalitate.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 6. (în) sintagmă Vocală deschisă = vocală pronunțată cu maxilarele mai îndepărtate decât în cazul vocalelor închise.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 7. (în) sintagmă Silabă deschisă = silabă terminată în vocală.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 8. (Despre circuite electrice) Care este întrerupt; (despre aparate electrice de conectare) cu contactele separate.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 9. (Despre culori) Cu nuanță mai apropiată de alb decât de negru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: clar luminos pal (adj.) antonime: întunecat 2 exemple
    exemple
    • Păr blond-deschis, de aur și mătasă, Grumazii albi și umeri coperea. EMINESCU, O. IV 77.
      surse: DLRLC
    • Fusta... de atlaz albastru deschis. NEGRUZZI, S. I 17.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi deschide
    surse: DEX '09 DEX '98

albastru-deschis

  • 1. Albastru mai puțin intens.
    surse: DEX '09

etimologie:

deschide deșchide

  • 1. tranzitiv A da la o parte, a împinge în lături o ușă, o fereastră, un capac etc. care închide ceva.
    surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • A pășit îndesat pînă la prag, deschizînd ușa. SADOVEANU, P. M. 127.
      surse: DLRLC
    • Și-n două laturi templul deschise-a lui portale. EMINESCU, O. I 98.
      surse: DLRLC
    • Dar deschideți poarta... turcii mă-nconjor... Vîntul suflă rece... rănile mă dor! BOLINTINEANU, O. 33.
      surse: DLRLC
    • Oi ruga pe maică-mea Să deschiză fereastra, Să mă uit la dumneata Și să-mi treacă durerea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 83.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A(-i) deschide (cuiva) porțile = a(-i) da (cuiva) acces (la ceva), a-i acorda (cuiva) liberă trecere.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Revoluția culturală a deschis larg porțile școalelor și universităților – altădată accesibile numai claselor exploatatoare – copiilor de muncitori și țărani muncitori. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2658.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A descoperi deschizătura de acces într-o încăpere sau într-un spațiu, dând la o parte ușa sau capacul care o închide.
      surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Să deschizi această culă unde cei mai mîndri zac. DAVILA, V. V. 156.
        surse: DLRLC
      • A zis fetei să se suie în pod, să-și aleagă de acolo o ladă... dar să n-o deschidă pîn-acasă. CREANGĂ, P. 289.
        surse: DLRLC
      • poetic De cînd codrul, dragul codru, troienindu-și frunza toată, Își deschide-a lui adîncuri, fața lunii să le bată, Tristă-i firea. EMINESCU, O. I 83.
        surse: DLRLC
      • absolut Cînd deschise, auzi și glasul lui Gheorghiță, amestecat cu al argatului. SADOVEANU, B. 103.
        surse: DLRLC
      • absolut Deschideți iute, zise Ivan tropăind și frecîndu-și mînile. CREANGĂ, P. 309.
        surse: DLRLC
      • absolut Deschide-mi să ieu traista din cui! ALECSANDRI, T. I 325.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. expresie A-și deschide urechile = a asculta cu mare atenție.
        surse: DLRLC
      • 1.2.2. expresie A deschide (cuiva) capul (sau mintea).
        surse: DLRLC
      • 1.2.3. expresie A-și deschide sufletul (sau inima) = a face destăinuiri, a spune tot ce are pe suflet; a se confesa.
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: confesa 3 exemple
        exemple
        • Sînt bărbat și nu mi-e ușor lucru să-mi deschid inima. DAVIDOGLU, M. 58.
          surse: DLRLC
        • Măgură își deschidea tot mai larg inima către oamenii aceia simpli. CAMILAR, N. I 32.
          surse: DLRLC
        • Prințule, zise domnul abate, deschizîndu-și tot sufletul și tot zîmbetul, cătră tovarășul său. SADOVEANU, Z. C. 51.
          surse: DLRLC
      • 1.2.4. expresie A deschide (sau, reflexiv, a i se deschide) cuiva pofta de mâncare = a provoca cuiva (sau a căpăta) poftă de mâncare.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • reflexiv pasiv Fiule, în toate casele ce se deschid cu aceste chei, să intri. ISPIRESCU, L. 112.
        surse: DLRLC
    • 1.4. reflexiv (Despre ferestre și uși) A lăsa liber accesul sau vederea în... sau spre..., a da spre...
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Din salon se deschid uși... spre terasă. CAMIL PETRESCU, B. 91.
        surse: DLRLC
    • 1.5. A îndepărta terenurile sterile situate deasupra unui zăcământ, în vederea exploatării lui.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. tranzitiv A face să nu mai fie împreunat sau strâns.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: desface
    • 2.1. expresie A deschide gura = a îndepărta buzele și fălcile una de alta pentru a sorbi, a mânca sau a vorbi.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Deschise gura să vorbească, apoi se răzgîndi și tăcu. DUMITRIU, N. 148.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie A deschide gura = vorbi
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Boierul cum deschide gura iese minciuna. REBREANU, R. II 92.
        surse: DLRLC
      • Nu cumva să deschizi gura cît îi fi la masă. ALECSANDRI, T. 755.
        surse: DLRLC
    • 2.3. expresie A deschide cuiva gura = a face, a obliga pe cineva să vorbească.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.4. expresie A deschide ochii = a ridica pleoapele, descoperind ochii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Avea în frunte numai un ochi mare cît o sită, și cînd îl deschidea, nu vedea nemica. CREANGĂ, P. 243.
        surse: DLRLC
      • 2.4.1. prin extensiune A se deștepta din somn.
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: deștepta 2 exemple
        exemple
        • Cînd am deschis ochii, era prea tîrziu, tovarășii mei care au ținut drumul cel bun erau departe și nu-i mai puteam ajunge. VLAHUȚĂ, O. A. II 7.
          surse: DLRLC
        • Cînd am deschis ochii, era ziua mare. NEGRUZZI, S. I 60.
          surse: DLRLC
    • 2.5. expresie A deschide ochii = a se naște.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: naște un exemplu
      exemple
      • Ești tînăr; ai deschis ochii încoace, după Cuza. GALACTION, O. I 64.
        surse: DLRLC
    • 2.6. expresie A deschide (sau, reflexiv, a i se deschide) cuiva ochii = a face pe cineva (sau a ajunge) să-și dea seama de ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dar astăzi rupt e vălul și ochii s-au deschis. MACEDONSKI, O. II 203.
        surse: DLRLC
    • 2.7. expresie A(-și) deschide ochii (bine) = a fi foarte atent la ceva; a înțelege bine ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: înțelege un exemplu
      exemple
      • Acuma bine că ți-ai deschis și dumneata în sfîrșit ochii ca să vezi cine sînt. CARAGIALE, O. I 63.
        surse: DLRLC
    • 2.8. expresie A deschide ochii mari = a se mira tare de ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: mira (uimi) un exemplu
      exemple
      • Căscară toți gura; deschiseră ochi mari, rădicară din umeri și începură să cam surîză. CARAGIALE, O. III 145.
        surse: DLRLC
    • 2.9. expresie A deschide mâna = a desface degetele strânse în pumn.
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 2.9.1. figurat A fi darnic.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.10. expresie A deschide brațele = a întinde brațele în lături pentru a îmbrățișa pe cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 2.10.1. figurat A primi pe cineva cu bucurie.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Mi-au deschis brațele și m-au primit frățește la revista «Viața Romînească». GALACTION, O. I 31.
          surse: DLRLC
    • 2.11. (Cu privire la aripi) A desface pentru zbor.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Deschide-ți aripile și sai la pămînt. ALECSANDRI, T. I 113.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A desface, a dezlipi un plic, a scoate din plic, a despături o scrisoare (pentru a lua cunoștință de conținut).
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 3.1. A întoarce coperta (împreună cu una sau mai multe file ale) unei cărți, a unui caiet, a desface o carte sau un caiet la o anumită pagină.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Domițian nu deschise nici caietul, nu luă nici floarea: nu le văzuse. BASSARABESCU, V. 20.
        surse: DLRLC
    • 3.2. A face o incizie sau o intervenție chirurgicală într-o rană, într-un organ al corpului.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: tăia un exemplu
      exemple
      • Chirurgul deschide abdomenul.
        surse: DLRLC
  • 4. reflexiv (Despre pământ sau formații ale lui; prin analogie despre valuri) A se despica, a se crăpa.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: crăpa despica un exemplu
    exemple
    • Unde se deschidea talazurile... acolo țîșt! și dînsa. ISPIRESCU, L. 34.
      surse: DLRLC
    • 4.1. (Despre găuri sau crăpături) A se forma.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: forma un exemplu
      exemple
      • Se deschide în tavan, deasupra capului, o gaură mică de pod. BOGZA, Ț. 62.
        surse: DLRLC
    • 4.2. (Despre răni) A începe să sângereze sau să supureze; a înceta să mai fie închis.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • figurat O rană purulentă... se deschide la soare. C. PETRESCU, Î. II 159.
        surse: DLRLC
    • 4.3. (Despre flori) A-și desface petalele.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 4.4. (Despre peisaje, priveliști) A se înfățișa vederii, a se desfășura.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: desfășura 2 exemple
      exemple
      • La capătul străzii Buzești se deschide deodată «piața Victoriei», la care n-are vreme moș Gheorghe să ia seama. SP. POPESCU, M. G. 54.
        surse: DLRLC
      • Ajunseră la un loc unde se deschidea trei drumuri. ISPIRESCU, L. 274.
        surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv adesea figurat A săpa, a tăia, a croi un drum, o șosea, o cărare.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: croi (vb.) săpa tăia 4 exemple
    exemple
    • Prin aceste chei grele de piatră, Bicazul își deschide un drum. BOGZA, C. O. 66.
      surse: DLRLC
    • Pe cînd ai noștri deschid pîrtii prin nămeți, leșii să cocoloșesc la Halici. DELAVRANCEA, A. 18.
      surse: DLRLC
    • Ne așezam în două rînduri și deschideam calea. CREANGĂ, A. 10.
      surse: DLRLC
    • figurat Răsturnarea dictaturii burghezo-moșierești a deschis drumul transformărilor revoluționare în Romînia. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 6, 93.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A deschide cuiva carieră = a face cuiva posibilă o carieră bună.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Iar cărările vieții fiind grele și înguste, Ei încearcă să le treacă prin protecție de fuste, Dedicînd broșuri la dame a căror bărbați ei speră C-ajungînd cîndva miniștri le-a deschide carieră. EMINESCU, O. I 137.
        surse: DLRLC
  • 6. tranzitiv A porni o acțiune (juridică).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: începe 3 exemple
    exemple
    • A deschide o ședință. A deschide o adunare.
      surse: DLRLC
    • Am deschis o subscriere și o loterie în ajutorul sărăcimii. AECSANDRI, T. 1311.
      surse: DLRLC
    • I-au deschis proces. ALECSANDRI, T. 1449.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie A deschide vorba despre ceva = a începe, a aborda un subiect.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cînd musafirul l-a văzut pe Abu-Hasan încălzit bine, i-a deschis vorba despre dragoste. CARAGIALE, O. III 80.
        surse: DLRLC
    • 6.2. expresie A deschide (cuiva) un credit.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 6.4. A face prima mișcare într-o partidă de șah.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 6.5. A pasa mingea unui coechipier pentru ca acesta să întreprindă o acțiune ofensivă.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 7. tranzitiv A face să ia naștere, să funcționeze, a înființa, a organiza o școală, o instituție etc.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: organiza înființa 2 exemple
    exemple
    • Această mișcare, cu rezultate atît de imense, a avut începuturi modeste. George Lazăr... deschizînd o școală în care, întîia oară, se predau cursurile în romînește, le marchează mai cu seamă. MACEDONSKI, O. IV 115.
      surse: DLRLC
    • Mi-aduc aminte din copilărie, cînd dascălul Vaillant, venit de curînd în țară, cam pe la anul 1831, deschisese o clasă de limba franceză. GHICA, S. A. 122.
      surse: DLRLC
  • 8. tranzitiv expresie A deschide o paranteză = a pune primul dintre cele două semne care formează o paranteză.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 8.1. figurat A face o digresiune în cursul unei expuneri.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 9. reflexiv (Despre culori sau obiecte colorate) A căpăta o nuanță mai apropiată de alb.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • I s-a deschis părul.
      surse: DLRLC
    • 9.1. tranzitiv reflexiv figurat A da sau a căpăta o înfățișare luminoasă, prietenoasă.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Fruntea liberă, părul întors, prins cu un singur ac de fildeș, îi deschideau fața. C. PETRESCU, S. 163.
        surse: DLRLC
  • 10. reflexiv (Despre vocale) A trece din seria vocalelor închise în seria vocalelor deschise.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

dichis dighis dechis bichiș deschis popular familiar

  • 1. (la) plural adesea figurat Obiecte mărunte, piese, accesorii (de mică importanță) care completează un sistem și ajută la buna lui funcționare.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Nu mă pricep la mașinile lor... nu știu toate dichisurile cum vin. CAMIL PETRESCU, U. N. 62.
      surse: DLRLC
    • Avea un miros plăcut de pelin și de iarbă-mare, dichisuri de ale coanii Frosi, presărate în fundul lăzii cu rufe. BASSARABESCU, V. 45.
      surse: DLRLC
    • Cheful cu toate dichisurile ce i le dădea vinul vechi și negru... începea din minutul acela. HOGAȘ, DR. II 107.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială Cu dichis (sau cu tot dichisul) = cu toate cele necesare, fără să lipsească nimic; cu grijă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ordonat 3 exemple
      exemple
      • Colaci, străchini, linguri de lemn, năstrape și un fedeleș cu vin de mere stau cu dichis pe masă. GALACTION, O. I 672.
        surse: DLRLC
      • La vreo cîteva zile, casele erau și dereticate cu tot dichisul. CARAGIALE, O. III 29.
        surse: DLRLC
      • figurat Știa atîtea istorii și el le spunea cu dichisul lor. VLAHUȚĂ, O. A. III 69.
        surse: DLRLC
  • 2. Obiect de uz casnic, lucru de-al casei (mobilier etc.).
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Ceva țoale ori vrun dichis în casa lui, tufă! ISPIRESCU, L. 207.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Avea un «vino-ncoace» căruia nu era chip să te împotrivești și dichisurile toate și tabieturile și ocheadele. M. I. CARAGIALE, C. 120.
      surse: DLRLC

etimologie: