15 definiții pentru treaz


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TREAZ, -Ă, treji, -ze, adj. 1. Care se află în stare de veghe, care nu doarme; deștept. 2. Care nu este beat. 3. Fig. Care veghează cu atenție; vigilent. – Din sl. trĕzvŭ.

TREAZ, -Ă, treji, -ze, adj. 1. Care se află în stare de veghe, care nu doarme; deștept. 2. Care nu este beat. 3. Fig. Care veghează cu atenție; vigilent. – Din sl. trĕzvŭ.

treaz, ~ă a [At: (a. 1642) BV I, 123/3 / V: (îrg) ~v / Pl: treji, ~eze / E: vsl трѣзвъ] 1 Care nu doarme. 2 (Fig) Care aparține treziei (1). 3 (Fig) Care veghează cu atenție Si: vigilent. 4 (Înv; d. măsuri) Care denotă vigilență. 5 Care nu este amețit de băutură. 6 (Fig; d. minte, gândire etc.) Limpede. 7 (Fig; d. oameni) Cu mintea limpede Si: cumpătat, înțelept.

TREAZ, -Ă, treji, -ze, adj. 1. (În opoziție cu adormit) Care nu doarme; deștept (2). Se îndoia în sinea lui dacă-i treaz ori visează. VORNIC, P. 194. I se sperie somnul și rămase treaz și nebîntuit de piroteală. ISPIRESCU, L. 73. ◊ (Metaforic) Cînd totul doarme-n zvonul izvorului de pace, Un ochi e treaz în noapte, o inimă nu tace. EMINESCU, O. IV 298. 2. Care nu e beat, care nu s-a îmbătat, care nu e amețit de băutură. Te-ai îmbătat, ticălosule! – îl înfrunta ea cu asprime.Zău că eram treazse dezvinovăți el. SLAVICI, N. II 323. Vezi paharele cum pline tot la gură năvălesc... N-ar fi bine, ș-apoi n-ar avea nici haz, Între noi în astă-seară, numai tu să rămîi treaz. BELDICEANU, P. 128. 3. Care veghează cu atenție; atent, vigilent. Dovada... de încredere o să mă facă de o sută de ori mai puternic, mai treaz decît am fost pînă acum. DEMETRIUS, C. 70. Ia privește-i cum stau toți treji și se uită țintă în ochii noștri. CREANGĂ, A. 39. Auzit-ați de-un viteaz Care vecinic șede treaz Cînd e țeara la necaz? ALECSANDRI, P. P. 214. ◊ Fig. Ca Byron, treaz de vîntul cel sălbatic al durerii, Palid stinge Alexandrescu sînta candel-a sperării. EMINESCU, O. I 32. 4. (Neobișnuit) Cu mintea clară, limpede; înțelept. Firea! Numai prin nedrept ea poate Pe cei slabi să-i facă treji. COȘBUC, P. I 264. A să da tinerilor trup vîrtos și sănătos și minte trează și deșteaptă. PISCUPESCU, O. 29.

TREAZ treáză (treji, tréze) 1) Care nu doarme; aflat în stare de veghe. 2) Care nu este beat. 3) fig. Care vădește atenție și perspicacitate; vigilent. ◊ ~ la minte cu mintea clară; deștept. /<sl. trĕzvu

treaz a. 1. care nu e beat: ce-i în inima treazului este în gura beatului PANN; 2. deșteptat, viu: treaz și nedormit. [Slav. TRĬEZVŬ, cumpătat (la băutură)]. ║ m. cel treaz.

treáz, -ă adj., pl. trejĭ, treze (vsl. trĭezvŭ, treaz, nu beat; bg. trĭezven). Care nu e beat saŭ care nu doarme, deștept: păzitor treaz, copil treaz. Fig. Deștept, înțelept: om treaz, minte trează.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

treáz adj. m., pl. treji; f. treáză, pl. tréze

treáz adj. m., pl. treji; f. sg. treáză, pl. tréze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TREAZ adj. 1. deștept, neadormit, (înv.) veget, vegheat. (Ești încă ~ la ora asta?) 2. v. sculat. 3. v. nebăut.

TREAZ adj. v. atent, circumspect, conștient, grijuliu, lucid, precaut, prevăzător, prudent, vigilent.

TREAZ adj. 1. deștept, neadormit, (înv.) veget, vegheat. (Ești încă ~ la ora asta?) 2. deștept, sculat. (Deși dimineața, toți erau ~.)

treaz adj. v. ATENT. CIRCUMSPECT. CONȘTIENT. GRIJULIU. LUCID. PRECAUT. PREVĂZĂTOR. PRUDENT. VIGILENT.

Treaz ≠ beat, turmentat


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

treáz (-ză), adj.1. Deștept, în stare de veghe. – 2. Vigilent, alert. – 3. Care nu a băut, care nu s-a îmbătat. – Var. înv. treazv. Sl. trĕzvŭ „cumpătat” (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 420; Conev 100), cf. slov. trezen.Der. trezi, vb. (a deștepta, a însufleți, a excita; refl., a se deștepta; a se afla, a se găsi pe neașteptate; refl., a nu mai fi beat; refl., a se răsufla o băutură), înv. trezvi, din sl. trĕzviti sĕ „a se reglementa, a se modera”, uz general (ALR, I, 230); trezie (var. înv. trezvie), s. f. (stare de veghe; starea cuiva nebăut).

Intrare: treaz
treaz adjectiv
adjectiv (A53)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • treaz
  • treazul
  • treazu‑
  • trea
  • treaza
plural
  • treji
  • trejii
  • treze
  • trezele
genitiv-dativ singular
  • treaz
  • treazului
  • treze
  • trezei
plural
  • treji
  • trejilor
  • treze
  • trezelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

treaz

  • 1. Care se află în stare de veghe, care nu doarme.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deștept 3 exemple
    exemple
    • Se îndoia în sinea lui dacă-i treaz ori visează. VORNIC, P. 194.
      surse: DLRLC
    • I se sperie somnul și rămase treaz și nebîntuit de piroteală. ISPIRESCU, L. 73.
      surse: DLRLC
    • metaforic Cînd totul doarme-n zvonul izvorului de pace, Un ochi e treaz în noapte, o inimă nu tace. EMINESCU, O. IV 298.
      surse: DLRLC
  • 2. Care nu este beat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: beat (amețit) turmentat 2 exemple
    exemple
    • Te-ai îmbătat, ticălosule! – îl înfrunta ea cu asprime. – Zău că eram treaz – se dezvinovăți el. SLAVICI, N. II 323.
      surse: DLRLC
    • Vezi paharele cum pline tot la gură năvălesc... N-ar fi bine, ș-apoi n-ar avea nici haz, Între noi în astă-seară, numai tu să rămîi treaz. BELDICEANU, P. 128.
      surse: DLRLC
  • 3. figurat Care veghează cu atenție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: atent vigilent 4 exemple
    exemple
    • Dovada... de încredere o să mă facă de o sută de ori mai puternic, mai treaz decît am fost pînă acum. DEMETRIUS, C. 70.
      surse: DLRLC
    • Ia privește-i cum stau toți treji și se uită țintă în ochii noștri. CREANGĂ, A. 39.
      surse: DLRLC
    • Auzit-ați de-un viteaz Care vecinic șede treaz Cînd e țeara la necaz? ALECSANDRI, P. P. 214.
      surse: DLRLC
    • figurat Ca Byron, treaz de vîntul cel sălbatic al durerii, Palid stinge Alexandrescu sînta candel-a sperării. EMINESCU, O. I 32.
      surse: DLRLC
  • 4. neobișnuit Cu mintea clară, limpede.
    surse: DLRLC sinonime: înțelept, -eaptă 2 exemple
    exemple
    • Firea! Numai prin nedrept ea poate Pe cei slabi să-i facă treji. COȘBUC, P. I 264.
      surse: DLRLC
    • A să da tinerilor trup vîrtos și sănătos și minte trează și deșteaptă. PISCUPESCU, O. 29.
      surse: DLRLC

etimologie: