225 intrări

Articole pe această temă:

498 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

de4 pp [At: PSALT. HUR. 2 / V: (reg) dă, di / E: ml de] Exprimă: 1 Natura obiectului determinat Spirit de inițiativă, Oameni de bine. 2 Titlul de noblețe Duce de Burgundia. 3 Descendența Fecior de împărat. 4 Materia din care e făcut un obiect Blocuri de beton Si: din. 5 Elementele constitutive ale unui grup Roiuri de albine. 6 Conținutul Pahar de apă Si: cu. 7 Raportul de filiație Pui de urs, nepot de unchi. 8 Relația Prieten de joacă, de pahar. 9 (În toponime) Situarea în spațiu Filipeștii de Pădure, Roșiorii de Vede, Picior de Munte. 10 Punctul de plecare în spațiu Plecarea de acasă. 11 Locul existenței simultan cu natura obiectului determinat Aerul de munte. 12-13 Momentul în care se petrece (sau din care datează) ceva Întâmplarea de dimineață, De trei ani e tot bolnav. 14 Proveniența Haine de import Si: din. 15 Destinația obiectului determinat Sală de dans. 16 Termenul care, în realitate este determinat de calificativul precedent O frumusețe de fată. 17-18 Introduce un nume predicativ care exprimă calitatea (sau natura) obiectului determinat Cine este de vină? Obiectul este de sticlă. 19 (Îe) A fi ~ A avea A fi de aceeași vârstă. 20 Exprimă materia Haine de tergal Si: din. 21 Arată scopul Banii sunt de plătit facturile Si: pentru. 22 Arată apartenența El e de-al casei. 23 Exprimă necesitatea E de dorit să muncești mai mult. 24 Exprimă ipoteza E de presupus că... 25 Introduce un complement circumstanțial de loc, arătând punctul de plecare al acțiunii Se ridică de jos. 26 Introduce un complement circumstanțial de timp, arătând începutul acțiunii A ajuns de ieri. 27 Introduce un complement circumstanțial de timp, arătând data la care se (va) petrece ceva Ei vin de Crăciun Si: la. 28 Introduce un complement circumstanțial de mod (cu sens iterativ sau multiplicativ) A văzut filmul de trei ori. 29 Introduce un complement circumstanțial de mod cantitativ Înalt de trei metri. 30 (Îlav) ~ fapt În realitate. 31 (Îlav) ~ bună seamă Desigur. 32 (Îlav) Cât se poate ~ Foarte. 33 (Îlav) Mai presus ~ (toate) Cel mai mult. 34 Introduce un complement circumstanțial de cauză Plânge de supărare. 35 Introduce un complement circumstanțial de scop Roșii de salată. 36 Introduce un complement circumstanțial de relație Bun de gură, bun de comerciant Si: cât despre, privitor la, în ceea ce privește. 37 Introduce un complement de agent Cartea e scrisă de ea. 38 Introduce un complement indirect S-a apropiat sufletește de mine. 39 Introduce un complement direct (exprimat prin supin) Am terminat de scris. 40 (Îe) A avea ~... A trebui Are de completat un formular. 41 (Introduce complementul direct în imprecații) Bat-o Dumnezeu de babă! 42 Introduce un subiect (exprimat prin supin) E ușor de zis, e mai greu de făcut. 43 Intră în construcții cu numerale distributive Câte cinci milioane de lei de om. 44 Introduce cardinale adverbiale De două ori. 45 Intră în construcția numeralelor cardinale de la 20 în sus, înaintea pluralului „mii” sau a substantivelor la plural Treizeci de mii, cincizeci de muncitori. 46 Face legătura între articolul adjectival „cel” („cea”) și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua” Cel de-al patrulea. 47 Leagă un numeral fracționar (cu valoare substantivală) de obiectul la care acesta se referă Un sfert de oră. 48 Intră în componența modului supin al verbului De făcut. 49 (Rar) Precedă un verb la infinitiv, rezultând construcții echivalente conjunctivului A încetat de a mai încerca... 50 Este element de compunere în cuvinte sudate sau nu Deoarece, dedulci, floare de piatră, floare de colț, untdelemn. 51 (Ila) Fel ~ fel Divers(e). 52-53 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ dinainte(a) Din față (fața). 54-55 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ dinapoi(a) Din spate(le). 56-57 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ dindărăt(ul) Din dos(ul). 58-59 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ deasupra De peste. 60-61 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ dedesubt(ul) De sub. 62-63 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ primprejur(ul) Din jur(ul). 64 (Îlc) ~ când Din momentul. 65 (Îlc) ~ vreme ce Pentru că. 66 (Îlc) ~ unde Din ce loc. 67 (Îlc) ~ cum De îndată ce. 68 (Îcr până) Exprimă cuprinderea maximă între două limite De sus până jos, de ieri până azi. 69 (Îc) ~ pe Exprimă ideea de suprapunere prin contact Cartea de pe masă. 70 (Îc) ~ prin Exprimă ideea răspândirii Oameni de prin sate. 71-72 (Îc) ~ sub Exprimă ideea de situare inferioară (în contact) Creionul de sub masă, foaia de sub carte. 73 (Îc) ~ către De (39). 74 (Îc) ~ cu Încă (de) De cu seară. 75 (Îc) ~ după Din spatele De după deal. 76 (Cu sens temporal; îac) După De după război. 77 (Îc) ~ la Din De la Cluj. 78 (Îac) Dinspre. 79 (Îac) Din momentul. 80 (Îc) ~ lângă Din apropierea Si: lângă. 81 (Îc) ~ pe lângă Aproximativ din apropierea Si: lângă. 82 (Îac) În legătură oficială cu Organ de pe lângă Parlament. 83 (Cu sens temporal; îc) ~ peste Peste. 84 (Cu sens spațial; îac) Dincolo de. 85-86 (Cu sens temporal și spațial; îc) ~ până la Până la. 87 (Îc) ~a La De-a dreapta Tatălui.

de1 c [At: PSALT. HUR. 2 / E: ns cf, de] (Îvp și poetic) Exprimă raporturi de subordonare, introducând o: 1 Propoziție condițională De îl asculți, vei învăța multe Si: dacă, în caz(ul) că. 2 Propoziție cauzală De nu te îmbraci gros, ai să răcești Si: dacă, fiindcă, pentru că. 3 (Îcs și ~... tot) Propoziție concesivă Și de te duci, tot nu te bagă în seamă Si: cu toate că, (și) dacă, deși. 4 Propoziție finală Mergi de-l vezi Si: ca (să), pentru ca (să). 5 Propoziție consecutivă Plouă de inundă Si: încât. 6 Propoziție subiectivă Ar fi bine de-ar veni / Nu se știe de-a venit sau nu Si: că, dacă. 7-8 Propoziție completivă directă (sau indirectă) Știe (se întreabă) de vine sau nu Si: dacă. 9 Propoziție atributivă Gândul de-l voi pierde mă înfioară Si: că, să. 10 Propoziție predicativă A ajuns de-l plânge lumea Si: încât, să. 11 Propoziție temporală (cu nuanță cauzală) De se însera, venea Si: când, dacă. 12 Exprimă raporturi de coordonare copulativă Si: și. 13 (Îcrî) Conjuncție disjunctivă Si: ori... ori, sau... sau. 14 Introduce propoziții exclamative cu valoare retorică O, de-ai ști cât mi-e de dor Si: dacă. 15 Introduce propoziții interogative indirecte Te întreb de-l cunoști bine Si: dacă. 16 (Îcs corelativă ~ ce... ~ aceea) Exprimă ideea de progresie. 17 (Îlc) Și ~ (sau chiar ~) Chiar dacă. 18 (Îlc) ~ ce Din prima.

de3 i [At: DLR ms / V: di, die / E: fo] Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers.

de5 prli [At: DLR ms / E: lat de] 1 Exprimă particularizarea unui element prin atribuirea unei caracteristici: casa de era mai mare Si: care, (înv) ce. 2 Exprimă identificarea obiectului în timp, în spațiu etc. casa de am văzut-o (ieri) acolo.

de2 i [At: DLR ms / V: dă, dec, deh / E: de1] Introduce (sau înlocuiește) afirmații față de care vorbitorul are o atitudine de: 1 Neîncredere. 2 Șovăială. 3 Teamă. 4 Resemnare. 5 Nepăsare. 6 Supărare. 7 Ironie.

DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de „și”, introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ Chiar dacă. 3. (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). 4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. 5. (În legătură cu „ce”, introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. 6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ♦ Că. 7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. 8. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. 9. (Introduce o propoziție atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile. 10. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... II. (Exprimă raporturi de coordonare) 1. (Pop.; leagă două propoziții copulative) Și. 2. (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. III. (Introduce propoziții optative) O, dacă...! IV. (În expr.) De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cât... cu atât... – Cf. alb. de.

DE5 pron. rel. invar. (Pop.) Care, ce. Omul de-l văzuși.Et. nec.

DE4 prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprimă natura obiectului determinat) Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi. ♦ (În titlurile de noblețe) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprimă materia) a) (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... Căsuța lui de paiantă. b) (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. Un pahar de apă. 4. (Atributul exprimă un raport de filiație) Un pui de căprioară. 5. (Atributul arată apartenența) Crengi de copac. 6. (Atributul arată autorul) Un tablou de Țuculescu. 7. (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal arată) a) (Subiectul acțiunii) Începutul de toamnă; b) (Obiectul acțiunii) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprimă relația) În ce privește. Prieten de joacă. 9. (Atributul arată locul) a) (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... ◊ (În nume topice) Filipeștii de Pădure; b) (punctul de plecare în spațiu) Plecarea de acasă; c) (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... Plănuiau amândoi viața lor de mâine.Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arată proveniența) Cizme de împrumut. 12. (Atributul arată destinația obiectului determinat) Sală de dans. 13. (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusețe de cupă.Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) Cine e de vină?Expr. A fi de... = a avea... Suntem de aceeași vârstă. ♦ (Numele predicativ arată materia) Făcut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprimă apartenența) Era de-ai noștri. 2. (Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fi” și un supin, exprimă necesitatea) E de preferat să vii. III. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). Se ridică de jos. 2. (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. IV. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... De mâine. 2. (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia.... De Anul Nou merg la mama. 3. (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: a) (în construcții cu funcție de complement circumstanțial de timp) Zi de zi. An de an; b) (în construcții cu funcție de complement circumstanțial de mod) Fir de fir; c) (în construcții cu funcție de complement circumstanțial de loc) Casă de casă (= în toate casele, pretutindeni); d) (în construcții cu funcție de complement direct) Om de om (= pe toți oamenii); e) (în construcții cu funcție de subiect) Trece spre miazănoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A văzut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... Și plângeam de supărată. VI. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. Roșii de salată. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... VII. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (În loc. adv.) De fapt. De bună seamă. 2. (Complementul arată cantitatea, măsura) Ușă înaltă de trei metri. ♦ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... 3. (Complementul are și sens consecutiv; în loc. adj. și adv.) De moarte = îngrozitor, teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. 4. (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cât se poate de bine. ♦ (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă termenul de comparație) Mai presus de toate îmi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: a) (complementul determină un adjectiv) Bun de gură; b) (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) De iute, e iute ca focul; c) (complementul determină un verb) De foame aș răbda, dar mi-e somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunări se convocau de direcție. X. (Introduce un complement indirect). 1. (După verbe) S-a apropiat de mine. 2. (După expresii verbale ca „e bine” și după interjecții ca „vai”) Pentru. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea niciuna). 3. (După verbe ca „a lua”, „a lăsa” etc.) Ca, drept. M-a luat de nebun. 4. (În legătură cu construcții distributive) Pentru. S-au împărțit câte trei cărți de om. 5. (După adjective ca „vrednic”, „demn”, „bucuros” etc.) Bucuros de oaspeți. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Capabil de a învăța. XI. (În construcții cu funcție de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... Învățam de toate. 2. (Complementul este exprimat printr-un supin) În ce privește, cu. Am terminat de scris.Expr. A avea de (+ supin) = a trebui să..., a voi.... 3. (Pop.; înaintea unui verb la infinitiv) A încetat de a plânge. 4. (În imprecații) Bat-o Dumnezeu de babă. XII. (În construcții cu funcție de subiect) 1. (Pop.; construcția prepozițională are sens partitiv) Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel. 2. (Subiectul este exprimat printr-un verb, la supin) E ușor de văzut. XIII. 1. (Face legătura dintre numeralele cardinale și substantivele determinate) a) (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) O mie de lei; b) (după numerale cu valoare nehotărâtă, ca „zeci”, „sute” etc.) Mii de fluturi mici albaștri; c) (În structura numeralelor cardinale de la 20 000 în sus, înaintea pluralului „mii”) O sută de mii. 2. (Face legătura dintre articolul adjectival „cel, cea” și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua”) Celui de-al treilea lan. XIV. Element de compunere formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. 1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesupt, de aceea, de cu seară etc. 2. În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: despre, dintre, dinaintea, de dindărătul etc. 3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: de cum, de când, de vreme ce, deoarece etc. 4. (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: decurge, dedulci, demâncare, deplin.Lat. de.

DE2 interj. 1. Introduce afirmații și replici, exprimând: a) nedumerire, șovăială, nesiguranță; b) resemnare; c) nepăsare față de cineva. Apoi de! ce să-ți fac!; d) supărare; e) ironie. 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) la te uită, asta-i acum. [Var.: (reg., 1) dă, (pop., 2) dec interj.] – Onomatopee.

DE3 interj. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. – Onomatopee.

DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de „și”, introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ Chiar dacă. 3. (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). 4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. 5. (În legătură cu „ce”, introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. 6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ♦ Că. 7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. 8. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. 9. (Introduce o propoziție atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile. 10. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... II. (Exprimă raporturi de coordonare) 1. (Pop.; leagă două propoziții copulative) Și. 2. (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. III. (Introduce propoziții optative) O, dacă...! IV. (În expr.) De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cât... cu atât... – Cf. alb. de.

DE2 interj. 1. Introduce afirmații și replici, exprimând: a) nedumerire, șovăială, nesiguranță; b) resemnare; c) nepăsare față de cineva. Apoi de! ce să-ți fac!; d) supărare; e) ironie. 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [Var.: (1, reg.) dă, (2, pop.) dec interj.] – Onomatopee.

DE4 prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprimă natura obiectului determinat) Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi. ♦ (În titlurile de noblețe) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprimă materia) a) (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... Căsuța lui de paiantă. b) (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. Un pahar de apă. 4. (Atributul exprimă un raport de filiație) Un pui de căprioară. 5. (Atributul arată apartenența) Crengi de copac. 6. (Atributul arată autorul) Un tablou de Țuculescu. 7. (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) a) (Subiectul acțiunii) Început de toamnă; b) (Obiectul acțiunii) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprimă relația) În ce privește. Prieten de joacă. 9. (Atributul arată locul) a) (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... ◊ (În nume topice) Filipeștii de Pădure; b) (punctul de plecare în spațiu) Plecarea de acasă; c) (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... Plănuiau amândoi viața lor de mâine.Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arată proveniența) Cizme de împrumut. 12. (Atributul arată destinația obiectului determinat) Sală de dans. 13. (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusețe de cupă.Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) Cine e de vină?Expr. A fi de... = a avea... Suntem de aceeași vârstă. ♦ (Numele predicativ arată materia) Făcut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprimă apartenența) Era de-ai noștri. 2. (Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fi” și un supin, exprimă necesitatea) E de preferat să vii. III. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). Se ridică de jos. 2. (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. IV. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... De mâine. 2. (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... De Anul Nou merg la mama. 3. (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: a) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) Zi de zi. An de an; b) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) Fir de fir; c) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) Casă de casă = (în toate casele, pretutindeni); d) (în construcții cu funcțiune de complement direct) Om de om (= pe toți oamenii); e) (în construcții cu funcțiune de subiect) Trece spre miazănoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A văzut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... Și plângeam de supărată. VI. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. Roșii de salată. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... VII. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (În loc. adv.) De fapt. De bună seamă. 2. (Complementul arată cantitatea, măsura) Ușă înaltă de trei metri. ♦ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... 3. (Complementul are și sens consecutiv; în loc. adj. și adv.) De moarte = îngrozitor, teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. 4. (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cât se poate de bine. ♦ (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) Mai presus de toate îmi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: a) (complementul determină un adjectiv) Bun de gură; b) (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) De iute, e iute ca focul; c) (complementul determină un verb) De foame aș răbda, dar mi-e somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii. X. (Introduce un complement indirect) 1. (După verbe) S-a apropiat de mine. 2. (După expresii verbale ca „e bine” și după interjecții ca „vai”) Pentru. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). 3. (După verbe ca „a lua”, „a lăsa” etc.) Ca, drept. M-a luat de nebun. 4. (În legătură cu construcții distributive) Pentru. S-au împărțit câte trei cărți de om. 5. (După adjective ca „vrednic”, „demn”, „bucuros”, etc.) Bucuros de oaspeți. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Capabil de a învăța. XI. (În construcții cu funcțiune de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... Învățăm de toate. 2. (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. Am terminat de scris.Expr. A avea de (+ supin) = a trebui să..., a voi... 3. (Pop.; înaintea unui verb la infinitiv) A încetat de a plânge. 4. (În imprecații) Bat-o Dumnezeu de babă. XII. (În construcții cu funcțiune de subiect) 1. (Pop.; Construcția prepozițională are sens partitiv) Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel. 2. (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) E ușor de văzut. XIII. 1. (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) a) (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) O mie de lei; b) (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca „zeci”, „sute” etc.) Mii de fluturi mici albaștri; c) (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului „mii”) O sută de mii. 2. (face legătura dintre articolul adjectival „cel, cea” și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua”) Celui de-al treilea lan. XIV. Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. 1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară etc. 2. În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: despre, dintre, dinaintea, de dindărătul etc. 3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: de cum, de când, de vreme ce, deoarece etc. 4. (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: decurge, dedulci, demâncare, deplin.Lat. de.

DE3 interj. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. – Onomatopee.

DE5 pron. rel. invar. (Pop.) Care, ce. Omul de-l văzuși.Et. nec.

DE3 interj. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers; hi. De! silește. Te grăbește, Agerul meu armăsar. NEGRUZZI, S. II 102. De!... cal de!... ȘEZ. III 189.

DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziție condițională) Dacă, în cazul că. Iar de va fi ca steaua mea să cadă... Un alt fecior... Va duce mai departe drumul meu! BENIUC, V. 72. A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti. ISPIRESCU, L. 1. Oiță bîrsană, De ești năzdrăvană Și de-a fi să mor În cîmp de mohor, Să spui lui Vrîncean Și lui Ungurean Ca să mă îngroape Aice pe-aproape. ALECSANDRI, P. P. 2. ◊ (Introduce propoziții condiționale negative, eliptice) Mai repede, că de nu, totul e pierdut. CAMIL PETRESCU, T. II 394. De-i izbuti, bine... iară de nu, au mai pățit și alți voinici ca tine... CREANGĂ, P. 187. ♦ (Cu nuanță temporală) De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85. 2. (Introduce o propoziție concesivă, precedat de «și») Deși, cu toate că, și dacă. Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ Chiar dacă. Nu-s piedici să-i oprească de-ar crește-n cale stînci. VINTILĂ, O. 20. De-aș ști că mă vei și omorî, nu pot să tac. NEGRUZZI, S. I 147. 3. (Introduce o propoziție finală a cărei acțiune este realizabilă) Ca (să), pentru ca (să). Haide! Luați-l de-l dați norodului. NEGRUZZI, S. I 156. Face-m-aș privighetoare, De-aș cînta noaptea-n răcoare Doina cea dezmierdătoare! ALECSANDRI, O. 63. ◊ (Introduce o finală a cărei acțiune este reală) În toate zilele se ducea el la un puț de aducea apă pentru casă. ISPIRESCU, L. 386. Apoi merse de ocoli cetatea Turnul, o bătu și o arse. BĂLCESCU, O. II 171. 4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încît, că. Mircea izbucnește în plîns, de i se scutură ghiozdanul în spate. SAHIA, N. 52. Viscolul ridica omătul în valuri și-l spulbera în văzduh, de nu se mai vedea nici cer, nici pămînt. VLAHUȚĂ, O. A. 344. Făcu de șarpele îl putu înghiți. RETEGANUL, P. II 42. Pusă să-i facă un buzdugan... îl aruncă în sus, de despică bolta ceriului. EMINESCU, N. 4. Ce-ai pățit, unchiașule, de încaleci pe mine? ALECSANDRI, T. I 430. ◊ (Adesea în corelație cu «atît (de)», «astfel (de)», «așa (de)»). Și era atît de sărac, de nu-i ardea nici focul în vatră. RETEGANUL, P. IV 7. Miile de paseri cîntau... cîntece, așa de duioase, de erau în stare să te adoarmă. ISPIRESCU, L. 17. 5. (În legătură cu «ce»; introduce o propoziție cauzală) Pentru că, fiindcă. Harap-Alb o prăpădea din ochi, de dragă ce-i era. CREANGĂ, P. 276. De-abia umbli de slabă ce ești. ALECSANDRI, T. 1582. 6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. Și în farmecul vieți-mi Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o umbră Sau de crezi ce-a zis femeia. EMINESCU, O. I 113. 7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. Te-a întreba de nu mai știi de vreun leac. SBIERA, P. 27. Dorul prinse-a mă-ntreba: Drag mi-e bădița ori ba?... De mi-i drag, de nu mi-i drag, Nu poci spune peste sat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 70. 8. (Introduce o propoziție subiectivă) Că. Dar al nostru împărat, Tot mergînd pe la vînat, Într-o seară s-a-ntîmplat Pe la noi d-a înnoptat. TEODORESCU, P. P. 116. 9. (Introduce o propoziție completivă directă și indirectă) Să. Oușoare că scotea Și-ncepea De le-mpărțea. TEODORESCU, P. P. 532. 10. (Introduce o propoziție atributivă) [Zmeul] are obicei de aruncă buzduganul. ISPIRESCU, L. 85. 11. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încît, în situația să. Cînd eram de nu iubeam, Unde mă culcam dormeam. POP. II. (Exprimă raporturi de coordonare) 1. (Învechit și popular, leagă două propoziții copulative) Și. Stai de nu mă săgeta. TEODORESCU, P. P. 40. 2. (Introduce propozițiile disjunctive) Sau... sau, ori... ori. De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. EMINESCU, O. I 146. De lucram, de nu lucram, Mamei tot dragă eram. ALECSANDRI, P. P. 308. III. (În propoziții independente) 1. (Introduce propoziții optative, uneori precedat de numai) O, dacă...! Numai de nu i-ar muri mulți înainte. CREANGĂ, P. 250. Ah! meștere Ruben... cartea ta într-adevăr minunată este!... numai de n-ar ameți mintea! EMINESCU, N. 49. Codrule, frunză rotundă, De mi-ai da puțină umbră! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 199. 2. (Uneori în corelație cu numai, abia etc.) Poate că... numai prin căsuțe de se mai afla ceva veselie. DUNĂREANU, N. 80. IV. (Numai în loc. conj.) De ce... de ce... sau de ce... de aceea... sau de ce... tot... = cu cît... cu atît... De ce se îmbogățea, tot mai lacom era și mai ahtiat de bani. VLAHUȚĂ, O. A. 215. De ce mergeau înainte, de ce lui Harap-Alb i se tulburau mințile. CREANGĂ, P. 275. Au luat-o prin pădure, doar vor putea ieși cumva la largul, dar de ce umblau, de aceea se înfundau mai tare. RETEGANUL, P. II 72. Cum de v. cum.

DE5 pron. relativ invar. (Popular; introduce o propoziție atributivă) Care, ce. E vorba că ei au dat foc la fro (= vreo) cîțiva din Vladomira, de ieșiseră să muncească moșia beiului. DUMITRIU, B. F. 156. L-ale case mari domnești De se văd în Stoenești, Mîndră masă e întinsă. ALECSANDRI, P. P. 206. ◊ Ăl de v. ăl.

DE4 prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprimă natura obiectului determinat) Țară de democrație populară. Spirit de inițiativă. Articol de fond. Cîntec de dragoste.Unei copile ca jupînița Marușca, îi trebuie un bărbat cu strălucire de soare. SADOVEANU, F. J. 397. Și ca la mîndre nunți de crai, Ieșit-a-n cales-ales crai. COȘBUC, P. I 56. ◊ (Atributul are și sens partitiv fiind uneori un substantiv în genitiv) Da eu, drept să-ți spun, mai degrabă aș bea un rachiu de celălalt mai prost, de-al nostru. SADOVEANU, O. A. I 93. Călătorul, după chip și port, e un negustor, vreun orzar ori cirezar, de care umblă pîn sate după daraveri. CARAGIALE, P. 44. Se vede că și lui dumnezeu îi plac tot puișori de cei mai tineri. CREANGĂ, P. 31. Mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării id. ib. 9. ◊ (Atributul califică prin modul de acțiune a obiectului respectiv) Moară de vînt. Ceasornic de precizie. ◊ (Atributul exprimă natura prin specificul preocupărilor unui colectiv sau ale unei persoane) Academia de științe. Ministerul de Finanțe. Conferință de presă. Unitate de artilerie. Ansamblu de cîntece și dansuri. ◊ (Atributul arată calitatea obiectului prin consecințele însușirilor neexprimate) Un tînăr de nădejde. O noapte de pomină. ◊ (Atributul este exprimat printr-un abstract verbal derivat dintr-un adjectiv care arată calitatea) Fumurile satelor, aburul acoperișurilor, pîclele uriașe ale pădurilor suiau într-un văzduh de limpezimea lacrimilor. CAMILAR, TEM. 7. În grădina bordeiului lor crescuse... un măr de toată frumusețea. VISSARION, B. 10. Curtozzi însă era un om de o veselie proverbială. HOGAȘ, DR. II 196. ◊ (Atributul exprimă originea obiectului respectiv, în ce privește locul, timpul sau cauza) Brînză de Brăila. Salam de Sibiu. Vin de Cotnar. Apă de Borsec. Miere de mai. Rană de schijă. ◊ (În titlurile de noblețe) Ducele de Parma. ◊ (Atributul exprimă natura prin aprecierea cantității, valorii, greutpții, dimensiunii sau vîrstei) O bancnotă de 100 de lei. Laminate de grosimea unei foițe. Cale de două zile. Un copil de 2 ani. ▭ L-au bătut copiii de sama lui, căci era cel mai slab. CAMILAR, N. I 19. Doamna Ionescu, femeie ca de patruzeci de ani. CAMIL PETRESCU, T. II 7. 2. (Atributul exprimă materia) a) (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din. Stofă de lînă. Haine de pînză. O masă de lemn. Un inel de aur. Vapori de apă. Straturi de cărbune. ▭ Prin întuneric tremurau vîrtejuri de nea. SADOVEANU, O. A. I 99. Pe coastă, la urcuș, Din căsuța lui de humă A ieșit un greieruș. TOPÎRCEANU, B. 54. Pe fața mesei, albă cu dungi de borangic, se grămădea toată îmbelșugarea casei. MACEDONSKI, O. III 8. ◊ (În comparații eliptice, exprimînd natura obiectului determinat) Braț de fier. Inimă de piatră.Și nici n-auzea În crîng cum pășea... Mînz de aramă, Cu vîntul în coamă. BANUȘ, B. 34. Acest rîu... șerpuiește printre pajiștile și arăturile acoperite, primăvara, cu talazurile de smarald și de aur ale grîului. MACEDONSKI, O. III 3. ◊ (Determinînd substantive care arată o măsură, o parte, atributul arată obiectul din care se ia cantitatea sau bucata respectivă) Un metru de pînză. Un hectar de pământ. O baniță de grîu. O felie de pîine. Un bob de grîu.Izbuti să strîngă bani pentru un petec de grădină. CAMILAR, N. I 22. Acu, ia acolo, oleacă de pospai! aista se cheamă omăt? SADOVEANU, O. A. I 94. Să fi mers o bucată bună de drum. CARAGIALE, P. 37. ◊ a) (Determinînd substantive care denumesc unități de timp) O lună de zile. b) (Determinînd un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din. Consiliul de miniștri. Colectivul de electricieni. ▭ Pădurea de brad de pe Măgură clipi din cetini și dădu și ea zvon. SADOVEANU, B. 24. Ieșit-a-n cale-ales alai De sfetnici mulți și mult popor. COȘBUC, P. I 56. O ceată de băiețandri ieși la iveală cît ai clipi din ochi. MACEDONSKI, O. III 14. Roiuri de albine Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85. 3. (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. Un car de lemne. Un pahar de apă. O pungă de bani. O carte de basme.Curg doniți de lapte. TULBURE, V. R. 39. Cinsteam bucuros cu moșneagul un păhărel de rachiu. SADOVEANU, O. A. I 93. Trec furnici ducînd în gură de făină marii saci. EMINESCU, O. I 87. 4. (Atributul corespunde unui complement direct) Proprietar de căruță. 5. (Atributul exprimă raportul de filiație) Fiu de muncitor. Tată de erou. Un pui de rîndunică. 6. (Atributul arată apartenența) Crengi de copac. Tăiș de coasă. O rază de soare. Magazin de stat.La mijloc de codru des Toate păsările ies. EMINESCU, O. I 215. Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură. ALECSANDRI, P. A. 120. ◊ (Cu un pronume posesiv sau cu un genitiv, atributul are sens partitiv) Și tot tavanul era scris Cu versuri d-a lui Dionis. COȘBUC, P. I 86. 7. (Atributul arată autorul) Poezii de Eminescu. Un tablou de Grigorescu. O simfonie de Beethoven. ◊ (Atributul indică producătorul unui lucru și natura lucrului) Pînză de păianjen. Ou de găină. 8. (Atributul, determinînd substantive care au origine verbală, sens verbal sau fac parte dintr-o locuțiune verbală, indică subiectul acțiunii) Început de toamnă. La o bătaie de pușcă.Ascultă, ascultă bătăi de ciocane. BANUȘ, B. 79. Niște șănțulețe ca pentru scurgere de apă... erau botezate de noi tranșee. CAMIL PETRESCU, U. N. 5. Urlete, mugete, șuierături, bubuituri de tun, dangăte de clopot se amestecau într-un concert sinistru, formidabil. BART, E. 389. 9. (Atributul – substantiv sau verb la infinitiv -, determinînd substantive care au origine verbală, sens verbal sau fac parte dintr-o locuțiune verbală, arată obiectul acțiunii) a) (Cu funcțiune de complement direct) Schimb de experiență. Constructor de vagoane.Să fii de viață nouă și bună făurar. DEȘLIU, G. 7. Știi tu, mîndră, ce ți-am spus La sapă de cucuruz? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 245. ◊ Loc. adv. Cu băgare de seamă v. băgare.Expr. Dare de seamă v. dare. b) (Cu funcțiune de complement indirect) Setea de cultură. Frica de moarte.Cine are aripi bune nu știe ce e teama de pămînt. BASSARABESCU, V. 50. Această îndoială de sine... îi stinse, încetul cu încetul, energia lui, nebiruită altădată. VLAHUȚĂ, N. 19. Pînă cînd să creadă lumea... C-orice dor de libertate a pierit? ALECSANDRI, P. A. 82. ♦ (Atributul obiectiv arată și cauza) Onoarea pe care o am de a mă număra oarecum printre prietenii d-voastră. CAMIL PETRESCU, T. I 21. Humuleștenii... au fericirea de a vedea lume de toată mîna. CREANGĂ, A. 74. 10. (Atributul exprimă relația) În ce privește. Tovarăș de drum.Ăsta-i Ile Caraiman de la Runc, tovarăș de cărăușie cu mine. SADOVEANU, N. P. 15. 11. (Atributul arată locul) a) (Locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... V. de la, din. Moș Gheorghe mă ispiti o vreme despre școală, despre cei de-acasă. SADOVEANU, O. A. I 94. ◊ (În nume topice compuse) Baia de Arieș. Roșiorii de Vede. Vălenii de Munte.Loc. adj. De față v. față. b) (Punctul de plecare în spațiu) Plecarea de acasă.Se rîdica domol, deocamdată, simfonia de pretutindeni a revărsatului zile. HOGAȘ, DR. II 109. ♦ (Atributul exprimă și natura obiectului determinat) Aer de munte.Păsări de apă albe se înalță pe vîrful catargelor. SAHIA, N. 40. ◊ Loc. adj. De jos v. jos. 12. (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul (ziua sau perioada): care datează din. Plănuiau amîndoi viața lor de mîne. CAMILAR, N. I 227. Te rog să ierți scena de adineaori. SEBASTIAN, T. 95. ◊ (Atributul este precedat de articolul adjectival «cel, cea, cei, cele») Vezi un rege ce-mpînzește globu-n planuri pe un veac, Cînd la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac. EMINESCU, O. I 130. ◊ (Atributul arată și natura obiectului determinat) Satul risipit pe rîpi... pîrăul Tarcăului... erau căzute într-o negură de noapte. SADOVEANU, B. 9. Sură-i sara cea de toamnă. EMINESCU, O. I 83. Ce să vă spun vouă, oameni de ieri, eu omul veacului. NEGRUZZI, S. I 245. ◊ Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 13. (Atributul arată proveniența; se construiește cu un substantiv sau cu un verb la supin) Cal de dar. Cizme de împrumut. ♦ (Atributul exprimă și natura obiectului determinat) Aburul de borș acru stăruia multă vreme pe cerul gurii soldaților. CAMILAR, N. I 9. Tu nu simțești mirosul de ogor. ISAC, O. 20. 14. (Atributul arată destinația obiectului determinat cu privire la folosire, loc, mod, timp, cauză, scop etc.) Lupta de eliberare națională. Cîntece de masă. Concediu de odihnă. Sală de spectacol. Tren de persoane. Miting de protest. Măsuri de protecție. Lamă de ras. Mașină de cusut. Lampă de masă. Ceas de perete. Servietă de avocat.În pădurile lumii, Lîngă vetrele omului, Cîteva posturi de veghe. BANUȘ, B. 92. De la postul de observație al ferestrei, Tina Diaconu a urmărit din primele săptămîni mișcările. C. PETRESCU, A. 312. Căruța... sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16. Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. ALECSANDRI, P. P. 1. 15. (Atributul gramatical este în realitate substantivul determinat) Ziua de 23 August. În noaptea de marți spre miercuri. Meseria de miner.Ziua de azi (sau astăzi) v. azi. În ziua de azi v. azi. 16. (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent, acesta din urmă fiind determinat numai formal; din punct de vedere logic «un drag de copilaș» înseamnă «un copilaș drag») Hoțul de păgubaș. Gloaba de cal. O bunătate de fată. O grozăvie de vreme.Mamele, privind-o-n horă, Se cotesc: «Olio, tu leică, Ce mai drac frumos de noră!». COȘBUC, P. I 97. Dobîndi un drag de copilaș. ISPIRESCU, L. 41. Cea dintăi școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgîtie de copilă. CREANGĂ, A. 2. Sărăcuțul de mine! id. P. 22. ◊ Loc. adj. Fel de fel de... = feluriți. [Căprița] face sărituri de necrezut și mehăie, și face fel de fel de nebunii. CARAGIALE, P. 39. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ, construit ca un atribut pe lîngă substantivul subiect care nu se mai repetă, exprimă natura obiectului determinat) Cine e de vină?În după-amiaza acelei zile, de mare mirare erau cuviosului monah niște meșteșuguri pe care le săvîrșise logofătul Drăghici. SADOVEANU, F. J. 398. ◊ Expr. A fi de... = a avea... A fi de aceeași vîrstă. A fi de competența cuiva.Abramovici a foat de părere să rămînem în picioare. SAHIA, N. 79. Amîndoi sîntem de-o mamă, De-o făptură și de-o samă. ALECSANDRI, P. A. 104. Să-ți fie (să vă fie etc..) de bine! formulă de urare folosită în diferite împrejurări (după masă, după strănutat etc.). Cumătrul a strănutat... Atunci iedul de sub chersin să nu tacă!... -Să-ți fie de bine, nînașule! CREANGĂ, P. 24. ♦ (Numele predicativ arată materia) Făcut din. Masa e, firește, de brad. CAMIL PETRESCU, U. N. 8. ♦ (Numele predicativ exprimă apartenența, avînd sens partitiv) Tatu-său era de-ai noștri, om de omenie. SADOVEANU, O. A. I 97. 2. (Predicatul nominal alcătuit din verbul «a fi» și un supin exprimă necesitatea: «ce e de făcut?» = ce trebuie (sau ce urmează) să facem?) Ar mai fi de strîns, la un loc, Toate inimile tinere. DEȘLIU, G. 10. E de văzut cum vor rîndui locurile la masa cea mare. SADOVEANU, F. J. 388. III. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată punctul de plecare al acțiunii) Din locul (sau dintr-un loc). A zis fetei să se suie în pod, să-și aleagă de-acolo o ladă. CREANGĂ, P. 289. [Luna] pe deal mi se oprea Și cu drag, de sus, privea. ALECSANDRI, P. I 101. ◊ (Complementul circumstanțial de loc e însoțit de alt complement circumstanțial de loc, care arată punctul final al acțiunii) De aici ăînă acasă.Începe el a o măsura cu ochii de sus pănă jos și de jos pănă sus. CREANGĂ, P. 163. ◊ Loc. adv. De colo (pînă) colo v. colo. De unde pînă unde v. unde. 2. (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. O lua cu binișorul s-o ducă de partea ulmilor. MACEDONSKI, O. III 6. Ograda lui de toate părțile era îngrădită. DRĂGHICI, R. 100. Ne-a ales pe noi, Doi sau trei voinici, Cu doi-trei cai murgi, În grajd bine odihniți, De patru picioare potcoviți. TEODORESCU, P. P. 179. IV. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată punctul de plecare în timp, momentul inițial al acțiunii) Începînd cu (ziua, data, momentul de...). De acum înainte.De azi ești cineva în vale. DAVIDOGLU, M. 77. Doar nu samîn eu grîu de ieri, de-alaltăieri, să nu fi mai avut a face cu secerători. CREANGĂ, P. 160. De-un veac al șede astfel. EMINESCU, O. I. 93. Rămîi, puică, sănătoasă, Că mo duc de mîni la coasă. ȘEZ. I 141. ◊ Loc. prep. De cu v. cu. ◊ (Complementul este exprimat prin substantive sau adjective care sînt la origine nume predicative; «de mic» înseamnă «de cînd era mic») Noi de copii ne știm. COȘBUC, P. I 77. Încă de mic Te cunoșteam. EMINESCU, O. I 175. De copil încă, el admira ochii cei frumoși ai portretului. id. N. 40. ◊ (Complementul circumstanțial de timp e însoțit de un alt complement circumstanțial de timp care arată punctul final al acțiunii) De dimineața pînă seara. 2. (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... Mii de noapte aici. CARAGIALE, M. 6. Așteptase de mult ca Huțu să vină de crăciun acasă. SLAVICI, O. I 89. ◊ Loc. adv. De astă dată sau de data aceasta (sau asta) v. dată1. ♦ (Cu un substantiv adverbial; popular) Crescut-au, Născut-au, Doi meri d-alunei, De toamna sădiți, De veara-nfloriți. TEODORESCU, P. P. 78. 3. (Prepoziția «de» leagă elemente de același fel care se succed în timp) După, cu. a) (În construcții cu funcțiune de circumstanțial de timp cu sens iterativ, adesea cu nuanță modală; numai în loc. adv.) Zi de zi v. zi. Noapte de noapte v. noapte. An de an v. an. b) (În construcții cu funcțiune de circumstanțial de mod) Fir de fir v. fir. Bob de bob v. bob. c) (În construcții cu funcțiune de circumstanțial de loc) Casă de casă = în toate casele (la r'nd), pretutindeni. A umblat casă de casă. d) (În construcții cu funcțiune de complement direct) Om de om = pe toți oamenii (la rînd), o mulțime de oameni. A întrebat om de om. e) (În construcții cu funcțiune de subiect) N-ați plîns văzînd cum trece-n zbor Spre miazănoapte nor de nor? COȘBUC, P. I 90. 4. (Complementul, exprimat printr-un numeral adverbial sau prin construcții asemănătoare, are sens iterativ) De mai multe ori, în strîngerea hîrtiilor, mîinile lor s-au atins. SAHIA, N. 81. Calul se și scutură de treo ori. CREANGĂ, P. 195. V. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... Rodește spornic holda de muncă și strădanii!. DEȘLIU, G. 6. Țiuie de bucurie Că-i vremea culesului. BANUȘ, B. 87. Crăpau lemnele și pietrele de ger. MACEDONSKI, O. III 33. Și ea, mergînd spre Viorel, Roșind, s-a zăpăcit de drag. COȘBUC, P. I 57. ◊ Loc. adv. De aceea v. acela2. Nu de alta = nu din alt motiv. ◊ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Fata... știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui. CREANGĂ, P. 287. ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sînt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... Și plîngeam de supărată, Că tu nu te-ai priceput. COȘBUC, P. I 51. De străin și de sărac, Nu știu seara und' să trag. TEODORESCU, P. P. 326. VI. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. Ce au azi soldații de mîncare? CAMILAR, N. I 154. Acu n-am vreme de jucării! CARAGIALE, P. 45. Nu-i gîscă, ci-i gînsac; l-am cumpărat de semînță. CREANGĂ, P. 43. Au prins voinicul să zică de joc. SBIERA, P. 36. Toderică... porunci de masă. NEGRUZZI, S. I 82. ◊ Loc. adv. De exemplu v. exemplu. De pildă v. pildă. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... Doba-mi bate de pornit, Nu cată că-s ostenit! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 302. ◊ (Neobișnuit; complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Îmi rămăsăsă numai zăci galbeni, pe care i-am întrebuințat de a-mi cumpăra o canape. KOGĂLNICEANU, S. 79. VII. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (Complementul exprimă modul propriu-zis, numai în loc. adv.) De comun acord v. acord. De altfel v. altfel. De fapt v. fapt. De asemenea v. asemenea. De bună seamă v. seamă. De fel v. fel. De loc v. loc. De obicei v. obicei. De zor v. zor. ◊ (Complementul, exprimat eliptic, are și valoarea unui circumstanțial de timp, în loc. adv.) De viu v. viu. 2. (Complementul arată cantitatea, măsura) Ușă înaltă de trei metri. (Despre soare) A fi de o suliță (sau de două sulițe etc.). Cînd era soarele de două sulițe pe ceri, a plecat în lumea largă. EMINESCU, N. 5. ♦ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vînzare) Cu, pentru, în schimbul a..., în valoare de... Am cumpărat de 10 lei.N-află fier de trei parale. TEODORESCU, P. P. 150. Mă-ntîlnii c-o copiliță, Cerui gură de-o groșiță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 404. 3. (Complementul are și sens consecutiv; în expr.) De moarte = îngrozitor, groaznic, teribil (încît îți dă impresia morții). De minune = admirabil (încît te minunezi). Planul lui Cassian izbuti de minune. VLAHUȚĂ, O. A. 159. De mama focului = cu mare intensitate, cu încordare, în gradul cel mai înalt (încît îți dă impresia de ceva neobișnuit). Cioplea și bocănea de mama focului. REBREANU, R. II 62. Era frumoasă de mama focului. CREANGĂ, P. 276. 4. (Complementul, exprimat printr-un adverb sau o locuțiune adverbială care arată cantitatea, gradul sau intensitatea însușirii ori acțiunii respective, determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv, rar și un substantiv dintr-o expresie verbală de tipul «mi-e silă») Cît de puternic cînta sirena! VINTILĂ, O. 8. Așa de bine mi se dezleagă limba, încît s-ar mira părintele Amfilohie auzindu-mă ce fel mă bucur. SADOVEANU, F. J. 263. Eu cînt tot un cîntec... Și-așa mi-e silă să-l cînt. COȘBUC, P. I 64. Acum văz cît se poate de bine. CARAGIALE, P. 38. O rămîi, rămîi la mine, Te iubesc atît de mult. EMINESCU, O. I 110. ◊ (Determinînd un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă termenul de comparație) Prefer să spun în proză ce gîndesc, Și mai presus de toate îmi place să tac. BENIUC, V. 29. ◊ Loc. adv. Mai bine de... v. bine. Mai puțin de... v. puțin. VIII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cît despre, privitor la. a) (Complementul determină un adjectiv) Bun de gură.Se vorbește prin sate despre măria-sa că-i om nu prea mare de stat. SADOVEANU, F. J. 9. [Intră] Tulpină-Voinic, sigur de el. CAMIL PETRESCU, T. II 11. Cănuță a rămas sărman de părinți. CARAGIALE, P. 12. Cu sfetnici vechi de zile mă-ntîmpinași în cale. EMINESCU, O. I 91. Bătrînețele m-au făcut olog de picioare. ALECSANDRI, T. I 430. ◊ (Adjectivul determinat în calitate de nume predicativ este același cu cel prin care se exprimă complementul) De cuminte, vedea că-i cuminte. SBIERA, P. 218. De frumoasă, ești frumoasă, Dar iia nu ți-o știi coasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 427. b) (Complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) De bună, e ca o bucată de pîne albă. RETEGANUL, P. II 43. De bărbată, e bărbată ca focul. id. ib. 46. c) (Complementul determină un verb) De foame ar fi ce-ar fi, Dar n-am cu ce mî-nveli; De-nvelit aș mai lăsa, Dar n.am cu ce mă-ncălța. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 464. ◊ (Complementul este exprimat prin supinul verbului determinat sau printr-un substantiv din familia acestuia) Am auzit de tine, da de văzut nu te-am văzut. EMINESCU, N. 6. Ai gonit ori te-au gonit, Ai gonit ori ai fugit?... – Nici de goană m-au gonit, Nici de fugă n-am fugit. TEODORESCU, P. P. 69. IX. (Introduce un complement de agent) Povestea Sindipii... scrisă de mine, cuviosul Chesarie. SADOVEANU, D. P. 6. Pe vremile acele, mai toate țările erau bîntuite de războaie grozave. CREANGĂ, P. 183. Își simte gîtu-atuncea cuprins de brațe reci. EMINESCU, O. I 95. Aceste adunări se convocau de domn. BĂLCESCU, O. II 13. ♦ (Franțuzism neobișnuit și învechit; după locuțiuni verbale ca «a fi alcătuit», exprimînd elementele componente) Din. Parcul meu se compune de doi plopi plutași, trei paltini, cîțiva tei. NEGRUZZI, S. I 96. Au agiuns numai pănă la lăcașul spu cel de vară, care închipuie un chioșc alcătuit de frunză. DRĂGHICI, R. 160. X. (Introduce un complement indirect) 1. (După verbe ca «a vorbi», «a spune», «a afla» și după locuțiuni verbale ca «a-și face o idee» etc.) Despre. I... ra! moș Nichifor, nu mai spune de lup, că tare mă tem. CREANGĂ, P. 120. Vorbind de-a lor iubire, iubire fără saț Ea se lăsase dulce și greu pe al lui braț. EMINESCU, O. I 97. Nu cînt de-mpăratul tău, Ci cînt pentru dorul meu. TEODORESCU, P. P. 83. ◊ (După verbe ca «a uita», «a-și aminti» și locuțiuni verbale ca «a-și aduce aminte» etc.) Ș-ai uitat de soarta mîndrei, iubitoarei tale fete! EMINESCU, O. I 83. ◊ (După verbe ca «a rîde», «a se plînge») O să înceapă a rîde lumea de noi. HOGAȘ, DR. II 135. ◊ (După verbe ca «a se îndrăgosti», «a se molipsi», «a se îmbolnăvi») Îndrăgostiți de scripeți și motor, Îi tălmăcim pe scripcă și poemă. DEȘLIU, G. 17. Și fata s-a-ndrăgit de el. COȘBUC, P. I 54. Curînd n-a lipsit a se molipsi de aerul acestui oraș. NEGRUZZI, S. I 20. ◊ (După verbe și locuțiuni verbale ca «a se bucura», «a avea parte», «a da dovadă», «a dispune», «a se folosi», «a avea nevoie») Jupîn Niculăieș Albu... se bucura de ocrotire și de dragoste, cu toate nebuniile pe care le săvîrșea. SADOVEANU, F. J. 394. A avut parte cine știe ce alt drumeț... de patul cel curat. CARAGIALE, P. 41. D-a omului mărire nimic nu dă dovadă. ALEXANDRESCU, P. 79. ◊ (După verbe ca «a se ocupa», «a se interesa», «a se îngriji», «a se convinge», «a-i păsa» și după locuțiuni verbale ca «a avea grijă», «a-și da seama» etc.) De ce nu mă lasă să-mi văd liniștit de ocupațiile mele? SEBASTIAN, T. 30. Îngrijise de un foc ce ardea. MACEDONSKI, O. III 11. Nu de mine, Mi-e de dînsa, ce-a făcut! COȘBUC, P. I 202. ◊ (După verbe ca «a se feri», «a se teme», «a se adăposti», «a apăra» și după locuțiuni verbale asemănătoare sau înrudite ca sens) Răsună Sirenele de care zadarnic te ferești. DEȘLIU, G. 6. Hotărîndu-se dintr-o dată să se puie cu desăvîrșire la adăpost de orice răutate și viclenie a acelui dușman, își luă în poală ulcelele și se duse. SADOVEANU, F. J. 422. Și cu crengi îl apăr pagii de muscuțe și zăduf. EMINESCU, O. I 85. ◊ (După verbe ca «a asculta», «a înțelege») Înțelege de glumă.Și toată lumea în ocean De tine o s-asculte. EMINESCU, O. I 170. 2. (După verbe ca «a se apropia», «a se atinge», «a se lipi», «a se freca», «a se rezema», «a se sprijini») M-am atins de zid.Un mutilat cu obrazul ars, ciopîrțit se sprijină de mine. SAHIA, N. 20. Obrazul și-l lipește strîns De piatra cea din veac cioplită. COȘBUC, P. II 261. Căprița s-a apropiat de mîna mea. CARAGIALE, P. 39. ◊ (După verbe ca «a se ciocni», «a se izbi», «a se lovi») Ilona, revenind din stînga, caută găleata, n-o găsește și dă cu ochii de Maria. DAVIDOGLU, M. 16. Fumul acru urca în susul obrajilor, se lovea de marginile căștilor și cobora furișîndu-se pe lîngă gulerele mantalelor. CAMILAR, N. I 11. După ce deșertau oalele, le spărgeau îndată de pămînt. SADOVEANU, F. J. 397. Dete poarta de perete și trecu înainte. ISPIRESCU, L. 359. ◊ (După verbe ca «a se atîrna», «a se lega», «a se prinde», «a țineooBB, «a trage», uneori cu verbul subînțeles, sau după interjecții cu valoare verbală asemănătoare) Voiam să mă înțeleg cu el, să-l fac să se ție de tocmeală. SADOVEANU, O. A. I 91. Omul... plecă deznădăjduit, trăgînd de funie văcșoara. SANDU-ALDEA, D. N. 245. Pune omului merinde-n traistă și-i dă iapa de căpăstru. SBIERA, P. 58. Nici una nici două, haț! pe ied de gît. CREANGĂ, P. 23. Care-a fost voinic mai mare Acum e legat mai tare, Și de mîni, și de picioare, Cu lanțuri și cu zăvoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 287. Sta Codreanul frățior Cu butucul de picior. ALECSANDRI, P. P. 90. ◊ (După verbe și locuțiuni ca «a fugi», «a se îndepărta», «a se lepăda», «a se curăța», «a scuti», «a scăpa», «a se lăsa păgubaș», «a se sătura», «a trece», «a se despărți», «a se deosebi») Tînărul... se șterge de sudoare. CARAGIALE, P. 45. Fetelor, hăi! s-a trecut de șagă CREANGĂ, P. 9. Între ziduri, printre arbori ce se scutură de floare, Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare! EMINESCU, O. I 136. Hai, copii, cu voinicie, Să scăpăm biata moșie De păgîni și de robie! ALECSANDRI, P. A. 36. 3. (După verbe ca «a umple», «a încărca», «a îmbelșuga») După delușoare, automatele porniră cu deznădejde... și noaptea se umplu de spaime. CAMILAR, N. I 100. Vezi, cît ești de avan, moș Nichifor, cum îți încarci sufletul de păcate?! CREANGĂ, P. 134. 4. (După expresii verbale ca «e bine», «e rău», uneori fără verbul «a fi» și după interjecții ca «vai!») Pentru. Ferice de el!Pe urmă am fugit, am umblat prin lume, vai de capul meu! SADOVEANU, O. A. I 195. ◊ (După interjecții complementul poate fi repetat) Vai de ea și de ea! S-o fi îmbolnăvit, s-o fi întîmplat ceva. MACEDONSKI, O. III 7. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva sau de capul (cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una), a fi de oarecare însemnătate. E ceva de capul lui.Trebuie să fie ceva de ciobanul acela. ISPIRESCU, la TDRG. ◊ (După verbe ca «a se alege», «a fi») Praful s-a ales de ea. ◊ (Eliptic) Era o învălmășeală acolo: lucruri stricate, bastoane rupte, umbrele vechi – mai mult scheletul de ele – și mai ales praf și hîrtii. BASSARABESCU, V. 42. Ce folos de tine, dragă, Că ești albă și spălată Și trăiești tot supărată? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 375. 5. (După verbe ca «a lua», «a lăsa», «a da», «a trece») Știu eu tare bine că boierul m-a luat de nebun. CREANGĂ, P. 157. Murise vecinul și lasase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba. EMINESCU, N. 3. Dincoace-ndemnul firii trece de taină mare. ALEXANDRESCU, P. 44. Dă-mi pe Vidra ta de vamă. ALECSANDRI, P. P. 99. 6. (În legătură cu construcții distributive) Pentru. S-au împărțit cîte 3 cărți de om. Ne-a dat 10 lei de cap.De tot carul șese boi, Înjugați doi cîte doi. ALECSANDRI, P. A. 93. Porcii ți-oi plăti...: De tot mascurul Ți-oi da galbenul. TEODORESCU, P. P. 461. 7. (După adjective ca «vrednic», «demn», «capabil», «independent», «plin», «bucuros» etc.) Bucuros de oaspeți.Revăd măceșii plini de foare. GALACTION, O. I 17. ◊ (După adjective verbale, complementul indirect este echivalentul complementului direct al verbului corespunzător) Om știutor de carte. Popoare iubitoare de pace. 8. (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Capabil de a învăța. Ferește-te de a munci superficial. 9. (Franțuzism; verbul «a schimba» este greșit construit cu un complement indirect în locul complementului direct) Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. ANGHEL, PR. 159. XI. (În construcții cu funcțiune de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, cîte ceva din, o parte din. Avem de toate. Învățăm de toate. ▭ [Copilul] văzu că nu mai are de nici unele. ISPIRESCU, L. 287. 2. (Complementul este exprimat printr-un supin) Cu, în ce privește. Am terminat de scris. Am isprăvit de treierat.Nu s-a lăsat pînă n-a gătat de văzut toate minunile orașului. VINTILĂ, O. 42. După ce sfîrșea de dus apă la case, stropea ulița mare. CAMILAR, N. I 26. ◊ Expr. A avea de (+ supin) = a trebui să..., a avea obligația de a..., a voi să... Am de vorbit ceva cu tine. Am ceva de scris.Am de lăsat o vorbă pentru Lumea cea nouă! DEȘLIU, G. 42. Parcă era pe patul morții și spunea tot ce avea de spus, o dată pentru veșnicie. SADOVEANU, O. A. I 97. ◊ (Complementul are sens final, exprimînd destinația) Ne-a adus ceva de mîncat. Le-a dat de scris. ◊ (Complementul este exprimat printr-un substantiv abstract cu sens verbal) Ne-ai adus de mîncare? Am mult de lucru.Expr. A-și face de lucru (cu ceva sau cu cineva) v. lucru. 3. (Popular, înaintea unui verb la infinitiv) N-oi mai înceta d-a plînge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 159. 4. (În imprecații, introduce complementul direct substantival care urmează după complementul direct exprimat prin forma neaccentuată a pronumelui personal) Mînca-i-ar ciuma și holera de hoți! La TDRG. Bat-o dumnezeu de babă, s-o bată! CREANGĂ, P. 125. XII. (În construcții cu funcțiune de subiect) 1. (Popular; construcția prepozițională are sens partitiv) N-o scrie [scrisoarea] cu cerneală, Că de-aceea-i multă-n țară, O scrie cu argințel, Că de-acela-i putințel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117. 2. (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin, avînd ca predicat o expresie verbală) E ușor de văzut. E greu de citit.E greu de aflat adevărul... zise și inginerul turnînd vin în pahare. SADOVEANU, O. VIII 286. 3. (Incorect, calc după limba franceză la unii scriitori, precedă infinitivul cu rol de subiect) E groaznic de a vedea cum aceste jivine se răped la stîrvuri. ODOBESCU, S. III 16. XIII. 1. (Face legătura între numeralele cardinale și substantivele determinate) a) (După numeralele cardinale de la 20 în sus, afară de compusele sutelor și miilor cu numeralele 1-19, ca: 101-119, 201-219, 5901-5919 etc.) 20 de oameni. 365 de zile.O mie de țechini primești? COȘBUC, P. I 109. b) (După numerale cu valoare nehotărîtă ca «zeci», «sute», «mii») Mii de fluturi mici albaștri, mii de roiuri de albine Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85. c) (După numerale fracționare) Cuconu Ioniță scoase două sferturi de irmilic și le dădu lui Gîrneață. HOGAȘ, DR. II 99. d) (În structura numeralelor cardinale de la 20000 în sus, înaintea pluralului «mii») O sută de mii. 2. (Face legătura între articolul adjectival «cel, cea» și numeralul ordinal de la «al doilea», «a doua» în sus) Cel de-al doilea plan cincinal. XIV. Element de compunere, formînd cuvinte care se scriu împreună (v. cuvintele respective: deasupra, despre, deoarece etc.), locuțiuni care se scriu în două cuvinte (v. al doilea cuvînt: de către v. către, de cum v. cum, de la v. la etc.) sau care se scriu în mai multe cuvinte (v. cuvîntul caracteristic: de îndată ce v. îndată, de vreme ce v. vreme etc.). 1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale ca: deasupra, dedesubt, degeaba, deocamdată, deodată, deoparte, deopotrivă, deseară, devreme etc., dimpotrivă, dinainte, dinapoi, dindărăt etc., de aceea, de cu seară etc., nicidecît, nicidecum etc. 2. În prepoziții sai locuțiuni prepoziționale ca: despre, de către, de la, de lîngă, de pe, de peste, de sub etc., din, dintre, dinspre, dinaintea, dindărătul etc., de dinaintea, de dindărătul etc. 3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale ca: de cum, de cînd, de îndată ce, deoarece, de vreme ce etc. 4. Rar, în substantive și adjective ca: demîncare, deplin.

DE2 interj. (Și în forma regională dă; precedat uneori de «apoi», «d-apoi») 1. Introduce afirmații și replici, dînd expresie unui sentiment, unei stări sau unei atitudini de: a) șovăială, nedumerire, nesiguranță în fața unei situații încurcate. Apăi de, cucoane, ce să fie mai gras decît porcul meu din ogradă? ISPIRESCU, L. 178. Ce este talentul? – De! aceasta este prea ușor de spus. CARAGIALE, N. F. 12. Ș-apoi de ce nu m-ați sculat? – D-apoi dă, mămucă. CREANGĂ, P. 11; b) resemnare în fața unei situații firești sau a unei întîmplări neplăcute, nenorocite. Făt-Frumos, cu inima curată... se duse, de! de datorie. ISPIRESCU, L. 105. Te cred, cumătre: d-apoi dă, nu-i cum vrem noi. CREANGĂ, P. 31. Numai dă! ce să facă bietul om? id. ib. 140; c) nepăsare față de cineva care se află într-o situație încurcată sau neplăcută. Apoi de! ce să-ți fac?; d) supărare care se manifestă uneori printr-o mustrare, un avertisment sau o amenințare adresată cuiva. De! nu vă mai fandosiți acum. Spuneți și voi, ia, ce vă-ți pricepe. ISPIRESCU, L. 68. Dă, măi gogule!... cată-ți de drum pînă ce nu scot luleaua de la ciubuc ALECSANDRI, T. I 238. De, mă, ce vă țineți cîrd Și intrați așa cîntînd. TEODORESCU, P. P. 129; e) ironie. Apoi dă!... vorba ceea: Azi tare, mîne mare. ALECSANDRI, T. I 381.2. (Introduce replici, dînd expresie unei atitudini de negare sau dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum, tronc. (În forma populară dec) Mă duc... să nu mă bați... Să nu dai! – Dec! de ce să te bat?... du-te sănătos. CARAGIALE, O. I 250. În ce te bizui, de te îndîrjești așa, nepoate? Dec! Nu cumva ai pofti să-mi iai vițica pentr-un cuc armenesc? CREANGĂ, A. 57. Dec!... ce te răstești așa la mine, jupîneasă?... Ai uitat cu cine vorbești? ALECSANDRI, T. I 35. – Variantă: (popular) dec, (regional) interj.

Intrare: de (conj.)
Surse flexiune: DOR
Intrare: de (pron.)
Surse flexiune: DOR
Intrare: de (prep.)
Surse flexiune: DOR
dupră
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
dupren
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
dupretutindenea
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: de (interj.)
Surse flexiune: DOR
dec (interj.) interjecție
Surse flexiune: DOR
deh
Intrare: de
de
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: ac-de-mare
ac-de-mare substantiv neutru
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ac-de-mare acul-de-mare
plural ace-de-mare acele-de-mare
genitiv-dativ singular ac-de-mare acului-de-mare
plural ace-de-mare acelor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: anemonă-de-mare
anemonă-de-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anemonă-de-mare anemona-de-mare
plural anemone-de-mare anemonele-de-mare
genitiv-dativ singular anemone-de-mare anemonei-de-mare
plural anemone-de-mare anemonelor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: arbore-de-cacao
arbore-de-cacao substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arbore-de-cacao arborele-de-cacao
plural arbori-de-cacao arborii-de-cacao
genitiv-dativ singular arbore-de-cacao arborelui-de-cacao
plural arbori-de-cacao arborilor-de-cacao
vocativ singular
plural
Intrare: arbore-de-cafea
arbore-de-cafea substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arbore-de-cafea arborele-de-cafea
plural arbori-de-cafea arborii-de-cafea
genitiv-dativ singular arbore-de-cafea arborelui-de-cafea
plural arbori-de-cafea arborilor-de-cafea
vocativ singular
plural
Intrare: arbore-de-cauciuc
arbore-de-cauciuc substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arbore-de-cauciuc arborele-de-cauciuc
plural arbori-de-cauciuc arborii-de-cauciuc
genitiv-dativ singular arbore-de-cauciuc arborelui-de-cauciuc
plural arbori-de-cauciuc arborilor-de-cauciuc
vocativ singular
plural
Intrare: arbore-de-fier
arbore-de-fier
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arbore-de-fier arborele-de-fier
plural arbori-de-fier arborii-de-fier
genitiv-dativ singular arbore-de-fier arborelui-de-fier
plural arbori-de-fier arborilor-de-fier
vocativ singular
plural
Intrare: arbore-de-pâine
arbore-de-pâine substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arbore-de-pâine arborele-de-pâine
plural arbori-de-pâine arborii-de-pâine
genitiv-dativ singular arbore-de-pâine arborelui-de-pâine
plural arbori-de-pâine arborilor-de-pâine
vocativ singular
plural
Intrare: arbore-de-plută
arbore-de-plută
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arbore-de-plu arborele-de-plu
plural arbori-de-plu arborii-de-plu
genitiv-dativ singular arbore-de-plu arborelui-de-plu
plural arbori-de-plu arborilor-de-plu
vocativ singular
plural
Intrare: arici-de-mare
arici-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arici-de-mare ariciul-de-mare
plural arici-de-mare aricii-de-mare
genitiv-dativ singular arici-de-mare ariciului-de-mare
plural arici-de-mare aricilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: ață-de-mare
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ață-de-mare ața-de-mare
plural
genitiv-dativ singular ațe-de-mare aței-de-mare
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bou-de-baltă
bou-de-baltă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bou-de-baltă boul-de-baltă
plural boi-de-baltă boii-de-baltă
genitiv-dativ singular bou-de-baltă boului-de-baltă
plural boi-de-baltă boilor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: băgare de seamă
băgare de seamă locuțiune substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular băgare de sea băgarea de sea
plural băgări de sea băgările de sea
genitiv-dativ singular băgări de sea băgării de sea
plural băgări de sea băgărilor de sea
vocativ singular
plural
Intrare: băgător de seamă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular băgător de sea băgătorul de sea
plural băgători de sea băgătorii de sea
genitiv-dativ singular băgător de sea băgătorului de sea
plural băgători de sea băgătorilor de sea
vocativ singular băgătorule de sea
plural băgătorilor de sea
Intrare: bătaie de joc
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bătaie de joc bătaia de joc
plural bătăi de joc bătăile de joc
genitiv-dativ singular bătăi de joc bătăii de joc
plural bătăi de joc bătăilor de joc
vocativ singular
plural
Intrare: bou-de-apă
bou-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bou-de-a boul-de-a
plural boi-de-a boii-de-a
genitiv-dativ singular bou-de-a boului-de-a
plural boi-de-a boilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: bou-de-mare
bou-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bou-de-mare boul-de-mare
plural boi-de-mare boii-de-mare
genitiv-dativ singular bou-de-mare boului-de-mare
plural boi-de-mare boilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: buhai-de-baltă
buhai-de-baltă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buhai-de-baltă buhaiul-de-baltă
plural buhai-de-baltă buhaii-de-baltă
genitiv-dativ singular buhai-de-baltă buhaiului-de-baltă
plural buhai-de-baltă buhailor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: burete-de-mare
burete-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular burete-de-mare buretele-de-mare
plural bureți-de-mare bureții-de-mare
genitiv-dativ singular burete-de-mare buretelui-de-mare
plural bureți-de-mare bureților-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: cal-de-apă
cal-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cal-de-a calul-de-a
plural cai-de-a caii-de-a
genitiv-dativ singular cal-de-a calului-de-a
plural cai-de-a cailor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: cal-de-mare
cal-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cal-de-mare calul-de-mare
plural cai-de-mare caii-de-mare
genitiv-dativ singular cal-de-mare calului-de-mare
plural cai-de-mare cailor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: cap-de-cocoș
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cap-de-cocoș capul-de-cocoș
plural
genitiv-dativ singular cap-de-cocoș capului-de-cocoș
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cap-de-mort
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cap-de-mort capul-de-mort
plural
genitiv-dativ singular cap-de-mort capului-de-mort
plural
vocativ singular
plural
Intrare: capră-de-munte
capră-de-munte substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular capră-de-munte capra-de-munte
plural capre-de-munte caprele-de-munte
genitiv-dativ singular capre-de-munte caprei-de-munte
plural capre-de-munte caprelor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: castravete-de-mare
castravete-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular castravete-de-mare castravetele-de-mare
plural castraveți-de-mare castraveții-de-mare
genitiv-dativ singular castravete-de-mare castravetelui-de-mare
plural castraveți-de-mare castraveților-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: căluț-de-mare
căluț-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular căluț-de-mare căluțul-de-mare
plural căluți-de-mare căluții-de-mare
genitiv-dativ singular căluț-de-mare căluțului-de-mare
plural căluți-de-mare căluților-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: cățel-de-frasin
cățel-de-frasin substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cățel-de-frasin cățelul-de-frasin
plural căței-de-frasin cățeii-de-frasin
genitiv-dativ singular cățel-de-frasin cățelului-de-frasin
plural căței-de-frasin cățeilor-de-frasin
vocativ singular
plural
Intrare: cățel-de-mare
cățel-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cățel-de-mare cățelul-de-mare
plural căței-de-mare cățeii-de-mare
genitiv-dativ singular cățel-de-mare cățelului-de-mare
plural căței-de-mare cățeilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: câine-de-mare
câine-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular câine-de-mare câinele-de-mare
plural câini-de-mare câinii-de-mare
genitiv-dativ singular câine-de-mare câinelui-de-mare
plural câini-de-mare câinilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: chimion-de-apă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chimion-de-a chimionul-de-a
plural
genitiv-dativ singular chimion-de-a chimionului-de-a
plural
vocativ singular
plural
Intrare: chimion-de-baltă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chimion-de-baltă chimionul-de-baltă
plural
genitiv-dativ singular chimion-de-baltă chimionului-de-baltă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: coada-mâței-de-baltă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coada-mâței-de-baltă
plural
genitiv-dativ singular cozii-mâței-de-baltă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cocoș-de-mesteacăn
cocoș-de-mesteacăn substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cocoș-de-mesteacăn cocoșul-de-mesteacăn
plural cocoși-de-mesteacăn cocoșii-de-mesteacăn
genitiv-dativ singular cocoș-de-mesteacăn cocoșului-de-mesteacăn
plural cocoși-de-mesteacăn cocoșilor-de-mesteacăn
vocativ singular
plural
Intrare: cocoș-de-munte
cocoș-de-munte substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cocoș-de-munte cocoșul-de-munte
plural cocoși-de-munte cocoșii-de-munte
genitiv-dativ singular cocoș-de-munte cocoșului-de-munte
plural cocoși-de-munte cocoșilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: cocoșel-de-câmp
cocoșel-de-câmp substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cocoșel-de-câmp cocoșelul-de-câmp
plural cocoșei-de-câmp cocoșeii-de-câmp
genitiv-dativ singular cocoșel-de-câmp cocoșelului-de-câmp
plural cocoșei-de-câmp cocoșeilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: corb-de-mare
corb-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular corb-de-mare corbul-de-mare
plural corbi-de-mare corbii-de-mare
genitiv-dativ singular corb-de-mare corbului-de-mare
plural corbi-de-mare corbilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: corb-de-noapte
corb-de-noapte substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular corb-de-noapte corbul-de-noapte
plural corbi-de-noapte corbii-de-noapte
genitiv-dativ singular corb-de-noapte corbului-de-noapte
plural corbi-de-noapte corbilor-de-noapte
vocativ singular
plural
Intrare: corn-de-secară, cornul-secarei
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular corn-de-seca cornul-de-seca
plural
genitiv-dativ singular corn-de-seca cornului-de-seca
plural
vocativ singular
plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cornul-secarei
plural
genitiv-dativ singular cornului-secarei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: crin-de-mare
crin-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crin-de-mare crinul-de-mare
plural crini-de-mare crinii-de-mare
genitiv-dativ singular crin-de-mare crinului-de-mare
plural crini-de-mare crinilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: crin-de-pădure
crin-de-pădure substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crin-de-pădure crinul-de-pădure
plural crini-de-pădure crinii-de-pădure
genitiv-dativ singular crin-de-pădure crinului-de-pădure
plural crini-de-pădure crinilor-de-pădure
vocativ singular
plural
Intrare: crin-de-toamnă
crin-de-toamnă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crin-de-toamnă crinul-de-toamnă
plural crini-de-toamnă crinii-de-toamnă
genitiv-dativ singular crin-de-toamnă crinului-de-toamnă
plural crini-de-toamnă crinilor-de-toamnă
vocativ singular
plural
Intrare: cristal-de-stâncă
cristal-de-stâncă substantiv neutru (numai) singular
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cristal-de-stâncă cristalul-de-stâncă
plural
genitiv-dativ singular cristal-de-stâncă cristalului-de-stâncă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cristei-de-baltă
cristei-de-baltă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cristei-de-baltă cristeiul-de-baltă
plural cristei-de-baltă cristeii-de-baltă
genitiv-dativ singular cristei-de-baltă cristeiului-de-baltă
plural cristei-de-baltă cristeilor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: cucută-de-apă
cucută-de-apă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cucută-de-a cucuta-de-a
plural cucute-de-a cucutele-de-a
genitiv-dativ singular cucute-de-a cucutei-de-a
plural cucute-de-a cucutelor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: cucută-de-pădure
cucută-de-pădure substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cucută-de-pădure cucuta-de-pădure
plural cucute-de-pădure cucutele-de-pădure
genitiv-dativ singular cucute-de-pădure cucutei-de-pădure
plural cucute-de-pădure cucutelor-de-pădure
vocativ singular
plural
Intrare: curechi-de-munte
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular curechi-de-munte curechiul-de-munte
plural
genitiv-dativ singular curechi-de-munte curechiului-de-munte
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cuțit-de-mare
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cuțit-de-mare cuțitul-de-mare
plural
genitiv-dativ singular cuțit-de-mare cuțitului-de-mare
plural
vocativ singular
plural
Intrare: dare de mână
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dare de mâ darea de mâ
plural
genitiv-dativ singular dări de mâ dării de mâ
plural
vocativ singular
plural
Intrare: dare de seamă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dare de sea darea de sea
plural dări de sea dările de sea
genitiv-dativ singular dări de sea dării de sea
plural dări de sea dărilor de sea
vocativ singular
plural
Intrare: dedițel-de-mare
dedițel-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dedițel-de-mare dedițelul-de-mare
plural dediței-de-mare dedițeii-de-mare
genitiv-dativ singular dedițel-de-mare dedițelului-de-mare
plural dediței-de-mare dedițeilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: dinte-de-cal
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dinte-de-cal dintele-de-cal
plural
genitiv-dativ singular dinte-de-cal dintelui-de-cal
plural
vocativ singular
plural
Intrare: drac-de-mare
drac-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular drac-de-mare dracul-de-mare
plural draci-de-mare dracii-de-mare
genitiv-dativ singular drac-de-mare dracului-de-mare
plural draci-de-mare dracilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: drob-de-munte
drob-de-munte substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular drob-de-munte drobul-de-munte
plural drobi-de-munte drobii-de-munte
genitiv-dativ singular drob-de-munte drobului-de-munte
plural drobi-de-munte drobilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: drum-de-fier
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular drum-de-fier drumul-de-fier
plural
genitiv-dativ singular drum-de-fier drumului-de-fier
plural
vocativ singular
plural
Intrare: floare-de-colț
floare-de-colț substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular floare-de-co floarea-de-co
plural flori-de-co florile-de-co
genitiv-dativ singular flori-de-co florii-de-co
plural flori-de-co florilor-de-co
vocativ singular
plural
Intrare: floare-de-leac
floare-de-leac substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular floare-de-leac floarea-de-leac
plural flori-de-leac florile-de-leac
genitiv-dativ singular flori-de-leac florii-de-leac
plural flori-de-leac florilor-de-leac
vocativ singular
plural
Intrare: flori-de-paie
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural flori-de-paie florile-de-paie
genitiv-dativ singular
plural flori-de-paie florilor-de-paie
vocativ singular
plural
Intrare: fluture-de-mătase
fluture-de-mătase substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fluture-de-mătase fluturele-de-mătase
plural fluturi-de-mătase fluturii-de-mătase
genitiv-dativ singular fluture-de-mătase fluturelui-de-mătase
plural fluturi-de-mătase fluturilor-de-mătase
vocativ singular
plural
Intrare: fluture-de-varză
fluture-de-varză substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fluture-de-varză fluturele-de-varză
plural fluturi-de-varză fluturii-de-varză
genitiv-dativ singular fluture-de-varză fluturelui-de-varză
plural fluturi-de-varză fluturilor-de-varză
vocativ singular
plural
Intrare: frag-de-câmp
frag-de-câmp substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular frag-de-câmp fragul-de-câmp
plural fragi-de-câmp fragii-de-câmp
genitiv-dativ singular frag-de-câmp fragului-de-câmp
plural fragi-de-câmp fragilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: frunză-de-potcă
frunză-de-potcă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular frunză-de-potcă frunza-de-potcă
plural frunze-de-potcă frunzele-de-potcă
genitiv-dativ singular frunze-de-potcă frunzei-de-potcă
plural frunze-de-potcă frunzelor-de-potcă
vocativ singular
plural
Intrare: garoafă-de-câmp
garoafă-de-câmp substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular garoafă-de-câmp garoafa-de-câmp
plural garoafe-de-câmp garoafele-de-câmp
genitiv-dativ singular garoafe-de-câmp garoafei-de-câmp
plural garoafe-de-câmp garoafelor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: garoafă-de-munte
garoafă-de-munte substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular garoafă-de-munte garoafa-de-munte
plural garoafe-de-munte garoafele-de-munte
genitiv-dativ singular garoafe-de-munte garoafei-de-munte
plural garoafe-de-munte garoafelor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: garofiță-de-munte
garofiță-de-munte substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular garofiță-de-munte garofița-de-munte
plural garofițe-de-munte garofițele-de-munte
genitiv-dativ singular garofițe-de-munte garofiței-de-munte
plural garofițe-de-munte garofițelor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: găină-de-apă
găină-de-apă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ină-de-a ina-de-a
plural ini-de-a inile-de-a
genitiv-dativ singular ini-de-a inii-de-a
plural ini-de-a inilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: găină-de-mare
găină-de-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ină-de-mare ina-de-mare
plural ini-de-mare inile-de-mare
genitiv-dativ singular ini-de-mare inii-de-mare
plural ini-de-mare inilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: găină-de-munte
găină-de-munte substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ină-de-munte ina-de-munte
plural ini-de-munte inile-de-munte
genitiv-dativ singular ini-de-munte inii-de-munte
plural ini-de-munte inilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: găinușă-de-baltă
găinușă-de-baltă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular găinușă-de-baltă găinușa-de-baltă
plural găinușe-de-baltă găinușele-de-baltă
genitiv-dativ singular găinușe-de-baltă găinușei-de-baltă
plural găinușe-de-baltă găinușelor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: găinușă-de-seară
găinușă-de-seară substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular găinușă-de-sea găinușa-de-sea
plural găinușe-de-sea găinușele-de-sea
genitiv-dativ singular găinușe-de-sea găinușei-de-sea
plural găinușe-de-sea găinușelor-de-sea
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-bucătărie
gândac-de-bucătărie substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gândac-de-bucătărie gândacul-de-bucătărie
plural gândaci-de-bucătărie gândacii-de-bucătărie
genitiv-dativ singular gândac-de-bucătărie gândacului-de-bucătărie
plural gândaci-de-bucătărie gândacilor-de-bucătărie
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-casă
gândac-de-casă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gândac-de-ca gândacul-de-ca
plural gândaci-de-ca gândacii-de-ca
genitiv-dativ singular gândac-de-ca gândacului-de-ca
plural gândaci-de-ca gândacilor-de-ca
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-Colorado
gândac-de-Colorado substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gândac-de-Colorado gândacul-de-Colorado
plural gândaci-de-Colorado gândacii-de-Colorado
genitiv-dativ singular gândac-de-Colorado gândacului-de-Colorado
plural gândaci-de-Colorado gândacilor-de-Colorado
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-frasin
gândac-de-frasin substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gândac-de-frasin gândacul-de-frasin
plural gândaci-de-frasin gândacii-de-frasin
genitiv-dativ singular gândac-de-frasin gândacului-de-frasin
plural gândaci-de-frasin gândacilor-de-frasin
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-mai
gândac-de-mai substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gândac-de-mai gândacul-de-mai
plural gândaci-de-mai gândacii-de-mai
genitiv-dativ singular gândac-de-mai gândacului-de-mai
plural gândaci-de-mai gândacilor-de-mai
vocativ singular
plural
Intrare: gheabă-de-brad
gheabă-de-brad substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gheabă-de-brad gheaba-de-brad
plural ghebe-de-brad ghebele-de-brad
genitiv-dativ singular ghebe-de-brad ghebei-de-brad
plural ghebe-de-brad ghebelor-de-brad
vocativ singular
plural
Intrare: gheabă-de-pădure
gheabă-de-pădure substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gheabă-de-pădure gheaba-de-pădure
plural ghebe-de-pădure ghebele-de-pădure
genitiv-dativ singular ghebe-de-pădure ghebei-de-pădure
plural ghebe-de-pădure ghebelor-de-pădure
vocativ singular
plural
Intrare: gură-de-lup
gură-de-lup substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gură-de-lup gura-de-lup
plural guri-de-lup gurile-de-lup
genitiv-dativ singular guri-de-lup gurii-de-lup
plural guri-de-lup gurilor-de-lup
vocativ singular
plural
Intrare: iarbă-de-mare
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iarbă-de-mare iarba-de-mare
plural
genitiv-dativ singular ierbi-de-mare ierbii-de-mare
plural
vocativ singular
plural
Intrare: iarbă-de-Sudan
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iarbă-de-Sudan iarba-de-Sudan
plural
genitiv-dativ singular ierbi-de-Sudan ierbii-de-Sudan
plural
vocativ singular
plural
Intrare: iepure-de-mare
iepure-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iepure-de-mare iepurele-de-mare
plural iepuri-de-mare iepurii-de-mare
genitiv-dativ singular iepure-de-mare iepurelui-de-mare
plural iepuri-de-mare iepurilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: inișor-de-alior
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inișor-de-alior inișorul-de-alior
plural
genitiv-dativ singular inișor-de-alior inișorului-de-alior
plural
vocativ singular
plural
Intrare: tidvă-de-pământ
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tidvă-de-pământ tidva-de-pământ
plural
genitiv-dativ singular tidve-de-pământ tidvei-de-pământ
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jale-de-câmp
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jale-de-câmp jalea-de-câmp
plural
genitiv-dativ singular jale-de-câmp jalei-de-câmp
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jale-de-grădină
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jale-de-grădi jalea-de-grădi
plural
genitiv-dativ singular jale-de-grădi jalei-de-grădi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jumătate-de-pasăre
jumătate-de-pasăre substantiv feminin (numai) singular
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jumătate-de-pasăre jumătatea-de-pasăre
plural
genitiv-dativ singular jumătăți-de-pasăre jumătății-de-pasăre
plural
vocativ singular
plural
Intrare: labă-de-iepure
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular labă-de-iepure laba-de-iepure
plural
genitiv-dativ singular labe-de-iepure labei-de-iepure
plural
vocativ singular
plural
Intrare: lapte-de-pasăre
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular lapte-de-pasăre laptele-de-pasăre
plural
genitiv-dativ singular lapte-de-pasăre laptelui-de-pasăre
plural
vocativ singular
plural
Intrare: leu-de-mare
leu-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular leu-de-mare leul-de-mare
plural lei-de-mare leii-de-mare
genitiv-dativ singular leu-de-mare leului-de-mare
plural lei-de-mare leilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: liliac-de-munte
liliac-de-munte substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular liliac-de-munte liliacul-de-munte
plural lilieci-de-munte liliecii-de-munte
genitiv-dativ singular liliac-de-munte liliacului-de-munte
plural lilieci-de-munte liliecilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: limbă-de-mare
limbă-de-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular limbă-de-mare limba-de-mare
plural limbi-de-mare limbile-de-mare
genitiv-dativ singular limbi-de-mare limbii-de-mare
plural limbi-de-mare limbilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: Luceafărul-de-Seară
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Luceafărul-de-Sea
plural
genitiv-dativ singular Luceafărului-de-Sea
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Luceafărul-de-Ziuă
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Luceafărul-de-Zi
plural
genitiv-dativ singular Luceafărului-de-Zi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: lup-de-mare
lup-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular lup-de-mare lupul-de-mare
plural lupi-de-mare lupii-de-mare
genitiv-dativ singular lup-de-mare lupului-de-mare
plural lupi-de-mare lupilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: mană-de-ape
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mană-de-ape mana-de-ape
plural
genitiv-dativ singular mane-de-ape manei-de-ape
plural
vocativ singular
plural
Intrare: mătreață-de-arbori
mătreață-de-arbori substantiv feminin (numai) singular
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mătreață-de-arbori mătreața-de-arbori
plural
genitiv-dativ singular mătreți-de-arbori mătreții-de-arbori
plural
vocativ singular
plural
Intrare: micsandră-de-munte
micsandră-de-munte substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular micsandră-de-munte micsandra-de-munte
plural micsandre-de-munte micsandrele-de-munte
genitiv-dativ singular micsandre-de-munte micsandrei-de-munte
plural micsandre-de-munte micsandrelor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-albine
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular molie-de-albine molia-de-albine
plural
genitiv-dativ singular molii-de-albine moliei-de-albine
plural
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-câmp
molie-de-câmp substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular molie-de-câmp molia-de-câmp
plural molii-de-câmp moliile-de-câmp
genitiv-dativ singular molii-de-câmp moliei-de-câmp
plural molii-de-câmp moliilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-casă
molie-de-casă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular molie-de-ca molia-de-ca
plural molii-de-ca moliile-de-ca
genitiv-dativ singular molii-de-ca moliei-de-ca
plural molii-de-ca moliilor-de-ca
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-pământ
molie-de-pământ substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular molie-de-pământ molia-de-pământ
plural molii-de-pământ moliile-de-pământ
genitiv-dativ singular molii-de-pământ moliei-de-pământ
plural molii-de-pământ moliilor-de-pământ
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-stup
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular molie-de-stup molia-de-stup
plural
genitiv-dativ singular molii-de-stup moliei-de-stup
plural
vocativ singular
plural
Intrare: munte-de-pietate
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular munte-de-pietate muntele-de-pietate
plural
genitiv-dativ singular munte-de-pietate muntelui-de-pietate
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-cal
muscă-de-cal substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular muscă-de-cal musca-de-cal
plural muște-de-cal muștele-de-cal
genitiv-dativ singular muște-de-cal muștei-de-cal
plural muște-de-cal muștelor-de-cal
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-carne
muscă-de-carne substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular muscă-de-carne musca-de-carne
plural muște-de-carne muștele-de-carne
genitiv-dativ singular muște-de-carne muștei-de-carne
plural muște-de-carne muștelor-de-carne
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-cireșe
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular muscă-de-cireșe musca-de-cireșe
plural
genitiv-dativ singular muște-de-cireșe muștei-de-cireșe
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-varză
muscă-de-varză substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular muscă-de-varză musca-de-varză
plural muște-de-varză muștele-de-varză
genitiv-dativ singular muște-de-varză muștei-de-varză
plural muște-de-varză muștelor-de-varză
vocativ singular
plural
Intrare: nalbă-de-grădină
nalbă-de-grădină substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nalbă-de-grădi nalba-de-grădi
plural nalbe-de-grădi nalbele-de-grădi
genitiv-dativ singular nalbe-de-grădi nalbei-de-grădi
plural nalbe-de-grădi nalbelor-de-grădi
vocativ singular
plural
Intrare: floare-de-trânji
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular floare-de-trânji floarea-de-trânji
plural
genitiv-dativ singular flori-de-trânji florii-de-trânji
plural
vocativ singular
plural
Intrare: nebăgare de seamă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nebăgare de sea nebăgarea de sea
plural
genitiv-dativ singular nebăgări de sea nebăgării de sea
plural
vocativ singular
plural
Intrare: negru-de-fum
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular negru-de-fum negrul-de-fum
plural
genitiv-dativ singular negru-de-fum negrului-de-fum
plural
vocativ singular
plural
Intrare: nemțișor-de-câmp
nemțișor-de-câmp substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nemțișor-de-câmp nemțișorul-de-câmp
plural nemțișori-de-câmp nemțișorii-de-câmp
genitiv-dativ singular nemțișor-de-câmp nemțișorului-de-câmp
plural nemțișori-de-câmp nemțișorilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: nucă-de-cocos
nucă-de-cocos substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nucă-de-cocos nuca-de-cocos
plural nuci-de-cocos nucile-de-cocos
genitiv-dativ singular nuci-de-cocos nucii-de-cocos
plural nuci-de-cocos nucilor-de-cocos
vocativ singular
plural
Intrare: nucă-de-stejar
nucă-de-stejar substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nucă-de-stejar nuca-de-stejar
plural nuci-de-stejar nucile-de-stejar
genitiv-dativ singular nuci-de-stejar nucii-de-stejar
plural nuci-de-stejar nucilor-de-stejar
vocativ singular
plural
Intrare: ochi-de-pisică
ochi-de-pisică substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ochi-de-pisi ochiul-de-pisi
plural ochi-de-pisi ochii-de-pisi
genitiv-dativ singular ochi-de-pisi ochiului-de-pisi
plural ochi-de-pisi ochilor-de-pisi
vocativ singular
plural
Intrare: orzoaică-de-baltă
orzoaică-de-baltă substantiv feminin (numai) singular
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular orzoaică-de-baltă orzoaica-de-baltă
plural
genitiv-dativ singular orzoaice-de-baltă orzoaicei-de-baltă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: otrățel-de-apă
otrățel-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular otrățel-de-a otrățelul-de-a
plural otrăței-de-a otrățeii-de-a
genitiv-dativ singular otrățel-de-a otrățelului-de-a
plural otrăței-de-a otrățeilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: papagal-de-brazi
papagal-de-brazi substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular papagal-de-brazi papagalul-de-brazi
plural papagali-de-brazi papagalii-de-brazi
genitiv-dativ singular papagal-de-brazi papagalului-de-brazi
plural papagali-de-brazi papagalilor-de-brazi
vocativ singular
plural
Intrare: păduche-de-lemn
păduche-de-lemn substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular păduche-de-lemn păduchele-de-lemn
plural păduchi-de-lemn păduchii-de-lemn
genitiv-dativ singular păduche-de-lemn păduchelui-de-lemn
plural păduchi-de-lemn păduchilor-de-lemn
vocativ singular
plural
Intrare: pălămidă-de-baltă
pălămidă-de-baltă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pălămidă-de-baltă pălămida-de-baltă
plural pălămide-de-baltă pălămidele-de-baltă
genitiv-dativ singular pălămide-de-baltă pălămidei-de-baltă
plural pălămide-de-baltă pălămidelor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: părere de rău
părere de rău locuțiune substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular părere de rău părerea de rău
plural păreri de rău părerile de rău
genitiv-dativ singular păreri de rău părerii de rău
plural păreri de rău părerilor de rău
vocativ singular
plural
Intrare: pătrunjel-de-câmp
pătrunjel-de-câmp substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pătrunjel-de-câmp pătrunjelul-de-câmp
plural pătrunjei-de-câmp pătrunjeii-de-câmp
genitiv-dativ singular pătrunjel-de-câmp pătrunjelului-de-câmp
plural pătrunjei-de-câmp pătrunjeilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: pelin-de-mături
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pelin-de-mături pelinul-de-mături
plural
genitiv-dativ singular pelin-de-mături pelinului-de-mături
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pește-de-mare
pește-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pește-de-mare peștele-de-mare
plural pești-de-mare peștii-de-mare
genitiv-dativ singular pește-de-mare peștelui-de-mare
plural pești-de-mare peștilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: piatră-de-var
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular piatră-de-var piatra-de-var
plural
genitiv-dativ singular pietre-de-var pietrei-de-var
plural
vocativ singular
plural
Intrare: picior-de-gaiță
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular picior-de-gaiță piciorul-de-gaiță
plural
genitiv-dativ singular picior-de-gaiță piciorului-de-gaiță
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pisică-de-mare
pisică-de-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pisică-de-mare pisica-de-mare
plural pisici-de-mare pisicile-de-mare
genitiv-dativ singular pisici-de-mare pisicii-de-mare
plural pisici-de-mare pisicilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: plop-de-munte
plop-de-munte substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular plop-de-munte plopul-de-munte
plural plopi-de-munte plopii-de-munte
genitiv-dativ singular plop-de-munte plopului-de-munte
plural plopi-de-munte plopilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: ploșniță-de-pom
ploșniță-de-pom substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ploșniță-de-pom ploșnița-de-pom
plural ploșnițe-de-pom ploșnițele-de-pom
genitiv-dativ singular ploșnițe-de-pom ploșniței-de-pom
plural ploșnițe-de-pom ploșnițelor-de-pom
vocativ singular
plural
Intrare: poame-de-pământ
poame-de-pământ substantiv feminin plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural poame-de-pământ poamele-de-pământ
genitiv-dativ singular
plural poame-de-pământ poamelor-de-pământ
vocativ singular
plural
Intrare: porc-de-mare
porc-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular porc-de-mare porcul-de-mare
plural porci-de-mare porcii-de-mare
genitiv-dativ singular porc-de-mare porcului-de-mare
plural porci-de-mare porcilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: purice-de-apă
purice-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular purice-de-a puricele-de-a
plural purici-de-a puricii-de-a
genitiv-dativ singular purice-de-a puricelui-de-a
plural purici-de-a puricilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: rădăcină-de-lingoare
rădăcină-de-lingoare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rădăcină-de-lingoare rădăcina-de-lingoare
plural rădăcini-de-lingoare rădăcinile-de-lingoare
genitiv-dativ singular rădăcini-de-lingoare rădăcinii-de-lingoare
plural rădăcini-de-lingoare rădăcinilor-de-lingoare
vocativ singular
plural
Intrare: rug-de-munte
rug-de-munte substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rug-de-munte rugul-de-munte
plural rugi-de-munte rugii-de-munte
genitiv-dativ singular rug-de-munte rugului-de-munte
plural rugi-de-munte rugilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: rugină-de-baltă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rugină-de-baltă rugina-de-baltă
plural
genitiv-dativ singular rugini-de-baltă ruginii-de-baltă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: rujă-de-toamnă
rujă-de-toamnă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rujă-de-toamnă ruja-de-toamnă
plural ruji-de-toamnă rujile-de-toamnă
genitiv-dativ singular ruji-de-toamnă rujii-de-toamnă
plural ruji-de-toamnă rujilor-de-toamnă
vocativ singular
plural
Intrare: ruscuță-de-primăvară
ruscuță-de-primăvară substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ruscuță-de-primăvară ruscuța-de-primăvară
plural ruscuțe-de-primăvară ruscuțele-de-primăvară
genitiv-dativ singular ruscuțe-de-primăvară ruscuței-de-primăvară
plural ruscuțe-de-primăvară ruscuțelor-de-primăvară
vocativ singular
plural
Intrare: salată de boeuf
salată de boeuf substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular salată de boeuf salata de boeuf
plural salate de boeuf salatele de boeuf
genitiv-dativ singular salate de boeuf salatei de boeuf
plural salate de boeuf salatelor de boeuf
vocativ singular
plural
Intrare: salată-de-câmp
salată-de-câmp substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular salată-de-câmp salata-de-câmp
plural salate-de-câmp salatele-de-câmp
genitiv-dativ singular salate-de-câmp salatei-de-câmp
plural salate-de-câmp salatelor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: urs-de-mare
urs-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular urs-de-mare ursul-de-mare
plural urși-de-mare urșii-de-mare
genitiv-dativ singular urs-de-mare ursului-de-mare
plural urși-de-mare urșilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: urzică-de-mare
urzică-de-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular urzică-de-mare urzica-de-mare
plural urzici-de-mare urzicile-de-mare
genitiv-dativ singular urzici-de-mare urzicii-de-mare
plural urzici-de-mare urzicilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: ai-de-pădure
ai-de-pădure substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ai-de-pădure aiul-de-pădure
plural ai-de-pădure aii-de-pădure
genitiv-dativ singular ai-de-pădure aiului-de-pădure
plural ai-de-pădure ailor-de-pădure
vocativ singular
plural
Intrare: vacă-de-mare
vacă-de-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vacă-de-mare vaca-de-mare
plural vaci-de-mare vacile-de-mare
genitiv-dativ singular vaci-de-mare vacii-de-mare
plural vaci-de-mare vacilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: vargă-de-aur
vargă-de-aur substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vargă-de-aur varga-de-aur
plural vergi-de-aur vergile-de-aur
genitiv-dativ singular vergi-de-aur vergii-de-aur
plural vergi-de-aur vergilor-de-aur
vocativ singular
plural
Intrare: văcălie-de-brad
văcălie-de-brad substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular văcălie-de-brad văcălia-de-brad
plural văcălii-de-brad văcăliile-de-brad
genitiv-dativ singular văcălii-de-brad văcăliei-de-brad
plural văcălii-de-brad văcăliilor-de-brad
vocativ singular
plural
Intrare: vărsat (s.n.)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vărsat vărsatul
plural
genitiv-dativ singular vărsat vărsatului
plural
vocativ singular
plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vărsat-de-vânt vărsatul-de-vânt
plural
genitiv-dativ singular vărsat-de-vânt vărsatului-de-vânt
plural
vocativ singular
plural
Intrare: verde-de-Paris
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular verde-de-Paris verdele-de-Paris
plural
genitiv-dativ singular verde-de-Paris verdelui-de-Paris
plural
vocativ singular
plural
Intrare: violă-de-noapte
violă-de-noapte substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular violă-de-noapte viola-de-noapte
plural viole-de-noapte violele-de-noapte
genitiv-dativ singular viole-de-noapte violei-de-noapte
plural viole-de-noapte violelor-de-noapte
vocativ singular
plural
Intrare: viță-de-vie
viță-de-vie substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular viță-de-vie vița-de-vie
plural vițe-de-vie vițele-de-vie
genitiv-dativ singular vițe-de-vie viței-de-vie
plural vițe-de-vie vițelor-de-vie
vocativ singular
plural
Intrare: vulpe-de-mare
vulpe-de-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vulpe-de-mare vulpea-de-mare
plural vulpi-de-mare vulpile-de-mare
genitiv-dativ singular vulpi-de-mare vulpii-de-mare
plural vulpi-de-mare vulpilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: Țara de Foc
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Țara de Foc
plural
genitiv-dativ singular Țării de Foc
plural
vocativ singular
plural
Intrare: trestie-de-zahăr
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular trestie-de-zahăr trestia-de-zahăr
plural
genitiv-dativ singular trestii-de-zahăr trestiei-de-zahăr
plural
vocativ singular
plural
Intrare: trandafir-de-munte
trandafir-de-munte substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular trandafir-de-munte trandafirul-de-munte
plural trandafiri-de-munte trandafirii-de-munte
genitiv-dativ singular trandafir-de-munte trandafirului-de-munte
plural trandafiri-de-munte trandafirilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: trandafir-de-mare
trandafir-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular trandafir-de-mare trandafirul-de-mare
plural trandafiri-de-mare trandafirii-de-mare
genitiv-dativ singular trandafir-de-mare trandafirului-de-mare
plural trandafiri-de-mare trandafirilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: tămâiță-de-câmp
tămâiță-de-câmp substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tămâiță-de-câmp tămâița-de-câmp
plural tămâițe-de-câmp tămâițele-de-câmp
genitiv-dativ singular tămâițe-de-câmp tămâiței-de-câmp
plural tămâițe-de-câmp tămâițelor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: zambilă-de-câmp
zambilă-de-câmp substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zambilă-de-câmp zambila-de-câmp
plural zambile-de-câmp zambilele-de-câmp
genitiv-dativ singular zambile-de-câmp zambilei-de-câmp
plural zambile-de-câmp zambilelor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: racul-de-mine
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular racul-de-mine
plural racii-de-mine
genitiv-dativ singular racului-de-mine
plural racilor-de-mine
vocativ singular
plural
Intrare: rădăcină-de-piper-alb
rădăcină-de-piper-alb substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rădăcină-de-piper-alb rădăcina-de-piper-alb
plural rădăcini-de-piper-alb rădăcinile-de-piper-alb
genitiv-dativ singular rădăcini-de-piper-alb rădăcinii-de-piper-alb
plural rădăcini-de-piper-alb rădăcinilor-de-piper-alb
vocativ singular
plural
Intrare: rășină-de-pământ
rășină-de-pământ substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rășină-de-pământ rășina-de-pământ
plural rășini-de-pământ rășinile-de-pământ
genitiv-dativ singular rășini-de-pământ rășinii-de-pământ
plural rășini-de-pământ rășinilor-de-pământ
vocativ singular
plural
Intrare: șuvar-de-munte
șuvar-de-munte substantiv masculin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șuvar-de-munte șuvarul-de-munte
plural șuvari-de-munte șuvarii-de-munte
genitiv-dativ singular șuvar-de-munte șuvarului-de-munte
plural șuvari-de-munte șuvarilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: știucă-de-mare
știucă-de-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular știucă-de-mare știuca-de-mare
plural știuci-de-mare știucile-de-mare
genitiv-dativ singular știuci-de-mare știucii-de-mare
plural știuci-de-mare știucilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: sturz-de-iarnă
sturz-de-iarnă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sturz-de-iarnă sturzul-de-iarnă
plural sturzi-de-iarnă sturzii-de-iarnă
genitiv-dativ singular sturz-de-iarnă sturzului-de-iarnă
plural sturzi-de-iarnă sturzilor-de-iarnă
vocativ singular
plural
Intrare: rujă vânătă de toamnă
rujă vânătă de toamnă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rujă vânătă de toamnă ruja vânătă de toamnă
plural ruje vinete de toamnă rujele vinete de toamnă
genitiv-dativ singular ruje vinete de toamnă rujei vinete de toamnă
plural ruje vinete de toamnă rujelor vinete de toamnă
vocativ singular
plural
Intrare: șoarece de bibliotecă
șoarece de bibliotecă substantiv masculin admite vocativul
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șoarece de bibliote șoarecele de bibliote
plural șoareci de bibliote șoarecii de bibliote
genitiv-dativ singular șoarece de bibliote șoarecelui de bibliote
plural șoareci de bibliote șoarecilor de bibliote
vocativ singular șoarece de bibliote
plural șoarecilor de bibliote
Intrare: șoarece-de-apă
șoarece-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șoarece-de-a șoarecele-de-a
plural șoareci-de-a șoarecii-de-a
genitiv-dativ singular șoarece-de-a șoarecelui-de-a
plural șoareci-de-a șoarecilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: șoarece-de-câmp
șoarece-de-câmp substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șoarece-de-câmp șoarecele-de-câmp
plural șoareci-de-câmp șoarecii-de-câmp
genitiv-dativ singular șoarece-de-câmp șoarecelui-de-câmp
plural șoareci-de-câmp șoarecilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: șoarece-de-mare
șoarece-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șoarece-de-mare șoarecele-de-mare
plural șoareci-de-mare șoarecii-de-mare
genitiv-dativ singular șoarece-de-mare șoarecelui-de-mare
plural șoareci-de-mare șoarecilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: scăluș-de-apă
scăluș-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scăluș-de-a scălușul-de-a
plural scăluși-de-a scălușii-de-a
genitiv-dativ singular scăluș-de-a scălușului-de-a
plural scăluși-de-a scălușilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: scară-de-pisică
scară-de-pisică substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scară-de-pisi scara-de-pisi
plural scări-de-pisi scările-de-pisi
genitiv-dativ singular scări-de-pisi scării-de-pisi
plural scări-de-pisi scărilor-de-pisi
vocativ singular
plural
Intrare: sânge-de-nouă-frați
sânge-de-nouă-frați substantiv masculin (numai) singular
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sânge-de-nouă-frați sângele-de-nouă-frați
plural
genitiv-dativ singular sânge-de-nouă-frați sângelui-de-nouă-frați
plural
vocativ singular
plural
Intrare: scoică-de-mărgăritar
scoică-de-mărgăritar substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scoică-de-mărgăritar scoica-de-mărgăritar
plural scoici-de-mărgăritar scoicile-de-mărgăritar
genitiv-dativ singular scoici-de-mărgăritar scoicii-de-mărgăritar
plural scoici-de-mărgăritar scoicilor-de-mărgăritar
vocativ singular
plural
Intrare: scoică-de-râu
scoică-de-râu substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scoică-de-râu scoica-de-râu
plural scoici-de-râu scoicile-de-râu
genitiv-dativ singular scoici-de-râu scoicii-de-râu
plural scoici-de-râu scoicilor-de-râu
vocativ singular
plural
Intrare: scorpie-de-mare
scorpie-de-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scorpie-de-mare scorpia-de-mare
plural scorpii-de-mare scorpiile-de-mare
genitiv-dativ singular scorpii-de-mare scorpiei-de-mare
plural scorpii-de-mare scorpiilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: ștevie-de-munte
ștevie-de-munte substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ștevie-de-munte ștevia-de-munte
plural ștevii-de-munte șteviile-de-munte
genitiv-dativ singular ștevii-de-munte șteviei-de-munte
plural ștevii-de-munte șteviilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: șarpe-de-apă
șarpe-de-apă substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șarpe-de-a șarpele-de-a
plural șerpi-de-a șerpii-de-a
genitiv-dativ singular șarpe-de-a șarpelui-de-a
plural șerpi-de-a șerpilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: stea-de-mare
stea-de-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular stea-de-mare steaua-de-mare
plural stele-de-mare stelele-de-mare
genitiv-dativ singular stele-de-mare stelei-de-mare
plural stele-de-mare stelelor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: stârc-de-noapte
stârc-de-noapte substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular stârc-de-noapte stârcul-de-noapte
plural stârci-de-noapte stârcii-de-noapte
genitiv-dativ singular stârc-de-noapte stârcului-de-noapte
plural stârci-de-noapte stârcilor-de-noapte
vocativ singular
plural
Intrare: stârc-cenușiu-de-noapte
stârc-cenușiu-de-noapte substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular stârc-cenușiu-de-noapte stârcul-cenușiu-de-noapte
plural stârci-cenușii-de-noapte stârcii-cenușii-de-noapte
genitiv-dativ singular stârc-cenușiu-de-noapte stârcului-cenușiu-de-noapte
plural stârci-cenușii-de-noapte stârcilor-cenușii-de-noapte
vocativ singular
plural
Intrare: spumă-de-mare
spumă-de-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular spumă-de-mare spuma-de-mare
plural spume-de-mare spumele-de-mare
genitiv-dativ singular spume-de-mare spumei-de-mare
plural spume-de-mare spumelor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: scorpion-de-baltă
scorpion-de-baltă substantiv masculin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scorpion-de-baltă scorpionul-de-baltă
plural scorpioni-de-baltă scorpionii-de-baltă
genitiv-dativ singular scorpion-de-baltă scorpionului-de-baltă
plural scorpioni-de-baltă scorpionilor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: scorpionul-de-cărți
scorpionul-de-cărți substantiv masculin articulat
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scorpionul-de-cărți
plural scorpionii-de-cărți
genitiv-dativ singular scorpionului-de-cărți
plural scorpionilor-de-cărți
vocativ singular
plural
Intrare: scoruș-de-munte
scoruș-de-munte substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scoruș-de-munte scorușul-de-munte
plural scoruși-de-munte scorușii-de-munte
genitiv-dativ singular scoruș-de-munte scorușului-de-munte
plural scoruși-de-munte scorușilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: scroafă-de-baltă
scroafă-de-baltă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scroafă-de-baltă scroafa-de-baltă
plural scroafe-de-baltă scroafele-de-baltă
genitiv-dativ singular scroafe-de-baltă scroafei-de-baltă
plural scroafe-de-baltă scroafelor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: scrumbie-de-Dunăre
scrumbie-de-Dunăre substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scrumbie-de-Dunăre scrumbia-de-Dunăre
plural scrumbii-de-Dunăre scrumbiile-de-Dunăre
genitiv-dativ singular scrumbii-de-Dunăre scrumbiei-de-Dunăre
plural scrumbii-de-Dunăre scrumbiilor-de-Dunăre
vocativ singular
plural
Intrare: act de vorbire
act de vorbire substantiv neutru
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular act de vorbire actul de vorbire
plural acte de vorbire actele de vorbire
genitiv-dativ singular act de vorbire actului de vorbire
plural acte de vorbire actelor de vorbire
vocativ singular
plural
Intrare: ardere-de-tot
ardere-de-tot substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ardere-de-tot arderea-de-tot
plural arderi-de-tot arderile-de-tot
genitiv-dativ singular arderi-de-tot arderii-de-tot
plural arderi-de-tot arderilor-de-tot
vocativ singular
plural
Intrare: rândunică-de-mare
rândunică-de-mare substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rândunică-de-mare rândunica-de-mare
plural rândunici-de-mare rândunicile-de-mare
genitiv-dativ singular rândunici-de-mare rândunicii-de-mare
plural rândunici-de-mare rândunicilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: soc-de-munte
soc-de-munte substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular soc-de-munte socul-de-munte
plural soci-de-munte socii-de-munte
genitiv-dativ singular soc-de-munte socului-de-munte
plural soci-de-munte socilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: Baia-de-Aramă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Baia-de-Ara
plural
genitiv-dativ singular Băii-de-Ara
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Baia-de-Criș
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Baia-de-Criș
plural
genitiv-dativ singular Băii-de-Criș
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Baia-de-Fier
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Baia-de-Fier
plural
genitiv-dativ singular Băii-de-Fier
plural
vocativ singular
plural
Intrare: burete-de-spin
burete-de-spin substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular burete-de-spin buretele-de-spin
plural bureți-de-spin bureții-de-spin
genitiv-dativ singular burete-de-spin buretelui-de-spin
plural bureți-de-spin bureților-de-spin
vocativ singular
plural
Intrare: bureți-de-conopidă
bureți-de-conopidă substantiv masculin plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural bureți-de-conopi bureții-de-conopi
genitiv-dativ singular
plural bureți-de-conopi bureților-de-conopi
vocativ singular
plural
Intrare: bureți-de-iarbă
bureți-de-iarbă substantiv masculin plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural bureți-de-iarbă bureții-de-iarbă
genitiv-dativ singular
plural bureți-de-iarbă bureților-de-iarbă
vocativ singular
plural
Intrare: bureți-de-pajiște
bureți-de-pajiște substantiv masculin plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural bureți-de-pajiște bureții-de-pajiște
genitiv-dativ singular
plural bureți-de-pajiște bureților-de-pajiște
vocativ singular
plural
Intrare: bureți-de-spini
bureți-de-spini substantiv masculin plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural bureți-de-spini bureții-de-spini
genitiv-dativ singular
plural bureți-de-spini bureților-de-spini
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană de negel
buruiană de negel substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buruiană de negel buruiana de negel
plural buruieni de negel buruienile de negel
genitiv-dativ singular buruieni de negel buruienii de negel
plural buruieni de negel buruienilor de negel
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-abubă
buruiană-de-abubă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buruiană-de-abubă buruiana-de-abubă
plural buruieni-de-abubă buruienile-de-abubă
genitiv-dativ singular buruieni-de-abubă buruienii-de-abubă
plural buruieni-de-abubă buruienilor-de-abubă
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-atac
buruiană-de-atac substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buruiană-de-atac buruiana-de-atac
plural buruieni-de-atac buruienile-de-atac
genitiv-dativ singular buruieni-de-atac buruienii-de-atac
plural buruieni-de-atac buruienilor-de-atac
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-bleasnă
buruiană-de-bleasnă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buruiană-de-bleasnă buruiana-de-bleasnă
plural buruieni-de-bleasnă buruienile-de-bleasnă
genitiv-dativ singular buruieni-de-bleasnă buruienii-de-bleasnă
plural buruieni-de-bleasnă buruienilor-de-bleasnă
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-bubă
buruiană-de-bubă substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buruiană-de-bu buruiana-de-bu
plural buruieni-de-bu buruienile-de-bu
genitiv-dativ singular buruieni-de-bu buruienii-de-bu
plural buruieni-de-bu buruienilor-de-bu
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-bubă-neagră
buruiană-de-bubă-neagră substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buruiană-de-bubă-neagră buruiana-de-bubă-neagră
plural buruieni-de-bubă-neagră buruienile-de-bubă-neagră
genitiv-dativ singular buruieni-de-bubă-neagră buruienii-de-bubă-neagră
plural buruieni-de-bubă-neagră buruienilor-de-bubă-neagră
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-bubă-rea
buruiană-de-bubă-rea substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buruiană-de-bubă-rea buruiana-de-bubă-rea
plural buruieni-de-bubă-rea buruienile-de-bubă-rea
genitiv-dativ singular buruieni-de-bubă-rea buruienii-de-bubă-rea
plural buruieni-de-bubă-rea buruienilor-de-bubă-rea
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-ceas-rău
buruiană-de-ceas-rău substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buruiană-de-ceas-rău buruiana-de-ceas-rău
plural buruieni-de-ceas-rău buruienile-de-ceas-rău
genitiv-dativ singular buruieni-de-ceas-rău buruienii-de-ceas-rău
plural buruieni-de-ceas-rău buruienilor-de-ceas-rău
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-cel-perit
buruiană-de-cel-perit substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buruiană-de-cel-perit buruiana-de-cel-perit
plural buruieni-de-cel-perit buruienile-de-cel-perit
genitiv-dativ singular buruieni-de-cel-perit buruienii-de-cel-perit
plural buruieni-de-cel-perit buruienilor-de-cel-perit
vocativ singular
plural
Intrare: bâtlan-de-stuh
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bâtlan-de-stuh bâtlanul-de-stuh
plural bâtlani-de-stuh bâtlanii-de-stuh
genitiv-dativ singular bâtlan-de-stuh bâtlanului-de-stuh
plural bâtlani-de-stuh bâtlanilor-de-stuh
vocativ singular
plural
Intrare: bastonul-de-aur
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bastonul-de-aur
plural bastoanele-de-aur
genitiv-dativ singular bastonului-de-aur
plural bastoanelor-de-aur
vocativ singular
plural
Intrare: cur-de-găină
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cur-de-găi curul-de-găi
plural
genitiv-dativ singular cur-de-găi curului-de-găi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: iarbă-de-orbalț
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iarbă-de-orba iarba-de-orba
plural
genitiv-dativ singular ierbi-de-orba ierbii-de-orba
plural
vocativ singular
plural
Intrare: iarbă-de-pușcă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iarbă-de-pușcă iarba-de-pușcă
plural
genitiv-dativ singular ierbi-de-pușcă ierbii-de-pușcă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: flori-de-Ierusalim
flori-de-Ierusalim substantiv feminin plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural flori-de-Ierusalim florile-de-Ierusalim
genitiv-dativ singular
plural flori-de-Ierusalim florilor-de-Ierusalim
vocativ singular
plural
Intrare: piper-de-vale
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular piper-de-vale piperul-de-vale
plural
genitiv-dativ singular piper-de-vale piperului-de-vale
plural
vocativ singular
plural
Intrare: păr-de-lup
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular păr-de-lup părul-de-lup
plural
genitiv-dativ singular păr-de-lup părului-de-lup
plural
vocativ singular
plural
Intrare: fiere-de-urs
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fiere-de-urs fierea-de-urs
plural
genitiv-dativ singular fieri-de-urs fierii-de-urs
plural
vocativ singular
plural
Intrare: rogoz-de-grădină
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rogoz-de-grădi rogozul-de-grădi
plural
genitiv-dativ singular rogoz-de-grădi rogozului-de-grădi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: floare-de-ceapă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular floare-de-cea floarea-de-cea
plural
genitiv-dativ singular flori-de-cea florii-de-cea
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Țările de Jos
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural Țările de Jos
genitiv-dativ singular
plural Țărilor de Jos
vocativ singular
plural
Intrare: jumătate-de-om
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jumătate-de-om jumătatea-de-om
plural
genitiv-dativ singular jumătăți-de-om jumătății-de-om
plural
vocativ singular
plural
Intrare: guzgan-de-munte
guzgan-de-munte substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular guzgan-de-munte guzganul-de-munte
plural guzgani-de-munte guzganii-de-munte
genitiv-dativ singular guzgan-de-munte guzganului-de-munte
plural guzgani-de-munte guzganilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: țipar-de-mare
țipar-de-mare substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țipar-de-mare țiparul-de-mare
plural țipari-de-mare țiparii-de-mare
genitiv-dativ singular țipar-de-mare țiparului-de-mare
plural țipari-de-mare țiparilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: gălbenele-de-munte
gălbenele-de-munte
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural gălbenele-de-munte gălbenelele-de-munte
genitiv-dativ singular
plural gălbenele-de-munte gălbenelelor-de-munte
vocativ singular
plural
Ranunculus carpaticus biologie
Intrare: violă-de-primăvară
violă-de-primăvară substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular violă-de-primăvară viola-de-primăvară
plural viole-de-primăvară violele-de-primăvară
genitiv-dativ singular viole-de-primăvară violei-de-primăvară
plural viole-de-primăvară violelor-de-primăvară
vocativ singular
plural

de (conj.)

  • 1. (Exprimă raporturi de subordonare)
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Iar de va fi ca steaua mea să cadă... Un alt fecior... Va duce mai departe drumul meu! BENIUC, V. 72.
        surse: DLRLC
      • A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti. ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DLRLC
      • Oiță bîrsană, De ești năzdrăvană Și de-a fi să mor În cîmp de mohor, Să spui lui Vrîncean Și lui Ungurean Ca să mă îngroape Aice pe-aproape. ALECSANDRI, P. P. 2.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. (Introduce propoziții condiționale negative, eliptice)
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Mai repede, că de nu, totul e pierdut. CAMIL PETRESCU, T. II 394.
          surse: DLRLC
        • De-i izbuti, bine... iară de nu, au mai pățit și alți voinici ca tine... CREANGĂ, P. 187.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. (Cu nuanță temporală)
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
    • 1.2. (Precedat de „și”, introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX
      • 1.2.1. Chiar dacă.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Nu-s piedici să-i oprească de-ar crește-n cale stînci. VINTILĂ, O. 20.
          surse: DLRLC
        • De-aș ști că mă vei și omorî, nu pot să tac. NEGRUZZI, S. I 147.
          surse: DLRLC
    • 1.3. (Introduce o propoziție finală a cărei acțiune este realizabilă) Ca (să), pentru ca (să).
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Haide! Luați-l de-l dați norodului. NEGRUZZI, S. I 156.
        surse: DLRLC
      • Face-m-aș privighetoare, De-aș cînta noaptea-n răcoare Doina cea dezmierdătoare! ALECSANDRI, O. 63.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. (Introduce o finală a cărei acțiune este reală)
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • În toate zilele se ducea el la un puț de aducea apă pentru casă. ISPIRESCU, L. 386.
          surse: DLRLC
        • Apoi merse de ocoli cetatea Turnul, o bătu și o arse. BĂLCESCU, O. II 171.
          surse: DLRLC
    • 1.4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că.
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Mircea izbucnește în plîns, de i se scutură ghiozdanul în spate. SAHIA, N. 52.
        surse: DLRLC
      • Viscolul ridica omătul în valuri și-l spulbera în văzduh, de nu se mai vedea nici cer, nici pămînt. VLAHUȚĂ, O. A. 344.
        surse: DLRLC
      • Făcu de șarpele îl putu înghiți. RETEGANUL, P. II 42.
        surse: DLRLC
      • Pusă să-i facă un buzdugan... îl aruncă în sus, de despică bolta ceriului. EMINESCU, N. 4.
        surse: DLRLC
      • Ce-ai pățit, unchiașule, de încaleci pe mine? ALECSANDRI, T. I 430.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. (Adesea în corelație cu «atât (de)», «astfel (de)», «așa (de)»).
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Și era atît de sărac, de nu-i ardea nici focul în vatră. RETEGANUL, P. IV 7.
          surse: DLRLC
        • Miile de paseri cîntau... cîntece, așa de duioase, de erau în stare să te adoarmă. ISPIRESCU, L. 17.
          surse: DLRLC
    • 1.5. (În legătură cu „ce”, introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Harap-Alb o prăpădea din ochi, de dragă ce-i era. CREANGĂ, P. 276.
        surse: DLRLC
      • De-abia umbli de slabă ce ești. ALECSANDRI, T. 1582.
        surse: DLRLC
    • 1.6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Și în farmecul vieți-mi Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o umbră Sau de crezi ce-a zis femeia. EMINESCU, O. I 113.
        surse: DLRLC
    • 1.7. (Introduce o propoziție subiectivă) Că.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dar al nostru împărat, Tot mergînd pe la vînat, Într-o seară s-a-ntîmplat Pe la noi d-a înnoptat. TEODORESCU, P. P. 116.
        surse: DLRLC
    • 1.8. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Te-a întreba de nu mai știi de vreun leac. SBIERA, P. 27.
        surse: DLRLC
      • Dorul prinse-a mă-ntreba: Drag mi-e bădița ori ba?... De mi-i drag, de nu mi-i drag, Nu poci spune peste sat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 70.
        surse: DLRLC
    • 1.9. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Oușoare că scotea Și-ncepea De le-mpărțea. TEODORESCU, P. P. 532.
        surse: DLRLC
    • 1.10. (Introduce o propoziție atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • [Zmeul] are obicei de aruncă buzduganul. ISPIRESCU, L. 85.
        surse: DLRLC
    • 1.11. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să...
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cînd eram de nu iubeam, Unde mă culcam dormeam. POP.
        surse: DLRLC
  • 2. (Exprimă raporturi de coordonare)
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. popular (Leagă două propoziții copulative) Și.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Stai de nu mă săgeta. TEODORESCU, P. P. 40.
        surse: DLRLC
    • 2.2. (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. EMINESCU, O. I 146.
        surse: DLRLC
      • De lucram, de nu lucram, Mamei tot dragă eram. ALECSANDRI, P. P. 308.
        surse: DLRLC
  • 3. (În propoziții independente)
    surse: DLRLC
    • 3.1. (Introduce propoziții optative, uneori precedat de numai) O, dacă...!
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Numai de nu i-ar muri mulți înainte. CREANGĂ, P. 250.
        surse: DLRLC
      • Ah! meștere Ruben... cartea ta într-adevăr minunată este!... numai de n-ar ameți mintea! EMINESCU, N. 49.
        surse: DLRLC
      • Codrule, frunză rotundă, De mi-ai da puțină umbră! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 199.
        surse: DLRLC
    • 3.2. (Uneori în corelație cu numai, abia etc.)
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Poate că... numai prin căsuțe de se mai afla ceva veselie. DUNĂREANU, N. 80.
        surse: DLRLC
  • 4. expresie De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cât... cu atât...
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • De ce se îmbogățea, tot mai lacom era și mai ahtiat de bani. VLAHUȚĂ, O. A. 215.
      surse: DLRLC
    • De ce mergeau înainte, de ce lui Harap-Alb i se tulburau mințile. CREANGĂ, P. 275.
      surse: DLRLC
    • Au luat-o prin pădure, doar vor putea ieși cumva la largul, dar de ce umblau, de aceea se înfundau mai tare. RETEGANUL, P. II 72.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Cum de. Vezi cum.
      surse: DLRLC

etimologie:

de (interj.) dec deh

  • 1. Introduce afirmații și replici, exprimând:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. nedumerire, șovăială, nesiguranță.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Apăi de, cucoane, ce să fie mai gras decît porcul meu din ogradă? ISPIRESCU, L. 178.
        surse: DLRLC
      • Ce este talentul? – De! aceasta este prea ușor de spus. CARAGIALE, N. F. 12.
        surse: DLRLC
      • Ș-apoi de ce nu m-ați sculat? – D-apoi dă, mămucă. CREANGĂ, P. 11.
        surse: DLRLC
    • 1.2. resemnare în fața unei situații firești sau a unei întâmplări neplăcute, nenorocite.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Făt-Frumos, cu inima curată... se duse, de! de datorie. ISPIRESCU, L. 105.
        surse: DLRLC
      • Te cred, cumătre: d-apoi dă, nu-i cum vrem noi. CREANGĂ, P. 31.
        surse: DLRLC
      • Numai dă! ce să facă bietul om? CREANGĂ. P. 140.
        surse: DLRLC
    • 1.3. nepăsare față de cineva care se află într-o situație încurcată sau neplăcută.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Apoi de! ce să-ți fac!.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.4. supărare care se manifestă uneori printr-o mustrare, un avertisment sau o amenințare adresată cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • De! nu vă mai fandosiți acum. Spuneți și voi, ia, ce vă-ți pricepe. ISPIRESCU, L. 68.
        surse: DLRLC
      • Dă, măi gogule!... cată-ți de drum pînă ce nu scot luleaua de la ciubuc. ALECSANDRI, T. I 238.
        surse: DLRLC
      • De, mă, ce vă țineți cîrd Și intrați așa cîntînd. TEODORESCU, P. P. 129.
        surse: DLRLC
    • 1.5. ironie.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Apoi dă!... vorba ceea: Azi tare, mîne mare. ALECSANDRI, T. I 381.
        surse: DLRLC
  • 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare; și în forma populară dec) la te uită, asta-i acum.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Mă duc... să nu mă bați... Să nu dai! – Dec! de ce să te bat?... du-te sănătos. CARAGIALE, O. I 250.
      surse: DLRLC
    • În ce te bizui, de te îndîrjești așa, nepoate? Dec! Nu cumva ai pofti să-mi iai vițica pentr-un cuc armenesc? CREANGĂ, A. 57.
      surse: DLRLC
    • Dec!... ce te răstești așa la mine, jupîneasă?... Ai uitat cu cine vorbești? ALECSANDRI, T. I 35.
      surse: DLRLC
  • 3. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: hi 2 exemple
    exemple
    • De! silește. Te grăbește, Agerul meu armăsar. NEGRUZZI, S. II 102.
      surse: DLRLC
    • De!... cal de!... ȘEZ. III 189.
      surse: DLRLC

etimologie:

de (prep.) dupră dupren dupretutindenea

  • 1. Introduce un atribut:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. Atributul exprimă natura obiectului determinat:
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Unei copile ca jupînița Marușca, îi trebuie un bărbat cu strălucire de soare. SADOVEANU, F. J. 397.
        surse: DLRLC
      • Și ca la mîndre nunți de crai, Ieșit-a-n cales-ales crai. COȘBUC, P. I 56.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Atributul are și sens partitiv fiind uneori un substantiv în genitiv.
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Da eu, drept să-ți spun, mai degrabă aș bea un rachiu de celălalt mai prost, de-al nostru. SADOVEANU, O. A. I 93.
          surse: DLRLC
        • Călătorul, după chip și port, e un negustor, vreun orzar ori cirezar, de care umblă pîn sate după daraveri. CARAGIALE, P. 44.
          surse: DLRLC
        • Se vede că și lui dumnezeu îi plac tot puișori de cei mai tineri. CREANGĂ, P. 31.
          surse: DLRLC
        • Mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării. CREANGĂ. P. 9.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. Atributul califică prin modul de acțiune a obiectului respectiv.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Moară de vânt. Ceasornic de precizie.
          surse: DLRLC
      • 1.1.3. Atributul exprimă natura prin specificul preocupărilor unui colectiv sau ale unei persoane.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Academia de științe. Ministerul de Finanțe. Conferință de presă. Unitate de artilerie. Ansamblu de cântece și dansuri.
          surse: DLRLC
      • 1.1.4. Atributul arată calitatea obiectului prin consecințele însușirilor neexprimate.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Un tânăr de nădejde. O noapte de pomină.
          surse: DLRLC
      • 1.1.5. Atributul este exprimat printr-un abstract verbal derivat dintr-un adjectiv care arată calitatea.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Fumurile satelor, aburul acoperișurilor, pîclele uriașe ale pădurilor suiau într-un văzduh de limpezimea lacrimilor. CAMILAR, TEM. 7.
          surse: DLRLC
        • În grădina bordeiului lor crescuse... un măr de toată frumusețea. VISSARION, B. 10.
          surse: DLRLC
        • Curtozzi însă era un om de o veselie proverbială. HOGAȘ, DR. II 196.
          surse: DLRLC
      • 1.1.6. Atributul exprimă originea obiectului respectiv, în ce privește locul, timpul sau cauza.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Brânză de Brăila. Salam de Sibiu. Vin de Cotnar. Apă de Borsec. Miere de mai. Rană de schijă.
          surse: DLRLC
      • 1.1.7. În titlurile de noblețe.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ducele de Burgundia.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.1.8. Atributul exprimă natura prin aprecierea cantității, valorii, greutății, dimensiunii sau vârstei.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • O bancnotă de 100 de lei. Laminate de grosimea unei foițe. Cale de două zile. Un copil de 2 ani.
          surse: DLRLC
        • L-au bătut copiii de sama lui, căci era cel mai slab. CAMILAR, N. I 19.
          surse: DLRLC
        • Doamna Ionescu, femeie ca de patruzeci de ani. CAMIL PETRESCU, T. II 7.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Atributul exprimă materia:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.2.1. Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru: făcut din...
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Căsuța lui de paiantă. Stofă de lână. Haine de pânză. O masă de lemn. Un inel de aur. Vapori de apă. Straturi de cărbune.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Prin întuneric tremurau vîrtejuri de nea. SADOVEANU, O. A. I 99.
          surse: DLRLC
        • Pe coastă, la urcuș, Din căsuța lui de humă A ieșit un greieruș. TOPÎRCEANU, B. 54.
          surse: DLRLC
        • Pe fața mesei, albă cu dungi de borangic, se grămădea toată îmbelșugarea casei. MACEDONSKI, O. III 8.
          surse: DLRLC
        • 1.2.1.1. În comparații eliptice, exprimă natura obiectului determinat.
          surse: DLRLC 3 exemple
          exemple
          • Braț de fier. Inimă de piatră.
            surse: DLRLC
          • Și nici n-auzea În crîng cum pășea... Mînz de aramă, Cu vîntul în coamă. BANUȘ, B. 34.
            surse: DLRLC
          • Acest rîu... șerpuiește printre pajiștile și arăturile acoperite, primăvara, cu talazurile de smarald și de aur ale grîului. MACEDONSKI, O. III 3.
            surse: DLRLC
      • 1.2.2. Determinând substantive care arată o măsură, o parte, atributul arată obiectul din care se ia cantitatea sau bucata respectivă.
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Un metru de pânză. Un hectar de pământ. O baniță de grâu. O felie de pâine. Un bob de grâu.
          surse: DLRLC
        • Izbuti să strîngă bani pentru un petec de grădină. CAMILAR, N. I 22.
          surse: DLRLC
        • Acu, ia acolo, oleacă de pospai! aista se cheamă omăt? SADOVEANU, O. A. I 94.
          surse: DLRLC
        • Să fi mers o bucată bună de drum. CARAGIALE, P. 37.
          surse: DLRLC
      • 1.2.3. Determină substantive care denumesc unități de timp.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • O lună de zile.
          surse: DLRLC
      • 1.2.4. Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive: compus din...
        surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
        exemple
        • Roiuri de albine. Consiliul de miniștri. Colectivul de electricieni.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Pădurea de brad de pe Măgură clipi din cetini și dădu și ea zvon. SADOVEANU, B. 24.
          surse: DLRLC
        • Ieșit-a-n cale-ales alai De sfetnici mulți și mult popor. COȘBUC, P. I 56.
          surse: DLRLC
        • O ceată de băiețandri ieși la iveală cît ai clipi din ochi. MACEDONSKI, O. III 14.
          surse: DLRLC
        • Roiuri de albine Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
    • 1.3. Atributul arată conținutul: care conține, cu...
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Un pahar de apă. Un car de lemne. O pungă de bani. O carte de basme.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Curg doniți de lapte. TULBURE, V. R. 39.
        surse: DLRLC
      • Cinsteam bucuros cu moșneagul un păhărel de rachiu. SADOVEANU, O. A. I 93.
        surse: DLRLC
      • Trec furnici ducînd în gură de făină marii saci. EMINESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Atributul corespunde unui complement direct.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Proprietar de căruță.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Atributul exprimă un raport de filiație.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un pui de căprioară. Fiu de muncitor. Tată de erou. Un pui de rândunică.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.6. Atributul arată apartenența.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Crengi de copac. Tăiș de coasă. O rază de soare. Magazin de stat.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • La mijloc de codru des Toate păsările ies. EMINESCU, O. I 215.
        surse: DLRLC
      • Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură. ALECSANDRI, P. A. 120.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. Cu un pronume posesiv sau cu un genitiv, atributul are sens partitiv.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Și tot tavanul era scris Cu versuri d-a lui Dionis. COȘBUC, P. I 86.
          surse: DLRLC
    • 1.7. Atributul arată autorul.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un tablou de Țuculescu. Poezii de Eminescu. Un tablou de Grigorescu. O simfonie de Beethoven.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.7.1. Atributul indică producătorul unui lucru și natura lucrului.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Pânză de păianjen. Ou de găină.
          surse: DLRLC
    • 1.8. Atributul, determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.8.1. Subiectul acțiunii.
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Începutul de toamnă. La o bătaie de pușcă.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Ascultă, ascultă bătăi de ciocane. BANUȘ, B. 79.
          surse: DLRLC
        • Niște șănțulețe ca pentru scurgere de apă... erau botezate de noi tranșee. CAMIL PETRESCU, U. N. 5.
          surse: DLRLC
        • Urlete, mugete, șuierături, bubuituri de tun, dangăte de clopot se amestecau într-un concert sinistru, formidabil. BART, E. 389.
          surse: DLRLC
      • 1.8.2. Obiectul acțiunii.
        surse: DEX '09 DLRLC
        • 1.8.2.1. Cu funcțiune de complement direct.
          surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
          exemple
          • Schimb de experiență. Constructor de vagoane.
            surse: DEX '09 DLRLC
          • Să fii de viață nouă și bună făurar. DEȘLIU, G. 7.
            surse: DLRLC
          • Știi tu, mîndră, ce ți-am spus La sapă de cucuruz? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 245.
            surse: DLRLC
        • 1.8.2.2. Cu funcțiune de complement indirect.
          surse: DLRLC 4 exemple
          exemple
          • Setea de cultură. Frica de moarte.
            surse: DLRLC
          • Cine are aripi bune nu știe ce e teama de pămînt. BASSARABESCU, V. 50.
            surse: DLRLC
          • Această îndoială de sine... îi stinse, încetul cu încetul, energia lui, nebiruită altădată. VLAHUȚĂ, N. 19.
            surse: DLRLC
          • Pînă cînd să creadă lumea... C-orice dor de libertate a pierit? ALECSANDRI, P. A. 82.
            surse: DLRLC
          • 1.8.2.2.1. Atributul obiectiv arată și cauza.
            surse: DLRLC 2 exemple
            exemple
            • Onoarea pe care o am de a mă număra oarecum printre prietenii d-voastră. CAMIL PETRESCU, T. I 21.
              surse: DLRLC
            • Humuleștenii... au fericirea de a vedea lume de toată mîna. CREANGĂ, A. 74.
              surse: DLRLC
    • 1.9. Atributul exprimă relația: în ce privește.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Prieten de joacă. Tovarăș de drum.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Ăsta-i Ile Caraiman de la Runc, tovarăș de cărăușie cu mine. SADOVEANU, N. P. 15.
        surse: DLRLC
    • 1.10. Atributul arată locul:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.10.1. Locul existenței: care se găsește (în, la), din partea...
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Moș Gheorghe mă ispiti o vreme despre școală, despre cei de-acasă. SADOVEANU, O. A. I 94.
          surse: DLRLC
        • 1.10.1.1. În nume topice.
          surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
          exemple
          • Filipeștii de Pădure. Baia de Arieș. Roșiorii de Vede. Vălenii de Munte.
            surse: DEX '09 DLRLC
        • 1.10.1.2. locuțiune adjectivală De față.
          surse: DLRLC
      • 1.10.2. Punctul de plecare în spațiu.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Plecarea de acasă.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Se rîdica domol, deocamdată, simfonia de pretutindeni a revărsatului zile. HOGAȘ, DR. II 109.
          surse: DLRLC
      • 1.10.3. Atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Aer de munte.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Păsări de apă albe se înalță pe vîrful catargelor. SAHIA, N. 40.
          surse: DLRLC
    • 1.11. Atributul arată timpul: care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Plănuiau amîndoi viața lor de mîne. CAMILAR, N. I 227.
        surse: DLRLC
      • Te rog să ierți scena de adineaori. SEBASTIAN, T. 95.
        surse: DLRLC
      • 1.11.1. Atributul este precedat de articolul adjectival «cel, cea, cei, cele».
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Vezi un rege ce-mpînzește globu-n planuri pe un veac, Cînd la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac. EMINESCU, O. I 130.
          surse: DLRLC
      • 1.11.2. Atributul arată și natura obiectului determinat.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Satul risipit pe rîpi... pîrăul Tarcăului... erau căzute într-o negură de noapte. SADOVEANU, B. 9.
          surse: DLRLC
        • Sură-i sara cea de toamnă. EMINESCU, O. I 83.
          surse: DLRLC
        • Ce să vă spun vouă, oameni de ieri, eu omul veacului. NEGRUZZI, S. I 245.
          surse: DLRLC
      • 1.11.3. locuțiune adjectivală De zi cu zi = zilnic
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.12. Atributul arată proveniența; se construiește cu un substantiv sau cu un verb la supin.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cizme de împrumut. Cal de dar.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.12.1. Atributul exprimă și natura obiectului determinat.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Aburul de borș acru stăruia multă vreme pe cerul gurii soldaților. CAMILAR, N. I 9.
          surse: DLRLC
        • Tu nu simțești mirosul de ogor. ISAC, O. 20.
          surse: DLRLC
    • 1.13. Atributul arată destinația obiectului determinat.
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Sală de dans. Lupta de eliberare națională. Cântece de masă. Concediu de odihnă. Sală de spectacol. Tren de persoane. Miting de protest. Măsuri de protecție. Lamă de ras. Mașină de cusut. Lampă de masă. Ceas de perete. Servietă de avocat.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • În pădurile lumii, Lîngă vetrele omului, Cîteva posturi de veghe. BANUȘ, B. 92.
        surse: DLRLC
      • De la postul de observație al ferestrei, Tina Diaconu a urmărit din primele săptămîni mișcările. C. PETRESCU, A. 312.
        surse: DLRLC
      • Căruța... sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16.
        surse: DLRLC
      • Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. ALECSANDRI, P. P. 1.
        surse: DLRLC
    • 1.14. Atributul gramatical este în realitate substantivul determinat.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ziua de 23 August. În noaptea de marți spre miercuri. Meseria de miner.
        surse: DLRLC
      • 1.14.1. Ziua de azi (sau astăzi).
        surse: DLRLC
      • 1.14.2. În ziua de azi.
        surse: DLRLC
    • 1.15. Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent, acesta din urmă fiind determinat numai formal; din punct de vedere logic «un drag de copilaș» înseamnă «un copilaș drag».
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Primi o frumusețe de cupă. Hoțul de păgubaș. Gloaba de cal. O bunătate de fată. O grozăvie de vreme.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Mamele, privind-o-n horă, Se cotesc: «Olio, tu leică, Ce mai drac frumos de noră!». COȘBUC, P. I 97.
        surse: DLRLC
      • Dobîndi un drag de copilaș. ISPIRESCU, L. 41.
        surse: DLRLC
      • Cea dintăi școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgîtie de copilă. CREANGĂ, A. 2.
        surse: DLRLC
      • Sărăcuțul de mine! CREANGĂ. P. 22.
        surse: DLRLC
      • 1.15.1. locuțiune adjectivală Fel de fel de... = felurite.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • [Căprița] face sărituri de necrezut și mehăie, și face fel de fel de nebunii. CARAGIALE, P. 39.
          surse: DLRLC
  • 2. Introduce un nume predicativ.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Cine e de vină?
        surse: DEX '09 DLRLC
      • În după-amiaza acelei zile, de mare mirare erau cuviosului monah niște meșteșuguri pe care le săvîrșise logofătul Drăghici. SADOVEANU, F. J. 398.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. expresie A fi de... = a avea...
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Suntem de aceeași vârstă.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • A fi de competența cuiva.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Abramovici a foat de părere să rămînem în picioare. SAHIA, N. 79.
          surse: DLRLC
        • Amîndoi sîntem de-o mamă, De-o făptură și de-o samă. ALECSANDRI, P. A. 104.
          surse: DLRLC
        • 2.1.1.1. expresie Să-ți fie (să vă fie etc..) de bine! formulă de urare folosită în diferite împrejurări (după masă, după strănutat etc.).
          surse: DLRLC un exemplu
          exemple
          • Cumătrul a strănutat... Atunci iedul de sub chersin să nu tacă!... – Să-ți fie de bine, nînașule! CREANGĂ, P. 24.
            surse: DLRLC
      • 2.1.2. Numele predicativ arată materia: făcut din...
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Haina e de tergal.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Masa e, firește, de brad. CAMIL PETRESCU, U. N. 8.
          surse: DLRLC
      • 2.1.3. Numele predicativ exprimă apartenența, având sens partitiv.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Tatu-său era de-ai noștri, om de omenie. SADOVEANU, O. A. I 97.
          surse: DLRLC
    • 2.2. Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fi” și un supin, exprimă necesitatea: «ce e de făcut?» = ce trebuie (sau ce urmează) să facem?
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • E de preferat să vii.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Ar mai fi de strîns, la un loc, Toate inimile tinere. DEȘLIU, G. 10.
        surse: DLRLC
      • E de văzut cum vor rîndui locurile la masa cea mare. SADOVEANU, F. J. 388.
        surse: DLRLC
  • 3. Introduce un complement circumstanțial de loc.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 3.1. Complementul arată locul de plecare al acțiunii: din locul... (sau dintr-un loc).
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Se ridică de jos.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • A zis fetei să se suie în pod, să-și aleagă de-acolo o ladă. CREANGĂ, P. 289.
        surse: DLRLC
      • [Luna] pe deal mi se oprea Și cu drag, de sus, privea. ALECSANDRI, P. I 101.
        surse: DLRLC
      • 3.1.1. Complementul circumstanțial de loc e însoțit de alt complement circumstanțial de loc, care arată punctul final al acțiunii.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • De aici până acasă.
          surse: DLRLC
        • Începe el a o măsura cu ochii de sus pănă jos și de jos pănă sus. CREANGĂ, P. 163.
          surse: DLRLC
    • 3.2. Complementul arată locul unde se petrece acțiunea.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: în (prep.) la la 3 exemple
      exemple
      • O lua cu binișorul s-o ducă de partea ulmilor. MACEDONSKI, O. III 6.
        surse: DLRLC
      • Ograda lui de toate părțile era îngrădită. DRĂGHICI, R. 100.
        surse: DLRLC
      • Ne-a ales pe noi, Doi sau trei voinici, Cu doi-trei cai murgi, În grajd bine odihniți, De patru picioare potcoviți. TEODORESCU, P. P. 179.
        surse: DLRLC
  • 4. Introduce un complement circumstanțial de timp.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 4.1. Complementul arată momentul inițial al acțiunii: începând cu (ziua, data, momentul de...).
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • De acum înainte. De mâine.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De azi ești cineva în vale. DAVIDOGLU, M. 77.
        surse: DLRLC
      • Doar nu samîn eu grîu de ieri, de-alaltăieri, să nu fi mai avut a face cu secerători. CREANGĂ, P. 160.
        surse: DLRLC
      • De-un veac el șede astfel. EMINESCU, O. I. 93.
        surse: DLRLC
      • Rămîi, puică, sănătoasă, Că mă duc de mîni la coasă. ȘEZ. I 141.
        surse: DLRLC
      • surse: DLRLC
      • 4.1.2. Complementul este exprimat prin substantive sau adjective care sunt la origine nume predicative; «de mic» înseamnă «de când era mic».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Noi de copii ne știm. COȘBUC, P. I 77.
          surse: DLRLC
        • Încă de mic Te cunoșteam. EMINESCU, O. I 175.
          surse: DLRLC
        • De copil încă, el admira ochii cei frumoși ai portretului. EMINESCU. N. 40.
          surse: DLRLC
      • 4.1.3. Complementul circumstanțial de timp e însoțit de un alt complement circumstanțial de timp care arată punctul final al acțiunii.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • De dimineața până seara.
          surse: DLRLC
    • 4.2. Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea: la, cu ocazia....
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • De Anul Nou merg la mama.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Mîi de noapte aici. CARAGIALE, M. 6.
        surse: DLRLC
      • Așteptase de mult ca Huțu să vină de crăciun acasă. SLAVICI, O. I 89.
        surse: DLRLC
      • 4.2.1. locuțiune adverbială De astă dată sau de data aceasta (sau asta).
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • popular (Cu un substantiv adverbial) Crescut-au, Născut-au, Doi meri d-alunei, De toamna sădiți, De seara-nfloriți. TEODORESCU, P. P. 78.
          surse: DLRLC
    • 4.3. Leagă elemente de același fel care se succedă în timp.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: cu după
      • 4.3.1. În construcții cu funcție de complement circumstanțial de timp cu sens iterativ, adesea cu nuanță modală:
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.2. În construcții cu funcție de complement circumstanțial de mod:
        surse: DEX '09 DLRLC
        • 4.3.2.1. Fir de fir.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • 4.3.2.2. Bob de bob.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.3. În construcții cu funcție de complement circumstanțial de loc: Casă de casă = în toate casele.
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pretutindeni un exemplu
        exemple
        • A umblat casă de casă.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.4. În construcții cu funcție de complement direct: Om de om = pe toți oamenii (la rând), o mulțime de oameni.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • A întrebat om de om.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.5. În construcții cu funcție de subiect.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • N-ați plîns văzînd cum trece-n zbor Spre miazănoapte nor de nor? COȘBUC, P. I 90.
          surse: DLRLC
    • 4.4. Complementul are sens iterativ.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • A văzut filmul de trei ori.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De mai multe ori, în strîngerea hîrtiilor, mîinile lor s-au atins. SAHIA, N. 81.
        surse: DLRLC
      • Calul se și scutură de trei ori. CREANGĂ, P. 195.
        surse: DLRLC
  • 5. Introduce un complement circumstanțial de cauză: din cauza...
    surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Rodește spornic holda de muncă și strădanii! DEȘLIU, G. 6.
      surse: DLRLC
    • Țiuie de bucurie Că-i vremea culesului. BANUȘ, B. 87.
      surse: DLRLC
    • Crăpau lemnele și pietrele de ger. MACEDONSKI, O. III 33.
      surse: DLRLC
    • Și ea, mergînd spre Viorel, Roșind, s-a zăpăcit de drag. COȘBUC, P. I 57.
      surse: DLRLC
    • 5.1. locuțiune adverbială De aceea.
      surse: DLRLC
    • 5.2. locuțiune adverbială Nu de alta = nu din alt motiv.
      surse: DLRLC
    • 5.3. Complementul este exprimat printr-un verb la supin.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Fata... știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui. CREANGĂ, P. 287.
        surse: DLRLC
    • 5.4. Complementul este exprimat prin adjective: din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Și plîngeam de supărată, Că tu nu te-ai priceput. COȘBUC, P. I 51.
        surse: DLRLC
      • De străin și de sărac, Nu știu seara und' să trag. TEODORESCU, P. P. 326.
        surse: DLRLC
  • 6. Introduce un complement circumstanțial de scop.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pentru 6 exemple
    exemple
    • Roșii de salată.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • Ce au azi soldații de mîncare? CAMILAR, N. I 154.
      surse: DLRLC
    • Acu n-am vreme de jucării! CARAGIALE, P. 45.
      surse: DLRLC
    • Nu-i gîscă, ci-i gînsac; l-am cumpărat de semînță. CREANGĂ, P. 43.
      surse: DLRLC
    • Au prins voinicul să zică de joc. SBIERA, P. 36.
      surse: DLRLC
    • Toderică... porunci de masă. NEGRUZZI, S. I 82.
      surse: DLRLC
    • 6.1. locuțiune adverbială De exemplu.
      surse: DLRLC
    • 6.2. locuțiune adverbială De pildă.
      surse: DLRLC
    • 6.3. Complementul este exprimat printr-un verb la supin: ca să..., pentru a...
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Doba-mi bate de pornit, Nu cată că-s ostenit! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 302.
        surse: DLRLC
      • 6.3.1. neobișnuit Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Îmi rămăsăsă numai zăci galbeni, pe care i-am întrebuințat de a-mi cumpăra o canape. KOGĂLNICEANU, S. 79.
          surse: DLRLC
  • 7. Introduce un complement circumstanțial de mod.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 7.1. Complementul exprimă modul propriu-zis.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 7.2. Complementul arată cantitatea, măsura.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ușă înaltă de trei metri. (Despre soare) A fi de o suliță (sau de două sulițe etc.).
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Cînd era soarele de două sulițe pe ceri, a plecat în lumea largă. EMINESCU, N. 5.
        surse: DLRLC
      • 7.2.1. Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare: în schimbul a..., cu..., pentru...
        surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Am cumpărat de 10 lei.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • N-află fier de trei parale. TEODORESCU, P. P. 150.
          surse: DLRLC
        • Mă-ntîlnii c-o copiliță, Cerui gură de-o groșiță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 404.
          surse: DLRLC
    • 7.3. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Complementul are și sens consecutiv: de moarte = îngrozitor, teribil (încât îți dă impresia morții); de minune = admirabil (încât te minunezi); de mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt (încât îți dă impresia de ceva neobișnuit).
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Planul lui Cassian izbuti de minune. VLAHUȚĂ, O. A. 159.
        surse: DLRLC
      • Cioplea și bocănea de mama focului. REBREANU, R. II 62.
        surse: DLRLC
      • Era frumoasă de mama focului. CREANGĂ, P. 276.
        surse: DLRLC
    • 7.4. Complementul, exprimat printr-un adverb sau o locuțiune adverbială care arată cantitatea, gradul sau intensitatea însușirii ori acțiunii respective, determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv, rar și un substantiv dintr-o expresie verbală de tipul «mi-e silă».
      surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Aud cât se poate de bine.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Cît de puternic cînta sirena! VINTILĂ, O. 8.
        surse: DLRLC
      • Așa de bine mi se dezleagă limba, încît s-ar mira părintele Amfilohie auzindu-mă ce fel mă bucur. SADOVEANU, F. J. 263.
        surse: DLRLC
      • Eu cînt tot un cîntec... Și-așa mi-e silă să-l cînt. COȘBUC, P. I 64.
        surse: DLRLC
      • Acum văz cît se poate de bine. CARAGIALE, P. 38.
        surse: DLRLC
      • O rămîi, rămîi la mine, Te iubesc atît de mult. EMINESCU, O. I 110.
        surse: DLRLC
      • 7.4.1. Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă termenul de comparație.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Mai presus de toate îmi place muzica.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Prefer să spun în proză ce gîndesc, Și mai presus de toate îmi place să tac. BENIUC, V. 29.
          surse: DLRLC
  • 8. Introduce un complement circumstanțial de relație: în ce privește, cât despre, privitor la...
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 8.1. Complementul determină un adjectiv.
      surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Bun de gură.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Se vorbește prin sate despre măria-sa că-i om nu prea mare de stat. SADOVEANU, F. J. 9.
        surse: DLRLC
      • [Intră] Tulpină-Voinic, sigur de el. CAMIL PETRESCU, T. II 11.
        surse: DLRLC
      • Cănuță a rămas sărman de părinți. CARAGIALE, P. 12.
        surse: DLRLC
      • Cu sfetnici vechi de zile mă-ntîmpinași în cale. EMINESCU, O. I 91.
        surse: DLRLC
      • Bătrînețele m-au făcut olog de picioare. ALECSANDRI, T. I 430.
        surse: DLRLC
      • 8.1.1. Adjectivul determinat în calitate de nume predicativ este același cu cel prin care se exprimă complementul.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • De cuminte, vedea că-i cuminte. SBIERA, P. 218.
          surse: DLRLC
        • De frumoasă, ești frumoasă, Dar iia nu ți-o știi coasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 427.
          surse: DLRLC
    • 8.2. Complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • De iute, e iute ca focul.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De bună, e ca o bucată de pîne albă. RETEGANUL, P. II 43.
        surse: DLRLC
      • De bărbată, e bărbată ca focul. RETEGANUL. P. II 46.
        surse: DLRLC
    • 8.3. Complementul determină un verb.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • De foame ar fi ce-ar fi, Dar n-am cu ce mî-nveli; De-nvelit aș mai lăsa, Dar n.am cu ce mă-ncălța. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 464.
        surse: DLRLC
      • 8.3.1. Complementul este exprimat prin supinul verbului determinat sau printr-un substantiv din familia acestuia.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Am auzit de tine, da de văzut nu te-am văzut. EMINESCU, N. 6.
          surse: DLRLC
        • Ai gonit ori te-au gonit, Ai gonit ori ai fugit?... – Nici de goană m-au gonit, Nici de fugă n-am fugit. TEODORESCU, P. P. 69.
          surse: DLRLC
  • 9. Introduce un complement de agent.
    surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Aceste adunări se convocau de direcție.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • Povestea Sindipii... scrisă de mine, cuviosul Chesarie. SADOVEANU, D. P. 6.
      surse: DLRLC
    • Pe vremile acele, mai toate țările erau bîntuite de războaie grozave. CREANGĂ, P. 183.
      surse: DLRLC
    • Își simte gîtu-atuncea cuprins de brațe reci. EMINESCU, O. I 95.
      surse: DLRLC
    • Aceste adunări se convocau de domn. BĂLCESCU, O. II 13.
      surse: DLRLC
    • 9.1. franțuzism învechit neobișnuit După locuțiuni verbale ca «a fi alcătuit», exprimă elementele componente.
      surse: DLRLC sinonime: din 2 exemple
      exemple
      • Parcul meu se compune de doi plopi plutași, trei paltini, cîțiva tei. NEGRUZZI, S. I 96.
        surse: DLRLC
      • Au agiuns numai pănă la lăcașul său cel de vară, care închipuie un chioșc alcătuit de frunză. DRĂGHICI, R. 160.
        surse: DLRLC
  • 10. Introduce un complement indirect.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 10.1. După verbe.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • S-a apropiat de mine.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 10.1.1. După verbe ca «a vorbi», «a spune», «a afla» și după locuțiuni verbale ca «a-și face o idee» etc.
        surse: DLRLC sinonime: despre 3 exemple
        exemple
        • I... ra! moș Nichifor, nu mai spune de lup, că tare mă tem. CREANGĂ, P. 120.
          surse: DLRLC
        • Vorbind de-a lor iubire, iubire fără saț Ea se lăsase dulce și greu pe al lui braț. EMINESCU, O. I 97.
          surse: DLRLC
        • Nu cînt de-mpăratul tău, Ci cînt pentru dorul meu. TEODORESCU, P. P. 83.
          surse: DLRLC
      • 10.1.2. După verbe ca «a uita», «a-și aminti» și locuțiuni verbale ca «a-și aduce aminte» etc.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ș-ai uitat de soarta mîndrei, iubitoarei tale fete! EMINESCU, O. I 83.
          surse: DLRLC
      • 10.1.3. După verbe ca «a râde», «a se plânge».
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • O să înceapă a rîde lumea de noi. HOGAȘ, DR. II 135.
          surse: DLRLC
      • 10.1.4. După verbe ca «a se îndrăgosti», «a se molipsi», «a se îmbolnăvi».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Îndrăgostiți de scripeți și motor, Îi tălmăcim pe scripcă și poemă. DEȘLIU, G. 17.
          surse: DLRLC
        • Și fata s-a-ndrăgit de el. COȘBUC, P. I 54.
          surse: DLRLC
        • Curînd n-a lipsit a se molipsi de aerul acestui oraș. NEGRUZZI, S. I 20.
          surse: DLRLC
      • 10.1.5. După verbe și locuțiuni verbale ca «a se bucura», «a avea parte», «a da dovadă», «a dispune», «a se folosi», «a avea nevoie».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Jupîn Niculăieș Albu... se bucura de ocrotire și de dragoste, cu toate nebuniile pe care le săvîrșea. SADOVEANU, F. J. 394.
          surse: DLRLC
        • A avut parte cine știe ce alt drumeț... de patul cel curat. CARAGIALE, P. 41.
          surse: DLRLC
        • D-a omului mărire nimic nu dă dovadă. ALEXANDRESCU, P. 79.
          surse: DLRLC
      • 10.1.6. După verbe ca «a se ocupa», «a se interesa», «a se îngriji», «a se convinge», «a-i păsa» și după locuțiuni verbale ca «a avea grijă», «a-și da seama» etc.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • De ce nu mă lasă să-mi văd liniștit de ocupațiile mele? SEBASTIAN, T. 30.
          surse: DLRLC
        • Îngrijise de un foc ce ardea. MACEDONSKI, O. III 11.
          surse: DLRLC
        • Nu de mine, Mi-e de dînsa, ce-a făcut! COȘBUC, P. I 202.
          surse: DLRLC
      • 10.1.7. După verbe ca «a se feri», «a se teme», «a se adăposti», «a apăra» și după locuțiuni verbale asemănătoare sau înrudite ca sens.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Răsună Sirenele de care zadarnic te ferești. DEȘLIU, G. 6.
          surse: DLRLC
        • Hotărîndu-se dintr-o dată să se puie cu desăvîrșire la adăpost de orice răutate și viclenie a acelui dușman, își luă în poală ulcelele și se duse. SADOVEANU, F. J. 422.
          surse: DLRLC
        • Și cu crengi îl apăr pagii de muscuțe și zăduf. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
      • 10.1.8. După verbe ca «a asculta», «a înțelege».
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Înțelege de glumă.
          surse: DLRLC
        • Și toată lumea în ocean De tine o s-asculte. EMINESCU, O. I 170.
          surse: DLRLC
      • 10.1.9. După verbe ca «a se apropia», «a se atinge», «a se lipi», «a se freca», «a se rezema», «a se sprijini».
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • M-am atins de zid.
          surse: DLRLC
        • Un mutilat cu obrazul ars, ciopîrțit se sprijină de mine. SAHIA, N. 20.
          surse: DLRLC
        • Obrazul și-l lipește strîns De piatra cea din veac cioplită. COȘBUC, P. II 261.
          surse: DLRLC
        • Căprița s-a apropiat de mîna mea. CARAGIALE, P. 39.
          surse: DLRLC
      • 10.1.10. După verbe ca «a se ciocni», «a se izbi», «a se lovi».
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Ilona, revenind din stînga, caută găleata, n-o găsește și dă cu ochii de Maria. DAVIDOGLU, M. 16.
          surse: DLRLC
        • Fumul acru urca în susul obrajilor, se lovea de marginile căștilor și cobora furișîndu-se pe lîngă gulerele mantalelor. CAMILAR, N. I 11.
          surse: DLRLC
        • După ce deșertau oalele, le spărgeau îndată de pămînt. SADOVEANU, F. J. 397.
          surse: DLRLC
        • Dete poarta de perete și trecu înainte. ISPIRESCU, L. 359.
          surse: DLRLC
      • 10.1.11. După verbe ca «a se atârna», «a se lega», «a se prinde», «a ține», «a trage», uneori cu verbul subînțeles, sau după interjecții cu valoare verbală asemănătoare.
        surse: DLRLC 6 exemple
        exemple
        • Voiam să mă înțeleg cu el, să-l fac să se ție de tocmeală. SADOVEANU, O. A. I 91.
          surse: DLRLC
        • Omul... plecă deznădăjduit, trăgînd de funie văcșoara. SANDU-ALDEA, D. N. 245.
          surse: DLRLC
        • Pune omului merinde-n traistă și-i dă iapa de căpăstru. SBIERA, P. 58.
          surse: DLRLC
        • Nici una nici două, haț! pe ied de gît. CREANGĂ, P. 23.
          surse: DLRLC
        • Care-a fost voinic mai mare Acum e legat mai tare, Și de mîni, și de picioare, Cu lanțuri și cu zăvoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 287.
          surse: DLRLC
        • Sta Codreanul frățior Cu butucul de picior. ALECSANDRI, P. P. 90.
          surse: DLRLC
      • 10.1.12. După verbe și locuțiuni ca «a fugi», «a se îndepărta», «a se lepăda», «a se curăța», «a scuti», «a scăpa», «a se lăsa păgubaș», «a se sătura», «a trece», «a se despărți», «a se deosebi».
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Tînărul... se șterge de sudoare. CARAGIALE, P. 45.
          surse: DLRLC
        • Fetelor, hăi! s-a trecut de șagă. CREANGĂ, P. 9.
          surse: DLRLC
        • Între ziduri, printre arbori ce se scutură de floare, Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare! EMINESCU, O. I 136.
          surse: DLRLC
        • Hai, copii, cu voinicie, Să scăpăm biata moșie De păgîni și de robie! ALECSANDRI, P. A. 36.
          surse: DLRLC
      • 10.1.13. După verbe ca «a umple», «a încărca», «a îmbelșuga».
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • După delușoare, automatele porniră cu deznădejde... și noaptea se umplu de spaime. CAMILAR, N. I 100.
          surse: DLRLC
        • Vezi, cît ești de avan, moș Nichifor, cum îți încarci sufletul de păcate?! CREANGĂ, P. 134.
          surse: DLRLC
    • 10.2. După expresii verbale ca „e bine”, «e rău», uneori fără verbul «a fi» și după interjecții ca „vai”.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pentru 2 exemple
      exemple
      • Ferice de el!
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Pe urmă am fugit, am umblat prin lume, vai de capul meu! SADOVEANU, O. A. I 195.
        surse: DLRLC
      • 10.2.1. După interjecții complementul poate fi repetat.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Vai de ea și de ea! S-o fi îmbolnăvit, s-o fi întîmplat ceva. MACEDONSKI, O. III 7.
          surse: DLRLC
      • 10.2.2. expresie A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea niciuna), a fi de oarecare însemnătate.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • E ceva de capul lui.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Trebuie să fie ceva de ciobanul acela. ISPIRESCU, la TDRG.
          surse: DLRLC
      • 10.2.3. După verbe ca «a se alege», «a fi».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Praful s-a ales de ea.
          surse: DLRLC
        • eliptic Era o învălmășeală acolo: lucruri stricate, bastoane rupte, umbrele vechi – mai mult scheletul de ele – și mai ales praf și hîrtii. BASSARABESCU, V. 42.
          surse: DLRLC
        • eliptic Ce folos de tine, dragă, Că ești albă și spălată Și trăiești tot supărată? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 375.
          surse: DLRLC
    • 10.3. După verbe ca „a lua”, „a lăsa”, «a da», «a trece» etc.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ca ca drept (adj.) 4 exemple
      exemple
      • Știu eu tare bine că boierul m-a luat de nebun. CREANGĂ, P. 157.
        surse: DLRLC
      • Murise vecinul și lasase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba. EMINESCU, N. 3.
        surse: DLRLC
      • Dincoace-ndemnul firii trece de taină mare. ALEXANDRESCU, P. 44.
        surse: DLRLC
      • Dă-mi pe Vidra ta de vamă. ALECSANDRI, P. P. 99.
        surse: DLRLC
    • 10.4. În legătură cu construcții distributive.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pentru 3 exemple
      exemple
      • S-au împărțit câte trei cărți de om. Ne-a dat 10 lei de cap.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De tot carul șese boi, Înjugați doi cîte doi. ALECSANDRI, P. A. 93.
        surse: DLRLC
      • Porcii ți-oi plăti...: De tot mascurul Ți-oi da galbenul. TEODORESCU, P. P. 461.
        surse: DLRLC
    • 10.5. După adjective ca „vrednic”, „demn”, «capabil», «independent», «plin», „bucuros” etc.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Bucuros de oaspeți.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Revăd măceșii plini de foare. GALACTION, O. I 17.
        surse: DLRLC
      • 10.5.1. După adjective verbale, complementul indirect este echivalentul complementului direct al verbului corespunzător.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Om știutor de carte. Popoare iubitoare de pace.
          surse: DLRLC
      • 10.5.2. Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Capabil de a învăța. Ferește-te de a munci superficial.
          surse: DEX '09 DLRLC
    • 10.6. franțuzism Verbul «a schimba» este greșit construit cu un complement indirect în locul complementului direct.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. ANGHEL, PR. 159.
        surse: DLRLC
  • 11. În construcții cu funcție de complement direct.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 11.1. Complementul are sens partitiv: ceva din, o parte din...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Învățam de toate. Avem de toate.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • [Copilul] văzu că nu mai are de nici unele. ISPIRESCU, L. 287.
        surse: DLRLC
    • 11.2. Complementul este exprimat printr-un supin: în ce privește, cu...
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Am terminat de scris. Am isprăvit de treierat.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Nu s-a lăsat pînă n-a gătat de văzut toate minunile orașului. VINTILĂ, O. 42.
        surse: DLRLC
      • După ce sfîrșea de dus apă la case, stropea ulița mare. CAMILAR, N. I 26.
        surse: DLRLC
      • 11.2.1. expresie A avea de (+ supin) = a trebui să..., a voi....
        surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Am de vorbit ceva cu tine. Am ceva de scris.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Am de lăsat o vorbă pentru Lumea cea nouă! DEȘLIU, G. 42.
          surse: DLRLC
        • Parcă era pe patul morții și spunea tot ce avea de spus, o dată pentru veșnicie. SADOVEANU, O. A. I 97.
          surse: DLRLC
      • 11.2.2. Complementul are sens final, exprimând destinația.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ne-a adus ceva de mâncat. Le-a dat de scris.
          surse: DLRLC
      • 11.2.3. Complementul este exprimat printr-un substantiv abstract cu sens verbal.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ne-ai adus de mâncare? Am mult de lucru.
          surse: DLRLC
      • 11.2.4. expresie A-și face de lucru (cu ceva sau cu cineva). Vezi lucru.
        surse: DLRLC
    • 11.3. popular Înaintea unui verb la infinitiv.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • N-oi mai înceta d-a plînge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 159.
        surse: DLRLC
    • 11.4. În imprecații, introduce complementul direct substantival care urmează după complementul direct exprimat prin forma neaccentuată a pronumelui personal.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mînca-i-ar ciuma și holera de hoți! La TDRG.
        surse: DLRLC
      • Bat-o dumnezeu de babă, s-o bată! CREANGĂ, P. 125.
        surse: DLRLC
  • 12. În construcții cu funcție de subiect.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 12.1. popular Construcția prepozițională are sens partitiv.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • N-o scrie [scrisoarea] cu cerneală, Că de-aceea-i multă-n țară, O scrie cu argințel, Că de-acela-i putințel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117.
        surse: DLRLC
    • 12.2. Subiectul este exprimat printr-un verb, la supin, având ca predicat o expresie verbală.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • E ușor de văzut. E greu de citit.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • E greu de aflat adevărul... zise și inginerul turnînd vin în pahare. SADOVEANU, O. VIII 286.
        surse: DLRLC
    • 12.3. Incorect, calc după limba franceză la unii scriitori, precedă infinitivul cu rol de subiect.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • E groaznic de a vedea cum aceste jivine se răped la stîrvuri. ODOBESCU, S. III 16.
        surse: DLRLC
  • 13. Face legătura dintre:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 13.1. numeralele cardinale și substantivele determinate:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 13.1.1. după numeralele cardinale de la 20 în sus, afară de compusele sutelor și miilor cu numeralele 1-19, ca: 101-119, 201-219, 5901-5919 etc.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • O mie de lei. 20 de oameni. 365 de zile.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • O mie de țechini primești? COȘBUC, P. I 109.
          surse: DLRLC
      • 13.1.2. după numerale cu valoare nehotărâtă, ca „zeci”, „sute” etc.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Mii de fluturi mici albaștri, mii de roiuri de albine Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
      • 13.1.3. după numerale fracționare.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Cuconu Ioniță scoase două sferturi de irmilic și le dădu lui Gîrneață. HOGAȘ, DR. II 99.
          surse: DLRLC
      • 13.1.4. în structura numeralelor cardinale de la 20 000 în sus, înaintea pluralului „mii”.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • O sută de mii.
          surse: DEX '09 DLRLC
    • 13.2. articolul adjectival „cel, cea” și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua” în sus.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Celui de-al treilea lan. Cel de-al doilea plan cincinal.
        surse: DEX '09 DLRLC
  • 14. Element de compunere formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 14.1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesubt, degeaba, deocamdată, deodată, deoparte, deopotrivă, deseară, devreme etc., dimpotrivă, dinainte, dinapoi, dindărăt etc., de aceea, de cu seară etc., nicidecât, nicidecum etc.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 14.2. În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: despre, de către, de la, de lângă, de pe, de peste, de sub etc., din, dintre, dinspre, dinaintea, dindărătul etc., de dinaintea, de dindărătul etc.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 14.3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: de cum, de când, de îndată ce, deoarece, de vreme ce etc.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 14.4. rar Formează substantive, adjective și verbe, ca: decurge, dedulci, demâncare, deplin.
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

de (pron.)

  • 1. popular (Introduce o propoziție atributivă) Care, ce.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Omul de-l văzuși.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • E vorba că ei au dat foc la fro (= vreo) cîțiva din Vladomira, de ieșiseră să muncească moșia beiului. DUMITRIU, B. F. 156.
      surse: DLRLC
    • L-ale case mari domnești De se văd în Stoenești, Mîndră masă e întinsă. ALECSANDRI, P. P. 206.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Ăl de. Vezi ăl.
      surse: DLRLC

etimologie:

arici-de-mare

  • 1. Animal echinoderm marin cu corpul sferic, acoperit cu țepi (Echinus melo).
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: echinidă

etimologie:

bătaie de joc

  • 1. vezi Bătaie de joc.
    surse: dexonline

etimologie:

cap-de-cocoș

etimologie:

coada-mâței-de-baltă

  • 1. Nume dat mai multor specii de mușchi de culoare albă-gălbuie, care cresc prin locurile umede și contribuie la formarea turbei (Sphagnum).
    surse: DEX '09

etimologie:

cocoș-de-mesteacăn

  • 1. Pasăre sălbatică având coada în formă de liră, cu penajul masculului negru cu luciu metalic, iar al femelei brun-ruginiu cu pete transversale (Lyrurus tetrix).
    surse: DEX '09

etimologie:

cocoș-de-munte

  • 1. Pasăre sălbatică de mărimea unui curcan, cu pene negre, pe piept verzi-albăstrui, cu ciocul puternic și puțin încovoiat (Tetrao urogallus).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: cocoș-sălbatic un exemplu
    exemple
    • Vânătoare de cocoși sălbatici.
      surse: DLRLC

etimologie:

corn-de-secară, cornul-secarei corn-de-secară cornul-secarei

  • 1. Ciupercă parazită care trăiește în ovarul diferitelor plante graminee (Claviceps purpurea); boală provocată de această ciupercă și manifestată prin apariția în spic a unor formații tari, negricioase, întrebuințate în farmacie pentru extragerea ergotinei.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pintenul-secarei

etimologie:

fiere-de-urs

  • 1. compus Numele a doi arbuști tropicali și mediteraneeni din care se extrage saburul:
    surse: DEX '09 sinonime: aloe
    • 1.1. arbust înalt de 3-4 m, cu frunze mari și flori violacee dispuse într-un spic (Aloë ferox).
      surse: DEX '09
    • 1.2. arbust înalt de 1 m, ramificat, cu frunze dispuse în rozetă (Aloë succotrina).
      surse: DEX '09

etimologie:

floare-de-ceapă

etimologie:

flori-de-Ierusalim

etimologie:

gheabă-de-brad

  • 1. Ciupercă comestibilă cu pălăria albă, subțire, cărnoasă și cu piciorul lung și subțire (Lepiota clypeolaria).
    surse: DEX '09 NODEX

etimologie:

gheabă-de-pădure

  • 1. Ciupercă comestibilă cu pălăria roșiatică ori brună, catifelată (Collybia longipes).
    surse: DEX '09 NODEX

etimologie:

guzgan-de-munte

etimologie:

iarbă-de-orbalț

etimologie:

iarbă-de-pușcă

  • 1. Praf de pușcă.
    surse: Sinonime sinonime: pulbere

etimologie:

jumătate-de-pasăre

etimologie:

limbă-de-mare

  • 1. Pește marin cu corpul oval și asimetric, cu ambii ochi situați pe o singură parte, care trăiește mai mult acoperit cu nisip (Solea nasuta).
    surse: DEX '09 NODEX

etimologie:

lup-de-mare

  • 1. Lup-de-mare.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX
  • 2. Lup-de-mare.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX

etimologie:

ochi-de-pisică

  • 1. Disc de sticlă sau de material plastic (montat într-o garnitură de metal) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui și care este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe șosele.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. Varietate de minerale care, șlefuite într-un anumit mod, capătă o luminozitate neobișnuită.
    surse: DEX '09

etimologie:

pălămidă-de-baltă

etimologie:

păr-de-lup

etimologie:

piper-de-vale

etimologie:

rogoz-de-grădină

etimologie:

țipar-de-mare

etimologie:

vacă-de-mare

etimologie:

vargă-de-aur

  • 1. Plantă erbacee perenă, cu flori galbene, în formă de ciorchini (Solidago virgaurea).
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: splinuță

etimologie:

văcălie-de-brad

  • 1. Ciupercă a cărei pălărie este acoperită cu o crustă de culoare galbenă-roșcată (Fomes pinicola).
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

vărsat (s.n.) vărsat-de-vânt

  • 1. Faptul de a (se) vărsa.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: revărsat (s.n.) vărsare 2 exemple
    exemple
    • Din vărsatul zorilor, Din cîntatul cocoșilor. MARIAN, INS. 71.
      surse: DLRLC
    • Cînd fu vărsatul de zori, Stanca-mi vărsa la sudori. MAT. FOLK. 115.
      surse: DLRLC
  • 2. medicină popular Boală epidemică de natură virotică caracterizată prin erupții de vezicule (sau pete roșii) pe suprafața pielii, care, uscându-se, lasă cicatrice; vărsat mare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: variolă 2 exemple
    exemple
    • Era de-o talie de mijloc, avea o figură spirituală și plăcută, dar stricată în junețea lui de vărsat. BĂLCESCU, O. I 93.
      surse: DLRLC
    • La cea față smedișoară, Cu cosița gălbioară Și cu semne de vărsat. MAT. FOLK. 80.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Stricat (ciupit sau cu semne) de vărsat = cu pielea (obrazului) acoperită de cicatrice (lăsate de variolă).
      surse: DLRLC
    • 2.2. popular (în) sintagmă Vărsat negru = formă gravă de variolă, în care pustulele de pe corp sunt foarte numeroase și pline cu sânge, apărând ca niște pete negre; variolă hemoragică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 2.3. popular (în) sintagmă Vărsat de vânt = boală contagioasă care se manifestă prin febră și erupție veziculară.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: varicelă
      • comentariu Conform DOOM2, forma corectă este cu cratime: vărsat-de-vânt.
        surse: dexonline
    • 2.4. popular (în) sintagmă Vărsat mare = boală contagioasă (frecventă la copii) care se manifestă prin febră și erupție roșie pe tot corpul, urmată de cojirea pielii.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: scarlatină
    • 2.5. popular (în) sintagmă Vărsat mic = boală contagioasă la copii, care se manifestă prin apariția unor pete roșii pe piele.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: cori (s.n.; pl.-) pojar rujeolă

etimologie:

  • vezi vărsa
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

verde-de-Paris

  • 1. Cristale mixte de arsenit de cupru cu acetat de cupru, foarte toxice, folosite ca insecticid; soluție preparată cu aceste cristale.
    surse: DEX '09

etimologie:

violă-de-noapte

etimologie:

violă-de-primăvară

etimologie:

viță-de-vie

  • 1. Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică, cu tulpina lipsită de susținere proprie, cu lăstari subțiri și frunze mari, lobate și cu fructele în formă de ciorchine, care se cultivă într-un număr mare de soiuri și de varietăți pentru producția de struguri și de vin (Vitis).
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: vie 3 exemple
    exemple
    • Din crengi de viță să-mpletim cununi. BENIUC, M. 110.
      surse: DLRLC
    • Uluci năpădite de viță de vie despărțeau grădina cu plopi de locul unei fierării. CĂLINESCU, E. 67.
      surse: DLRLC
    • Bată-l vîntul și seninul P-ăl de tot samănă inul Și nu sădește la viță. TEODORESCU, P. P. 333.
      surse: DLRLC

etimologie:

zambilă-de-câmp

etimologie: