252 de intrări

Articole pe această temă:

679 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

de4 pp [At: PSALT. HUR. 2 / V: (reg) dă, di / E: ml de] Exprimă: 1 Natura obiectului determinat Spirit de inițiativă, Oameni de bine. 2 Titlul de noblețe Duce de Burgundia. 3 Descendența Fecior de împărat. 4 Materia din care e făcut un obiect Blocuri de beton Si: din. 5 Elementele constitutive ale unui grup Roiuri de albine. 6 Conținutul Pahar de apă Si: cu. 7 Raportul de filiație Pui de urs, nepot de unchi. 8 Relația Prieten de joacă, de pahar. 9 (În toponime) Situarea în spațiu Filipeștii de Pădure, Roșiorii de Vede, Picior de Munte. 10 Punctul de plecare în spațiu Plecarea de acasă. 11 Locul existenței simultan cu natura obiectului determinat Aerul de munte. 12-13 Momentul în care se petrece (sau din care datează) ceva Întâmplarea de dimineață, De trei ani e tot bolnav. 14 Proveniența Haine de import Si: din. 15 Destinația obiectului determinat Sală de dans. 16 Termenul care, în realitate este determinat de calificativul precedent O frumusețe de fată. 17-18 Introduce un nume predicativ care exprimă calitatea (sau natura) obiectului determinat Cine este de vină? Obiectul este de sticlă. 19 (Îe) A fi ~ A avea A fi de aceeași vârstă. 20 Exprimă materia Haine de tergal Si: din. 21 Arată scopul Banii sunt de plătit facturile Si: pentru. 22 Arată apartenența El e de-al casei. 23 Exprimă necesitatea E de dorit să muncești mai mult. 24 Exprimă ipoteza E de presupus că... 25 Introduce un complement circumstanțial de loc, arătând punctul de plecare al acțiunii Se ridică de jos. 26 Introduce un complement circumstanțial de timp, arătând începutul acțiunii A ajuns de ieri. 27 Introduce un complement circumstanțial de timp, arătând data la care se (va) petrece ceva Ei vin de Crăciun Si: la. 28 Introduce un complement circumstanțial de mod (cu sens iterativ sau multiplicativ) A văzut filmul de trei ori. 29 Introduce un complement circumstanțial de mod cantitativ Înalt de trei metri. 30 (Îlav) ~ fapt În realitate. 31 (Îlav) ~ bună seamă Desigur. 32 (Îlav) Cât se poate ~ Foarte. 33 (Îlav) Mai presus ~ (toate) Cel mai mult. 34 Introduce un complement circumstanțial de cauză Plânge de supărare. 35 Introduce un complement circumstanțial de scop Roșii de salată. 36 Introduce un complement circumstanțial de relație Bun de gură, bun de comerciant Si: cât despre, privitor la, în ceea ce privește. 37 Introduce un complement de agent Cartea e scrisă de ea. 38 Introduce un complement indirect S-a apropiat sufletește de mine. 39 Introduce un complement direct (exprimat prin supin) Am terminat de scris. 40 (Îe) A avea ~... A trebui Are de completat un formular. 41 (Introduce complementul direct în imprecații) Bat-o Dumnezeu de babă! 42 Introduce un subiect (exprimat prin supin) E ușor de zis, e mai greu de făcut. 43 Intră în construcții cu numerale distributive Câte cinci milioane de lei de om. 44 Introduce cardinale adverbiale De două ori. 45 Intră în construcția numeralelor cardinale de la 20 în sus, înaintea pluralului „mii” sau a substantivelor la plural Treizeci de mii, cincizeci de muncitori. 46 Face legătura între articolul adjectival „cel” („cea”) și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua” Cel de-al patrulea. 47 Leagă un numeral fracționar (cu valoare substantivală) de obiectul la care acesta se referă Un sfert de oră. 48 Intră în componența modului supin al verbului De făcut. 49 (Rar) Precedă un verb la infinitiv, rezultând construcții echivalente conjunctivului A încetat de a mai încerca... 50 Este element de compunere în cuvinte sudate sau nu Deoarece, dedulci, floare de piatră, floare de colț, untdelemn. 51 (Îla) Fel ~ fel Divers(e). 52-53 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ dinainte(a) Din față (fața). 54-55 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ dinapoi(a) Din spate(le). 56-57 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ dindărăt(ul) Din dos(ul). 58-59 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ deasupra De peste. 60-61 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ dedesubt(ul) De sub. 62-63 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ primprejur(ul) Din jur(ul). 64 (Îlc) ~ când Din momentul. 65 (Îlc) ~ vreme ce Pentru că. 66 (Îlc) ~ unde Din ce loc. 67 (Îlc) ~ cum De îndată ce. 68 (Îcr până) Exprimă cuprinderea maximă între două limite De sus până jos, de ieri până azi. 69 (Îc) ~ pe Exprimă ideea de suprapunere prin contact Cartea de pe masă. 70 (Îc) ~ prin Exprimă ideea răspândirii Oameni de prin sate. 71-72 (Îc) ~ sub Exprimă ideea de situare inferioară (în contact) Creionul de sub masă, foaia de sub carte. 73 (Îc) ~ către De (39). 74 (Îc) ~ cu Încă (de) De cu seară. 75 (Îc) ~ după Din spatele De după deal. 76 (Cu sens temporal; îac) După De după război. 77 (Îc) ~ la Din De la Cluj. 78 (Îac) Dinspre. 79 (Îac) Din momentul. 80 (Îc) ~ lângă Din apropierea Si: lângă. 81 (Îc) ~ pe lângă Aproximativ din apropierea Si: lângă. 82 (Îac) În legătură oficială cu Organ de pe lângă Parlament. 83 (Cu sens temporal; îc) ~ peste Peste. 84 (Cu sens spațial; îac) Dincolo de. 85-86 (Cu sens temporal și spațial; îc) ~ până la Până la. 87 (Îc) ~a La De-a dreapta Tatălui.

de2 i [At: DLR ms / V: dă, dec, deh / E: de1] Introduce (sau înlocuiește) afirmații față de care vorbitorul are o atitudine de: 1 Neîncredere. 2 Șovăială. 3 Teamă. 4 Resemnare. 5 Nepăsare. 6 Supărare. 7 Ironie.

de1 c [At: PSALT. HUR. 2 / E: ns cf, de] (Îvp și poetic) Exprimă raporturi de subordonare, introducând o: 1 Propoziție condițională De îl asculți, vei învăța multe Si: dacă, în caz(ul) că. 2 Propoziție cauzală De nu te îmbraci gros, ai să răcești Si: dacă, fiindcă, pentru că. 3 (Îcs și ~... tot) Propoziție concesivă Și de te duci, tot nu te bagă în seamă Si: cu toate că, (și) dacă, deși. 4 Propoziție finală Mergi de-l vezi Si: ca (să), pentru ca (să). 5 Propoziție consecutivă Plouă de inundă Si: încât. 6 Propoziție subiectivă Ar fi bine de-ar veni / Nu se știe de-a venit sau nu Si: că, dacă. 7-8 Propoziție completivă directă (sau indirectă) Știe (se întreabă) de vine sau nu Si: dacă. 9 Propoziție atributivă Gândul de-l voi pierde mă înfioară Si: că, să. 10 Propoziție predicativă A ajuns de-l plânge lumea Si: încât, să. 11 Propoziție temporală (cu nuanță cauzală) De se însera, venea Si: când, dacă. 12 Exprimă raporturi de coordonare copulativă Si: și. 13 (Îcrî) Conjuncție disjunctivă Si: ori... ori, sau... sau. 14 Introduce propoziții exclamative cu valoare retorică O, de-ai ști cât mi-e de dor Si: dacă. 15 Introduce propoziții interogative indirecte Te întreb de-l cunoști bine Si: dacă. 16 (Îcs corelativă ~ ce... ~ aceea) Exprimă ideea de progresie. 17 (Îlc) Și ~ (sau chiar ~) Chiar dacă. 18 (Îlc) ~ ce Din prima.

de5 prli [At: DLR ms / E: lat de] 1 Exprimă particularizarea unui element prin atribuirea unei caracteristici: casa de era mai mare Si: care, (înv) ce. 2 Exprimă identificarea obiectului în timp, în spațiu etc. casa de am văzut-o (ieri) acolo.

de3 i [At: DLR ms / V: di, die / E: fo] Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers.

DE4 prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprimă natura obiectului determinat) Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi. ♦ (În titlurile de noblețe) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprimă materia) a) (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... Căsuța lui de paiantă. b) (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. Un pahar de apă. 4. (Atributul exprimă un raport de filiație) Un pui de căprioară. 5. (Atributul arată apartenența) Crengi de copac. 6. (Atributul arată autorul) Un tablou de Țuculescu. 7. (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal arată) a) (Subiectul acțiunii) Începutul de toamnă; b) (Obiectul acțiunii) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprimă relația) În ce privește. Prieten de joacă. 9. (Atributul arată locul) a) (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... ◊ (În nume topice) Filipeștii de Pădure; b) (punctul de plecare în spațiu) Plecarea de acasă; c) (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... Plănuiau amândoi viața lor de mâine.Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arată proveniența) Cizme de împrumut. 12. (Atributul arată destinația obiectului determinat) Sală de dans. 13. (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusețe de cupă.Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) Cine e de vină?Expr. A fi de... = a avea... Suntem de aceeași vârstă. ♦ (Numele predicativ arată materia) Făcut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprimă apartenența) Era de-ai noștri. 2. (Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fi” și un supin, exprimă necesitatea) E de preferat să vii. III. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). Se ridică de jos. 2. (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. IV. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... De mâine. 2. (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia.... De Anul Nou merg la mama. 3. (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: a) (în construcții cu funcție de complement circumstanțial de timp) Zi de zi. An de an; b) (în construcții cu funcție de complement circumstanțial de mod) Fir de fir; c) (în construcții cu funcție de complement circumstanțial de loc) Casă de casă (= în toate casele, pretutindeni); d) (în construcții cu funcție de complement direct) Om de om (= pe toți oamenii); e) (în construcții cu funcție de subiect) Trece spre miazănoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A văzut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... Și plângeam de supărată. VI. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. Roșii de salată. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... VII. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (În loc. adv.) De fapt. De bună seamă. 2. (Complementul arată cantitatea, măsura) Ușă înaltă de trei metri. ♦ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... 3. (Complementul are și sens consecutiv; în loc. adj. și adv.) De moarte = îngrozitor, teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. 4. (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cât se poate de bine. ♦ (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă termenul de comparație) Mai presus de toate îmi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: a) (complementul determină un adjectiv) Bun de gură; b) (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) De iute, e iute ca focul; c) (complementul determină un verb) De foame aș răbda, dar mi-e somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunări se convocau de direcție. X. (Introduce un complement indirect). 1. (După verbe) S-a apropiat de mine. 2. (După expresii verbale ca „e bine” și după interjecții ca „vai”) Pentru. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea niciuna). 3. (După verbe ca „a lua”, „a lăsa” etc.) Ca, drept. M-a luat de nebun. 4. (În legătură cu construcții distributive) Pentru. S-au împărțit câte trei cărți de om. 5. (După adjective ca „vrednic”, „demn”, „bucuros” etc.) Bucuros de oaspeți. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Capabil de a învăța. XI. (În construcții cu funcție de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... Învățam de toate. 2. (Complementul este exprimat printr-un supin) În ce privește, cu. Am terminat de scris.Expr. A avea de (+ supin) = a trebui să..., a voi.... 3. (Pop.; înaintea unui verb la infinitiv) A încetat de a plânge. 4. (În imprecații) Bat-o Dumnezeu de babă. XII. (În construcții cu funcție de subiect) 1. (Pop.; construcția prepozițională are sens partitiv) Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel. 2. (Subiectul este exprimat printr-un verb, la supin) E ușor de văzut. XIII. 1. (Face legătura dintre numeralele cardinale și substantivele determinate) a) (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) O mie de lei; b) (după numerale cu valoare nehotărâtă, ca „zeci”, „sute” etc.) Mii de fluturi mici albaștri; c) (În structura numeralelor cardinale de la 20 000 în sus, înaintea pluralului „mii”) O sută de mii. 2. (Face legătura dintre articolul adjectival „cel, cea” și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua”) Celui de-al treilea lan. XIV. Element de compunere formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. 1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesupt, de aceea, de cu seară etc. 2. În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: despre, dintre, dinaintea, de dindărătul etc. 3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: de cum, de când, de vreme ce, deoarece etc. 4. (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: decurge, dedulci, demâncare, deplin.Lat. de.

DE2 interj. 1. Introduce afirmații și replici, exprimând: a) nedumerire, șovăială, nesiguranță; b) resemnare; c) nepăsare față de cineva. Apoi de! ce să-ți fac!; d) supărare; e) ironie. 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) la te uită, asta-i acum. [Var.: (reg., 1) dă, (pop., 2) dec interj.] – Onomatopee.

DE3 interj. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. – Onomatopee.

DE5 pron. rel. invar. (Pop.) Care, ce. Omul de-l văzuși.Et. nec.

DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de „și”, introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ Chiar dacă. 3. (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). 4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. 5. (În legătură cu „ce”, introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. 6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ♦ Că. 7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. 8. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. 9. (Introduce o propoziție atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile. 10. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... II. (Exprimă raporturi de coordonare) 1. (Pop.; leagă două propoziții copulative) Și. 2. (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. III. (Introduce propoziții optative) O, dacă...! IV. (În expr.) De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cât... cu atât... – Cf. alb. de.

DE4 prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprimă natura obiectului determinat) Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi. ♦ (În titlurile de noblețe) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprimă materia) a) (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... Căsuța lui de paiantă. b) (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. Un pahar de apă. 4. (Atributul exprimă un raport de filiație) Un pui de căprioară. 5. (Atributul arată apartenența) Crengi de copac. 6. (Atributul arată autorul) Un tablou de Țuculescu. 7. (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) a) (Subiectul acțiunii) Început de toamnă; b) (Obiectul acțiunii) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprimă relația) În ce privește. Prieten de joacă. 9. (Atributul arată locul) a) (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... ◊ (În nume topice) Filipeștii de Pădure; b) (punctul de plecare în spațiu) Plecarea de acasă; c) (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... Plănuiau amândoi viața lor de mâine.Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arată proveniența) Cizme de împrumut. 12. (Atributul arată destinația obiectului determinat) Sală de dans. 13. (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusețe de cupă.Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) Cine e de vină?Expr. A fi de... = a avea... Suntem de aceeași vârstă. ♦ (Numele predicativ arată materia) Făcut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprimă apartenența) Era de-ai noștri. 2. (Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fi” și un supin, exprimă necesitatea) E de preferat să vii. III. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). Se ridică de jos. 2. (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. IV. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... De mâine. 2. (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... De Anul Nou merg la mama. 3. (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: a) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) Zi de zi. An de an; b) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) Fir de fir; c) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) Casă de casă = (în toate casele, pretutindeni); d) (în construcții cu funcțiune de complement direct) Om de om (= pe toți oamenii); e) (în construcții cu funcțiune de subiect) Trece spre miazănoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A văzut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... Și plângeam de supărată. VI. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. Roșii de salată. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... VII. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (În loc. adv.) De fapt. De bună seamă. 2. (Complementul arată cantitatea, măsura) Ușă înaltă de trei metri. ♦ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... 3. (Complementul are și sens consecutiv; în loc. adj. și adv.) De moarte = îngrozitor, teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. 4. (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cât se poate de bine. ♦ (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) Mai presus de toate îmi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: a) (complementul determină un adjectiv) Bun de gură; b) (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) De iute, e iute ca focul; c) (complementul determină un verb) De foame aș răbda, dar mi-e somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii. X. (Introduce un complement indirect) 1. (După verbe) S-a apropiat de mine. 2. (După expresii verbale ca „e bine” și după interjecții ca „vai”) Pentru. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). 3. (După verbe ca „a lua”, „a lăsa” etc.) Ca, drept. M-a luat de nebun. 4. (În legătură cu construcții distributive) Pentru. S-au împărțit câte trei cărți de om. 5. (După adjective ca „vrednic”, „demn”, „bucuros”, etc.) Bucuros de oaspeți. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Capabil de a învăța. XI. (În construcții cu funcțiune de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... Învățăm de toate. 2. (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. Am terminat de scris.Expr. A avea de (+ supin) = a trebui să..., a voi... 3. (Pop.; înaintea unui verb la infinitiv) A încetat de a plânge. 4. (În imprecații) Bat-o Dumnezeu de babă. XII. (În construcții cu funcțiune de subiect) 1. (Pop.; Construcția prepozițională are sens partitiv) Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel. 2. (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) E ușor de văzut. XIII. 1. (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) a) (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) O mie de lei; b) (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca „zeci”, „sute” etc.) Mii de fluturi mici albaștri; c) (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului „mii”) O sută de mii. 2. (face legătura dintre articolul adjectival „cel, cea” și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua”) Celui de-al treilea lan. XIV. Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. 1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară etc. 2. În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: despre, dintre, dinaintea, de dindărătul etc. 3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: de cum, de când, de vreme ce, deoarece etc. 4. (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: decurge, dedulci, demâncare, deplin.Lat. de.

DE3 interj. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. – Onomatopee.

DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de „și”, introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ Chiar dacă. 3. (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). 4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. 5. (În legătură cu „ce”, introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. 6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ♦ Că. 7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. 8. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. 9. (Introduce o propoziție atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile. 10. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... II. (Exprimă raporturi de coordonare) 1. (Pop.; leagă două propoziții copulative) Și. 2. (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. III. (Introduce propoziții optative) O, dacă...! IV. (În expr.) De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cât... cu atât... – Cf. alb. de.

DE2 interj. 1. Introduce afirmații și replici, exprimând: a) nedumerire, șovăială, nesiguranță; b) resemnare; c) nepăsare față de cineva. Apoi de! ce să-ți fac!; d) supărare; e) ironie. 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [Var.: (1, reg.) dă, (2, pop.) dec interj.] – Onomatopee.

DE5 pron. rel. invar. (Pop.) Care, ce. Omul de-l văzuși.Et. nec.

DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziție condițională) Dacă, în cazul că. Iar de va fi ca steaua mea să cadă... Un alt fecior... Va duce mai departe drumul meu! BENIUC, V. 72. A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti. ISPIRESCU, L. 1. Oiță bîrsană, De ești năzdrăvană Și de-a fi să mor În cîmp de mohor, Să spui lui Vrîncean Și lui Ungurean Ca să mă îngroape Aice pe-aproape. ALECSANDRI, P. P. 2. ◊ (Introduce propoziții condiționale negative, eliptice) Mai repede, că de nu, totul e pierdut. CAMIL PETRESCU, T. II 394. De-i izbuti, bine... iară de nu, au mai pățit și alți voinici ca tine... CREANGĂ, P. 187. ♦ (Cu nuanță temporală) De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85. 2. (Introduce o propoziție concesivă, precedat de «și») Deși, cu toate că, și dacă. Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ Chiar dacă. Nu-s piedici să-i oprească de-ar crește-n cale stînci. VINTILĂ, O. 20. De-aș ști că mă vei și omorî, nu pot să tac. NEGRUZZI, S. I 147. 3. (Introduce o propoziție finală a cărei acțiune este realizabilă) Ca (să), pentru ca (să). Haide! Luați-l de-l dați norodului. NEGRUZZI, S. I 156. Face-m-aș privighetoare, De-aș cînta noaptea-n răcoare Doina cea dezmierdătoare! ALECSANDRI, O. 63. ◊ (Introduce o finală a cărei acțiune este reală) În toate zilele se ducea el la un puț de aducea apă pentru casă. ISPIRESCU, L. 386. Apoi merse de ocoli cetatea Turnul, o bătu și o arse. BĂLCESCU, O. II 171. 4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încît, că. Mircea izbucnește în plîns, de i se scutură ghiozdanul în spate. SAHIA, N. 52. Viscolul ridica omătul în valuri și-l spulbera în văzduh, de nu se mai vedea nici cer, nici pămînt. VLAHUȚĂ, O. A. 344. Făcu de șarpele îl putu înghiți. RETEGANUL, P. II 42. Pusă să-i facă un buzdugan... îl aruncă în sus, de despică bolta ceriului. EMINESCU, N. 4. Ce-ai pățit, unchiașule, de încaleci pe mine? ALECSANDRI, T. I 430. ◊ (Adesea în corelație cu «atît (de)», «astfel (de)», «așa (de)»). Și era atît de sărac, de nu-i ardea nici focul în vatră. RETEGANUL, P. IV 7. Miile de paseri cîntau... cîntece, așa de duioase, de erau în stare să te adoarmă. ISPIRESCU, L. 17. 5. (În legătură cu «ce»; introduce o propoziție cauzală) Pentru că, fiindcă. Harap-Alb o prăpădea din ochi, de dragă ce-i era. CREANGĂ, P. 276. De-abia umbli de slabă ce ești. ALECSANDRI, T. 1582. 6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. Și în farmecul vieți-mi Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o umbră Sau de crezi ce-a zis femeia. EMINESCU, O. I 113. 7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. Te-a întreba de nu mai știi de vreun leac. SBIERA, P. 27. Dorul prinse-a mă-ntreba: Drag mi-e bădița ori ba?... De mi-i drag, de nu mi-i drag, Nu poci spune peste sat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 70. 8. (Introduce o propoziție subiectivă) Că. Dar al nostru împărat, Tot mergînd pe la vînat, Într-o seară s-a-ntîmplat Pe la noi d-a înnoptat. TEODORESCU, P. P. 116. 9. (Introduce o propoziție completivă directă și indirectă) Să. Oușoare că scotea Și-ncepea De le-mpărțea. TEODORESCU, P. P. 532. 10. (Introduce o propoziție atributivă) [Zmeul] are obicei de aruncă buzduganul. ISPIRESCU, L. 85. 11. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încît, în situația să. Cînd eram de nu iubeam, Unde mă culcam dormeam. POP. II. (Exprimă raporturi de coordonare) 1. (Învechit și popular, leagă două propoziții copulative) Și. Stai de nu mă săgeta. TEODORESCU, P. P. 40. 2. (Introduce propozițiile disjunctive) Sau... sau, ori... ori. De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. EMINESCU, O. I 146. De lucram, de nu lucram, Mamei tot dragă eram. ALECSANDRI, P. P. 308. III. (În propoziții independente) 1. (Introduce propoziții optative, uneori precedat de numai) O, dacă...! Numai de nu i-ar muri mulți înainte. CREANGĂ, P. 250. Ah! meștere Ruben... cartea ta într-adevăr minunată este!... numai de n-ar ameți mintea! EMINESCU, N. 49. Codrule, frunză rotundă, De mi-ai da puțină umbră! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 199. 2. (Uneori în corelație cu numai, abia etc.) Poate că... numai prin căsuțe de se mai afla ceva veselie. DUNĂREANU, N. 80. IV. (Numai în loc. conj.) De ce... de ce... sau de ce... de aceea... sau de ce... tot... = cu cît... cu atît... De ce se îmbogățea, tot mai lacom era și mai ahtiat de bani. VLAHUȚĂ, O. A. 215. De ce mergeau înainte, de ce lui Harap-Alb i se tulburau mințile. CREANGĂ, P. 275. Au luat-o prin pădure, doar vor putea ieși cumva la largul, dar de ce umblau, de aceea se înfundau mai tare. RETEGANUL, P. II 72. Cum de v. cum.

DE3 interj. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers; hi. De! silește. Te grăbește, Agerul meu armăsar. NEGRUZZI, S. II 102. De!... cal de!... ȘEZ. III 189.

DE4 prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprimă natura obiectului determinat) Țară de democrație populară. Spirit de inițiativă. Articol de fond. Cîntec de dragoste.Unei copile ca jupînița Marușca, îi trebuie un bărbat cu strălucire de soare. SADOVEANU, F. J. 397. Și ca la mîndre nunți de crai, Ieșit-a-n cales-ales crai. COȘBUC, P. I 56. ◊ (Atributul are și sens partitiv fiind uneori un substantiv în genitiv) Da eu, drept să-ți spun, mai degrabă aș bea un rachiu de celălalt mai prost, de-al nostru. SADOVEANU, O. A. I 93. Călătorul, după chip și port, e un negustor, vreun orzar ori cirezar, de care umblă pîn sate după daraveri. CARAGIALE, P. 44. Se vede că și lui dumnezeu îi plac tot puișori de cei mai tineri. CREANGĂ, P. 31. Mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării id. ib. 9. ◊ (Atributul califică prin modul de acțiune a obiectului respectiv) Moară de vînt. Ceasornic de precizie. ◊ (Atributul exprimă natura prin specificul preocupărilor unui colectiv sau ale unei persoane) Academia de științe. Ministerul de Finanțe. Conferință de presă. Unitate de artilerie. Ansamblu de cîntece și dansuri. ◊ (Atributul arată calitatea obiectului prin consecințele însușirilor neexprimate) Un tînăr de nădejde. O noapte de pomină. ◊ (Atributul este exprimat printr-un abstract verbal derivat dintr-un adjectiv care arată calitatea) Fumurile satelor, aburul acoperișurilor, pîclele uriașe ale pădurilor suiau într-un văzduh de limpezimea lacrimilor. CAMILAR, TEM. 7. În grădina bordeiului lor crescuse... un măr de toată frumusețea. VISSARION, B. 10. Curtozzi însă era un om de o veselie proverbială. HOGAȘ, DR. II 196. ◊ (Atributul exprimă originea obiectului respectiv, în ce privește locul, timpul sau cauza) Brînză de Brăila. Salam de Sibiu. Vin de Cotnar. Apă de Borsec. Miere de mai. Rană de schijă. ◊ (În titlurile de noblețe) Ducele de Parma. ◊ (Atributul exprimă natura prin aprecierea cantității, valorii, greutpții, dimensiunii sau vîrstei) O bancnotă de 100 de lei. Laminate de grosimea unei foițe. Cale de două zile. Un copil de 2 ani. ▭ L-au bătut copiii de sama lui, căci era cel mai slab. CAMILAR, N. I 19. Doamna Ionescu, femeie ca de patruzeci de ani. CAMIL PETRESCU, T. II 7. 2. (Atributul exprimă materia) a) (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din. Stofă de lînă. Haine de pînză. O masă de lemn. Un inel de aur. Vapori de apă. Straturi de cărbune. ▭ Prin întuneric tremurau vîrtejuri de nea. SADOVEANU, O. A. I 99. Pe coastă, la urcuș, Din căsuța lui de humă A ieșit un greieruș. TOPÎRCEANU, B. 54. Pe fața mesei, albă cu dungi de borangic, se grămădea toată îmbelșugarea casei. MACEDONSKI, O. III 8. ◊ (În comparații eliptice, exprimînd natura obiectului determinat) Braț de fier. Inimă de piatră.Și nici n-auzea În crîng cum pășea... Mînz de aramă, Cu vîntul în coamă. BANUȘ, B. 34. Acest rîu... șerpuiește printre pajiștile și arăturile acoperite, primăvara, cu talazurile de smarald și de aur ale grîului. MACEDONSKI, O. III 3. ◊ (Determinînd substantive care arată o măsură, o parte, atributul arată obiectul din care se ia cantitatea sau bucata respectivă) Un metru de pînză. Un hectar de pămînt. O baniță de grîu. O felie de pîine. Un bob de grîu.Izbuti să strîngă bani pentru un petec de grădină. CAMILAR, N. I 22. Acu, ia acolo, oleacă de pospai! aista se cheamă omăt? SADOVEANU, O. A. I 94. Să fi mers o bucată bună de drum. CARAGIALE, P. 37. ◊ a) (Determinînd substantive care denumesc unități de timp) O lună de zile. b) (Determinînd un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din. Consiliul de miniștri. Colectivul de electricieni. ▭ Pădurea de brad de pe Măgură clipi din cetini și dădu și ea zvon. SADOVEANU, B. 24. Ieșit-a-n cale-ales alai De sfetnici mulți și mult popor. COȘBUC, P. I 56. O ceată de băiețandri ieși la iveală cît ai clipi din ochi. MACEDONSKI, O. III 14. Roiuri de albine Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85. 3. (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. Un car de lemne. Un pahar de apă. O pungă de bani. O carte de basme.Curg doniți de lapte. TULBURE, V. R. 39. Cinsteam bucuros cu moșneagul un păhărel de rachiu. SADOVEANU, O. A. I 93. Trec furnici ducînd în gură de făină marii saci. EMINESCU, O. I 87. 4. (Atributul corespunde unui complement direct) Proprietar de căruță. 5. (Atributul exprimă raportul de filiație) Fiu de muncitor. Tată de erou. Un pui de rîndunică. 6. (Atributul arată apartenența) Crengi de copac. Tăiș de coasă. O rază de soare. Magazin de stat.La mijloc de codru des Toate păsările ies. EMINESCU, O. I 215. Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură. ALECSANDRI, P. A. 120. ◊ (Cu un pronume posesiv sau cu un genitiv, atributul are sens partitiv) Și tot tavanul era scris Cu versuri d-a lui Dionis. COȘBUC, P. I 86. 7. (Atributul arată autorul) Poezii de Eminescu. Un tablou de Grigorescu. O simfonie de Beethoven. ◊ (Atributul indică producătorul unui lucru și natura lucrului) Pînză de păianjen. Ou de găină. 8. (Atributul, determinînd substantive care au origine verbală, sens verbal sau fac parte dintr-o locuțiune verbală, indică subiectul acțiunii) Început de toamnă. La o bătaie de pușcă.Ascultă, ascultă bătăi de ciocane. BANUȘ, B. 79. Niște șănțulețe ca pentru scurgere de apă... erau botezate de noi tranșee. CAMIL PETRESCU, U. N. 5. Urlete, mugete, șuierături, bubuituri de tun, dangăte de clopot se amestecau într-un concert sinistru, formidabil. BART, E. 389. 9. (Atributul – substantiv sau verb la infinitiv -, determinînd substantive care au origine verbală, sens verbal sau fac parte dintr-o locuțiune verbală, arată obiectul acțiunii) a) (Cu funcțiune de complement direct) Schimb de experiență. Constructor de vagoane.Să fii de viață nouă și bună făurar. DEȘLIU, G. 7. Știi tu, mîndră, ce ți-am spus La sapă de cucuruz? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 245. ◊ Loc. adv. Cu băgare de seamă v. băgare.Expr. Dare de seamă v. dare. b) (Cu funcțiune de complement indirect) Setea de cultură. Frica de moarte.Cine are aripi bune nu știe ce e teama de pămînt. BASSARABESCU, V. 50. Această îndoială de sine... îi stinse, încetul cu încetul, energia lui, nebiruită altădată. VLAHUȚĂ, N. 19. Pînă cînd să creadă lumea... C-orice dor de libertate a pierit? ALECSANDRI, P. A. 82. ♦ (Atributul obiectiv arată și cauza) Onoarea pe care o am de a mă număra oarecum printre prietenii d-voastră. CAMIL PETRESCU, T. I 21. Humuleștenii... au fericirea de a vedea lume de toată mîna. CREANGĂ, A. 74. 10. (Atributul exprimă relația) În ce privește. Tovarăș de drum.Ăsta-i Ile Caraiman de la Runc, tovarăș de cărăușie cu mine. SADOVEANU, N. P. 15. 11. (Atributul arată locul) a) (Locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... V. de la, din. Moș Gheorghe mă ispiti o vreme despre școală, despre cei de-acasă. SADOVEANU, O. A. I 94. ◊ (În nume topice compuse) Baia de Arieș. Roșiorii de Vede. Vălenii de Munte.Loc. adj. De față v. față. b) (Punctul de plecare în spațiu) Plecarea de acasă.Se rîdica domol, deocamdată, simfonia de pretutindeni a revărsatului zile. HOGAȘ, DR. II 109. ♦ (Atributul exprimă și natura obiectului determinat) Aer de munte.Păsări de apă albe se înalță pe vîrful catargelor. SAHIA, N. 40. ◊ Loc. adj. De jos v. jos. 12. (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul (ziua sau perioada): care datează din. Plănuiau amîndoi viața lor de mîne. CAMILAR, N. I 227. Te rog să ierți scena de adineaori. SEBASTIAN, T. 95. ◊ (Atributul este precedat de articolul adjectival «cel, cea, cei, cele») Vezi un rege ce-mpînzește globu-n planuri pe un veac, Cînd la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac. EMINESCU, O. I 130. ◊ (Atributul arată și natura obiectului determinat) Satul risipit pe rîpi... pîrăul Tarcăului... erau căzute într-o negură de noapte. SADOVEANU, B. 9. Sură-i sara cea de toamnă. EMINESCU, O. I 83. Ce să vă spun vouă, oameni de ieri, eu omul veacului. NEGRUZZI, S. I 245. ◊ Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 13. (Atributul arată proveniența; se construiește cu un substantiv sau cu un verb la supin) Cal de dar. Cizme de împrumut. ♦ (Atributul exprimă și natura obiectului determinat) Aburul de borș acru stăruia multă vreme pe cerul gurii soldaților. CAMILAR, N. I 9. Tu nu simțești mirosul de ogor. ISAC, O. 20. 14. (Atributul arată destinația obiectului determinat cu privire la folosire, loc, mod, timp, cauză, scop etc.) Lupta de eliberare națională. Cîntece de masă. Concediu de odihnă. Sală de spectacol. Tren de persoane. Miting de protest. Măsuri de protecție. Lamă de ras. Mașină de cusut. Lampă de masă. Ceas de perete. Servietă de avocat.În pădurile lumii, Lîngă vetrele omului, Cîteva posturi de veghe. BANUȘ, B. 92. De la postul de observație al ferestrei, Tina Diaconu a urmărit din primele săptămîni mișcările. C. PETRESCU, A. 312. Căruța... sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16. Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. ALECSANDRI, P. P. 1. 15. (Atributul gramatical este în realitate substantivul determinat) Ziua de 23 August. În noaptea de marți spre miercuri. Meseria de miner.Ziua de azi (sau astăzi) v. azi. În ziua de azi v. azi. 16. (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent, acesta din urmă fiind determinat numai formal; din punct de vedere logic «un drag de copilaș» înseamnă «un copilaș drag») Hoțul de păgubaș. Gloaba de cal. O bunătate de fată. O grozăvie de vreme.Mamele, privind-o-n horă, Se cotesc: «Olio, tu leică, Ce mai drac frumos de noră!». COȘBUC, P. I 97. Dobîndi un drag de copilaș. ISPIRESCU, L. 41. Cea dintăi școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgîtie de copilă. CREANGĂ, A. 2. Sărăcuțul de mine! id. P. 22. ◊ Loc. adj. Fel de fel de... = feluriți. [Căprița] face sărituri de necrezut și mehăie, și face fel de fel de nebunii. CARAGIALE, P. 39. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ, construit ca un atribut pe lîngă substantivul subiect care nu se mai repetă, exprimă natura obiectului determinat) Cine e de vină?În după-amiaza acelei zile, de mare mirare erau cuviosului monah niște meșteșuguri pe care le săvîrșise logofătul Drăghici. SADOVEANU, F. J. 398. ◊ Expr. A fi de... = a avea... A fi de aceeași vîrstă. A fi de competența cuiva.Abramovici a foat de părere să rămînem în picioare. SAHIA, N. 79. Amîndoi sîntem de-o mamă, De-o făptură și de-o samă. ALECSANDRI, P. A. 104. Să-ți fie (să vă fie etc..) de bine! formulă de urare folosită în diferite împrejurări (după masă, după strănutat etc.). Cumătrul a strănutat... Atunci iedul de sub chersin să nu tacă!... -Să-ți fie de bine, nînașule! CREANGĂ, P. 24. ♦ (Numele predicativ arată materia) Făcut din. Masa e, firește, de brad. CAMIL PETRESCU, U. N. 8. ♦ (Numele predicativ exprimă apartenența, avînd sens partitiv) Tatu-său era de-ai noștri, om de omenie. SADOVEANU, O. A. I 97. 2. (Predicatul nominal alcătuit din verbul «a fi» și un supin exprimă necesitatea: «ce e de făcut?» = ce trebuie (sau ce urmează) să facem?) Ar mai fi de strîns, la un loc, Toate inimile tinere. DEȘLIU, G. 10. E de văzut cum vor rîndui locurile la masa cea mare. SADOVEANU, F. J. 388. III. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată punctul de plecare al acțiunii) Din locul (sau dintr-un loc). A zis fetei să se suie în pod, să-și aleagă de-acolo o ladă. CREANGĂ, P. 289. [Luna] pe deal mi se oprea Și cu drag, de sus, privea. ALECSANDRI, P. I 101. ◊ (Complementul circumstanțial de loc e însoțit de alt complement circumstanțial de loc, care arată punctul final al acțiunii) De aici ăînă acasă.Începe el a o măsura cu ochii de sus pănă jos și de jos pănă sus. CREANGĂ, P. 163. ◊ Loc. adv. De colo (pînă) colo v. colo. De unde pînă unde v. unde. 2. (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. O lua cu binișorul s-o ducă de partea ulmilor. MACEDONSKI, O. III 6. Ograda lui de toate părțile era îngrădită. DRĂGHICI, R. 100. Ne-a ales pe noi, Doi sau trei voinici, Cu doi-trei cai murgi, În grajd bine odihniți, De patru picioare potcoviți. TEODORESCU, P. P. 179. IV. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată punctul de plecare în timp, momentul inițial al acțiunii) Începînd cu (ziua, data, momentul de...). De acum înainte.De azi ești cineva în vale. DAVIDOGLU, M. 77. Doar nu samîn eu grîu de ieri, de-alaltăieri, să nu fi mai avut a face cu secerători. CREANGĂ, P. 160. De-un veac al șede astfel. EMINESCU, O. I. 93. Rămîi, puică, sănătoasă, Că mo duc de mîni la coasă. ȘEZ. I 141. ◊ Loc. prep. De cu v. cu. ◊ (Complementul este exprimat prin substantive sau adjective care sînt la origine nume predicative; «de mic» înseamnă «de cînd era mic») Noi de copii ne știm. COȘBUC, P. I 77. Încă de mic Te cunoșteam. EMINESCU, O. I 175. De copil încă, el admira ochii cei frumoși ai portretului. id. N. 40. ◊ (Complementul circumstanțial de timp e însoțit de un alt complement circumstanțial de timp care arată punctul final al acțiunii) De dimineața pînă seara. 2. (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... Mii de noapte aici. CARAGIALE, M. 6. Așteptase de mult ca Huțu să vină de crăciun acasă. SLAVICI, O. I 89. ◊ Loc. adv. De astă dată sau de data aceasta (sau asta) v. dată1. ♦ (Cu un substantiv adverbial; popular) Crescut-au, Născut-au, Doi meri d-alunei, De toamna sădiți, De veara-nfloriți. TEODORESCU, P. P. 78. 3. (Prepoziția «de» leagă elemente de același fel care se succed în timp) După, cu. a) (În construcții cu funcțiune de circumstanțial de timp cu sens iterativ, adesea cu nuanță modală; numai în loc. adv.) Zi de zi v. zi. Noapte de noapte v. noapte. An de an v. an. b) (În construcții cu funcțiune de circumstanțial de mod) Fir de fir v. fir. Bob de bob v. bob. c) (În construcții cu funcțiune de circumstanțial de loc) Casă de casă = în toate casele (la r’nd), pretutindeni. A umblat casă de casă. d) (În construcții cu funcțiune de complement direct) Om de om = pe toți oamenii (la rînd), o mulțime de oameni. A întrebat om de om. e) (În construcții cu funcțiune de subiect) N-ați plîns văzînd cum trece-n zbor Spre miazănoapte nor de nor? COȘBUC, P. I 90. 4. (Complementul, exprimat printr-un numeral adverbial sau prin construcții asemănătoare, are sens iterativ) De mai multe ori, în strîngerea hîrtiilor, mîinile lor s-au atins. SAHIA, N. 81. Calul se și scutură de treo ori. CREANGĂ, P. 195. V. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... Rodește spornic holda de muncă și strădanii!. DEȘLIU, G. 6. Țiuie de bucurie Că-i vremea culesului. BANUȘ, B. 87. Crăpau lemnele și pietrele de ger. MACEDONSKI, O. III 33. Și ea, mergînd spre Viorel, Roșind, s-a zăpăcit de drag. COȘBUC, P. I 57. ◊ Loc. adv. De aceea v. acela2. Nu de alta = nu din alt motiv. ◊ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Fata... știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui. CREANGĂ, P. 287. ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sînt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... Și plîngeam de supărată, Că tu nu te-ai priceput. COȘBUC, P. I 51. De străin și de sărac, Nu știu seara und’ să trag. TEODORESCU, P. P. 326. VI. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. Ce au azi soldații de mîncare? CAMILAR, N. I 154. Acu n-am vreme de jucării! CARAGIALE, P. 45. Nu-i gîscă, ci-i gînsac; l-am cumpărat de semînță. CREANGĂ, P. 43. Au prins voinicul să zică de joc. SBIERA, P. 36. Toderică... porunci de masă. NEGRUZZI, S. I 82. ◊ Loc. adv. De exemplu v. exemplu. De pildă v. pildă. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... Doba-mi bate de pornit, Nu cată că-s ostenit! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 302. ◊ (Neobișnuit; complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Îmi rămăsăsă numai zăci galbeni, pe care i-am întrebuințat de a-mi cumpăra o canape. KOGĂLNICEANU, S. 79. VII. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (Complementul exprimă modul propriu-zis, numai în loc. adv.) De comun acord v. acord. De altfel v. altfel. De fapt v. fapt. De asemenea v. asemenea. De bună seamă v. seamă. De fel v. fel. De loc v. loc. De obicei v. obicei. De zor v. zor. ◊ (Complementul, exprimat eliptic, are și valoarea unui circumstanțial de timp, în loc. adv.) De viu v. viu. 2. (Complementul arată cantitatea, măsura) Ușă înaltă de trei metri. (Despre soare) A fi de o suliță (sau de două sulițe etc.). Cînd era soarele de două sulițe pe ceri, a plecat în lumea largă. EMINESCU, N. 5. ♦ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vînzare) Cu, pentru, în schimbul a..., în valoare de... Am cumpărat de 10 lei.N-află fier de trei parale. TEODORESCU, P. P. 150. Mă-ntîlnii c-o copiliță, Cerui gură de-o groșiță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 404. 3. (Complementul are și sens consecutiv; în expr.) De moarte = îngrozitor, groaznic, teribil (încît îți dă impresia morții). De minune = admirabil (încît te minunezi). Planul lui Cassian izbuti de minune. VLAHUȚĂ, O. A. 159. De mama focului = cu mare intensitate, cu încordare, în gradul cel mai înalt (încît îți dă impresia de ceva neobișnuit). Cioplea și bocănea de mama focului. REBREANU, R. II 62. Era frumoasă de mama focului. CREANGĂ, P. 276. 4. (Complementul, exprimat printr-un adverb sau o locuțiune adverbială care arată cantitatea, gradul sau intensitatea însușirii ori acțiunii respective, determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv, rar și un substantiv dintr-o expresie verbală de tipul «mi-e silă») Cît de puternic cînta sirena! VINTILĂ, O. 8. Așa de bine mi se dezleagă limba, încît s-ar mira părintele Amfilohie auzindu-mă ce fel mă bucur. SADOVEANU, F. J. 263. Eu cînt tot un cîntec... Și-așa mi-e silă să-l cînt. COȘBUC, P. I 64. Acum văz cît se poate de bine. CARAGIALE, P. 38. O rămîi, rămîi la mine, Te iubesc atît de mult. EMINESCU, O. I 110. ◊ (Determinînd un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă termenul de comparație) Prefer să spun în proză ce gîndesc, Și mai presus de toate îmi place să tac. BENIUC, V. 29. ◊ Loc. adv. Mai bine de... v. bine. Mai puțin de... v. puțin. VIII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cît despre, privitor la. a) (Complementul determină un adjectiv) Bun de gură.Se vorbește prin sate despre măria-sa că-i om nu prea mare de stat. SADOVEANU, F. J. 9. [Intră] Tulpină-Voinic, sigur de el. CAMIL PETRESCU, T. II 11. Cănuță a rămas sărman de părinți. CARAGIALE, P. 12. Cu sfetnici vechi de zile mă-ntîmpinași în cale. EMINESCU, O. I 91. Bătrînețele m-au făcut olog de picioare. ALECSANDRI, T. I 430. ◊ (Adjectivul determinat în calitate de nume predicativ este același cu cel prin care se exprimă complementul) De cuminte, vedea că-i cuminte. SBIERA, P. 218. De frumoasă, ești frumoasă, Dar iia nu ți-o știi coasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 427. b) (Complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) De bună, e ca o bucată de pîne albă. RETEGANUL, P. II 43. De bărbată, e bărbată ca focul. id. ib. 46. c) (Complementul determină un verb) De foame ar fi ce-ar fi, Dar n-am cu ce mî-nveli; De-nvelit aș mai lăsa, Dar n.am cu ce mă-ncălța. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 464. ◊ (Complementul este exprimat prin supinul verbului determinat sau printr-un substantiv din familia acestuia) Am auzit de tine, da de văzut nu te-am văzut. EMINESCU, N. 6. Ai gonit ori te-au gonit, Ai gonit ori ai fugit?... – Nici de goană m-au gonit, Nici de fugă n-am fugit. TEODORESCU, P. P. 69. IX. (Introduce un complement de agent) Povestea Sindipii... scrisă de mine, cuviosul Chesarie. SADOVEANU, D. P. 6. Pe vremile acele, mai toate țările erau bîntuite de războaie grozave. CREANGĂ, P. 183. Își simte gîtu-atuncea cuprins de brațe reci. EMINESCU, O. I 95. Aceste adunări se convocau de domn. BĂLCESCU, O. II 13. ♦ (Franțuzism neobișnuit și învechit; după locuțiuni verbale ca «a fi alcătuit», exprimînd elementele componente) Din. Parcul meu se compune de doi plopi plutași, trei paltini, cîțiva tei. NEGRUZZI, S. I 96. Au agiuns numai pănă la lăcașul spu cel de vară, care închipuie un chioșc alcătuit de frunză. DRĂGHICI, R. 160. X. (Introduce un complement indirect) 1. (După verbe ca «a vorbi», «a spune», «a afla» și după locuțiuni verbale ca «a-și face o idee» etc.) Despre. I... ra! moș Nichifor, nu mai spune de lup, că tare mă tem. CREANGĂ, P. 120. Vorbind de-a lor iubire, iubire fără saț Ea se lăsase dulce și greu pe al lui braț. EMINESCU, O. I 97. Nu cînt de-mpăratul tău, Ci cînt pentru dorul meu. TEODORESCU, P. P. 83. ◊ (După verbe ca «a uita», «a-și aminti» și locuțiuni verbale ca «a-și aduce aminte» etc.) Ș-ai uitat de soarta mîndrei, iubitoarei tale fete! EMINESCU, O. I 83. ◊ (După verbe ca «a rîde», «a se plînge») O să înceapă a rîde lumea de noi. HOGAȘ, DR. II 135. ◊ (După verbe ca «a se îndrăgosti», «a se molipsi», «a se îmbolnăvi») Îndrăgostiți de scripeți și motor, Îi tălmăcim pe scripcă și poemă. DEȘLIU, G. 17. Și fata s-a-ndrăgit de el. COȘBUC, P. I 54. Curînd n-a lipsit a se molipsi de aerul acestui oraș. NEGRUZZI, S. I 20. ◊ (După verbe și locuțiuni verbale ca «a se bucura», «a avea parte», «a da dovadă», «a dispune», «a se folosi», «a avea nevoie») Jupîn Niculăieș Albu... se bucura de ocrotire și de dragoste, cu toate nebuniile pe care le săvîrșea. SADOVEANU, F. J. 394. A avut parte cine știe ce alt drumeț... de patul cel curat. CARAGIALE, P. 41. D-a omului mărire nimic nu dă dovadă. ALEXANDRESCU, P. 79. ◊ (După verbe ca «a se ocupa», «a se interesa», «a se îngriji», «a se convinge», «a-i păsa» și după locuțiuni verbale ca «a avea grijă», «a-și da seama» etc.) De ce nu mă lasă să-mi văd liniștit de ocupațiile mele? SEBASTIAN, T. 30. Îngrijise de un foc ce ardea. MACEDONSKI, O. III 11. Nu de mine, Mi-e de dînsa, ce-a făcut! COȘBUC, P. I 202. ◊ (După verbe ca «a se feri», «a se teme», «a se adăposti», «a apăra» și după locuțiuni verbale asemănătoare sau înrudite ca sens) Răsună Sirenele de care zadarnic te ferești. DEȘLIU, G. 6. Hotărîndu-se dintr-o dată să se puie cu desăvîrșire la adăpost de orice răutate și viclenie a acelui dușman, își luă în poală ulcelele și se duse. SADOVEANU, F. J. 422. Și cu crengi îl apăr pagii de muscuțe și zăduf. EMINESCU, O. I 85. ◊ (După verbe ca «a asculta», «a înțelege») Înțelege de glumă.Și toată lumea în ocean De tine o s-asculte. EMINESCU, O. I 170. 2. (După verbe ca «a se apropia», «a se atinge», «a se lipi», «a se freca», «a se rezema», «a se sprijini») M-am atins de zid.Un mutilat cu obrazul ars, ciopîrțit se sprijină de mine. SAHIA, N. 20. Obrazul și-l lipește strîns De piatra cea din veac cioplită. COȘBUC, P. II 261. Căprița s-a apropiat de mîna mea. CARAGIALE, P. 39. ◊ (După verbe ca «a se ciocni», «a se izbi», «a se lovi») Ilona, revenind din stînga, caută găleata, n-o găsește și dă cu ochii de Maria. DAVIDOGLU, M. 16. Fumul acru urca în susul obrajilor, se lovea de marginile căștilor și cobora furișîndu-se pe lîngă gulerele mantalelor. CAMILAR, N. I 11. După ce deșertau oalele, le spărgeau îndată de pămînt. SADOVEANU, F. J. 397. Dete poarta de perete și trecu înainte. ISPIRESCU, L. 359. ◊ (După verbe ca «a se atîrna», «a se lega», «a se prinde», «a țineooBB, «a trage», uneori cu verbul subînțeles, sau după interjecții cu valoare verbală asemănătoare) Voiam să mă înțeleg cu el, să-l fac să se ție de tocmeală. SADOVEANU, O. A. I 91. Omul... plecă deznădăjduit, trăgînd de funie văcșoara. SANDU-ALDEA, D. N. 245. Pune omului merinde-n traistă și-i dă iapa de căpăstru. SBIERA, P. 58. Nici una nici două, haț! pe ied de gît. CREANGĂ, P. 23. Care-a fost voinic mai mare Acum e legat mai tare, Și de mîni, și de picioare, Cu lanțuri și cu zăvoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 287. Sta Codreanul frățior Cu butucul de picior. ALECSANDRI, P. P. 90. ◊ (După verbe și locuțiuni ca «a fugi», «a se îndepărta», «a se lepăda», «a se curăța», «a scuti», «a scăpa», «a se lăsa păgubaș», «a se sătura», «a trece», «a se despărți», «a se deosebi») Tînărul... se șterge de sudoare. CARAGIALE, P. 45. Fetelor, hăi! s-a trecut de șagă CREANGĂ, P. 9. Între ziduri, printre arbori ce se scutură de floare, Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare! EMINESCU, O. I 136. Hai, copii, cu voinicie, Să scăpăm biata moșie De păgîni și de robie! ALECSANDRI, P. A. 36. 3. (După verbe ca «a umple», «a încărca», «a îmbelșuga») După delușoare, automatele porniră cu deznădejde... și noaptea se umplu de spaime. CAMILAR, N. I 100. Vezi, cît ești de avan, moș Nichifor, cum îți încarci sufletul de păcate?! CREANGĂ, P. 134. 4. (După expresii verbale ca «e bine», «e rău», uneori fără verbul «a fi» și după interjecții ca «vai!») Pentru. Ferice de el!Pe urmă am fugit, am umblat prin lume, vai de capul meu! SADOVEANU, O. A. I 195. ◊ (După interjecții complementul poate fi repetat) Vai de ea și de ea! S-o fi îmbolnăvit, s-o fi întîmplat ceva. MACEDONSKI, O. III 7. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva sau de capul (cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una), a fi de oarecare însemnătate. E ceva de capul lui.Trebuie să fie ceva de ciobanul acela. ISPIRESCU, la TDRG. ◊ (După verbe ca «a se alege», «a fi») Praful s-a ales de ea. ◊ (Eliptic) Era o învălmășeală acolo: lucruri stricate, bastoane rupte, umbrele vechi – mai mult scheletul de ele – și mai ales praf și hîrtii. BASSARABESCU, V. 42. Ce folos de tine, dragă, Că ești albă și spălată Și trăiești tot supărată? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 375. 5. (După verbe ca «a lua», «a lăsa», «a da», «a trece») Știu eu tare bine că boierul m-a luat de nebun. CREANGĂ, P. 157. Murise vecinul și lasase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba. EMINESCU, N. 3. Dincoace-ndemnul firii trece de taină mare. ALEXANDRESCU, P. 44. Dă-mi pe Vidra ta de vamă. ALECSANDRI, P. P. 99. 6. (În legătură cu construcții distributive) Pentru. S-au împărțit cîte 3 cărți de om. Ne-a dat 10 lei de cap.De tot carul șese boi, Înjugați doi cîte doi. ALECSANDRI, P. A. 93. Porcii ți-oi plăti...: De tot mascurul Ți-oi da galbenul. TEODORESCU, P. P. 461. 7. (După adjective ca «vrednic», «demn», «capabil», «independent», «plin», «bucuros» etc.) Bucuros de oaspeți.Revăd măceșii plini de foare. GALACTION, O. I 17. ◊ (După adjective verbale, complementul indirect este echivalentul complementului direct al verbului corespunzător) Om știutor de carte. Popoare iubitoare de pace. 8. (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Capabil de a învăța. Ferește-te de a munci superficial. 9. (Franțuzism; verbul «a schimba» este greșit construit cu un complement indirect în locul complementului direct) Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. ANGHEL, PR. 159. XI. (În construcții cu funcțiune de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, cîte ceva din, o parte din. Avem de toate. Învățăm de toate. ▭ [Copilul] văzu că nu mai are de nici unele. ISPIRESCU, L. 287. 2. (Complementul este exprimat printr-un supin) Cu, în ce privește. Am terminat de scris. Am isprăvit de treierat.Nu s-a lăsat pînă n-a gătat de văzut toate minunile orașului. VINTILĂ, O. 42. După ce sfîrșea de dus apă la case, stropea ulița mare. CAMILAR, N. I 26. ◊ Expr. A avea de (+ supin) = a trebui să..., a avea obligația de a..., a voi să... Am de vorbit ceva cu tine. Am ceva de scris.Am de lăsat o vorbă pentru Lumea cea nouă! DEȘLIU, G. 42. Parcă era pe patul morții și spunea tot ce avea de spus, o dată pentru veșnicie. SADOVEANU, O. A. I 97. ◊ (Complementul are sens final, exprimînd destinația) Ne-a adus ceva de mîncat. Le-a dat de scris. ◊ (Complementul este exprimat printr-un substantiv abstract cu sens verbal) Ne-ai adus de mîncare? Am mult de lucru.Expr. A-și face de lucru (cu ceva sau cu cineva) v. lucru. 3. (Popular, înaintea unui verb la infinitiv) N-oi mai înceta d-a plînge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 159. 4. (În imprecații, introduce complementul direct substantival care urmează după complementul direct exprimat prin forma neaccentuată a pronumelui personal) Mînca-i-ar ciuma și holera de hoți! La TDRG. Bat-o dumnezeu de babă, s-o bată! CREANGĂ, P. 125. XII. (În construcții cu funcțiune de subiect) 1. (Popular; construcția prepozițională are sens partitiv) N-o scrie [scrisoarea] cu cerneală, Că de-aceea-i multă-n țară, O scrie cu argințel, Că de-acela-i putințel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117. 2. (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin, avînd ca predicat o expresie verbală) E ușor de văzut. E greu de citit.E greu de aflat adevărul... zise și inginerul turnînd vin în pahare. SADOVEANU, O. VIII 286. 3. (Incorect, calc după limba franceză la unii scriitori, precedă infinitivul cu rol de subiect) E groaznic de a vedea cum aceste jivine se răped la stîrvuri. ODOBESCU, S. III 16. XIII. 1. (Face legătura între numeralele cardinale și substantivele determinate) a) (După numeralele cardinale de la 20 în sus, afară de compusele sutelor și miilor cu numeralele 1-19, ca: 101-119, 201-219, 5901-5919 etc.) 20 de oameni. 365 de zile.O mie de țechini primești? COȘBUC, P. I 109. b) (După numerale cu valoare nehotărîtă ca «zeci», «sute», «mii») Mii de fluturi mici albaștri, mii de roiuri de albine Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85. c) (După numerale fracționare) Cuconu Ioniță scoase două sferturi de irmilic și le dădu lui Gîrneață. HOGAȘ, DR. II 99. d) (În structura numeralelor cardinale de la 20000 în sus, înaintea pluralului «mii») O sută de mii. 2. (Face legătura între articolul adjectival «cel, cea» și numeralul ordinal de la «al doilea», «a doua» în sus) Cel de-al doilea plan cincinal. XIV. Element de compunere, formînd cuvinte care se scriu împreună (v. cuvintele respective: deasupra, despre, deoarece etc.), locuțiuni care se scriu în două cuvinte (v. al doilea cuvînt: de către v. către, de cum v. cum, de la v. la etc.) sau care se scriu în mai multe cuvinte (v. cuvîntul caracteristic: de îndată ce v. îndată, de vreme ce v. vreme etc.). 1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale ca: deasupra, dedesubt, degeaba, deocamdată, deodată, deoparte, deopotrivă, deseară, devreme etc., dimpotrivă, dinainte, dinapoi, dindărăt etc., de aceea, de cu seară etc., nicidecît, nicidecum etc. 2. În prepoziții sai locuțiuni prepoziționale ca: despre, de către, de la, de lîngă, de pe, de peste, de sub etc., din, dintre, dinspre, dinaintea, dindărătul etc., de dinaintea, de dindărătul etc. 3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale ca: de cum, de cînd, de îndată ce, deoarece, de vreme ce etc. 4. Rar, în substantive și adjective ca: demîncare, deplin.

DE2 interj. (Și în forma regională dă; precedat uneori de «apoi», «d-apoi») 1. Introduce afirmații și replici, dînd expresie unui sentiment, unei stări sau unei atitudini de: a) șovăială, nedumerire, nesiguranță în fața unei situații încurcate. Apăi de, cucoane, ce să fie mai gras decît porcul meu din ogradă? ISPIRESCU, L. 178. Ce este talentul? – De! aceasta este prea ușor de spus. CARAGIALE, N. F. 12. Ș-apoi de ce nu m-ați sculat? – D-apoi dă, mămucă. CREANGĂ, P. 11; b) resemnare în fața unei situații firești sau a unei întîmplări neplăcute, nenorocite. Făt-Frumos, cu inima curată... se duse, de! de datorie. ISPIRESCU, L. 105. Te cred, cumătre: d-apoi dă, nu-i cum vrem noi. CREANGĂ, P. 31. Numai dă! ce să facă bietul om? id. ib. 140; c) nepăsare față de cineva care se află într-o situație încurcată sau neplăcută. Apoi de! ce să-ți fac?; d) supărare care se manifestă uneori printr-o mustrare, un avertisment sau o amenințare adresată cuiva. De! nu vă mai fandosiți acum. Spuneți și voi, ia, ce vă-ți pricepe. ISPIRESCU, L. 68. Dă, măi gogule!... cată-ți de drum pînă ce nu scot luleaua de la ciubuc ALECSANDRI, T. I 238. De, mă, ce vă țineți cîrd Și intrați așa cîntînd. TEODORESCU, P. P. 129; e) ironie. Apoi dă!... vorba ceea: Azi tare, mîne mare. ALECSANDRI, T. I 381.2. (Introduce replici, dînd expresie unei atitudini de negare sau dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum, tronc. (În forma populară dec) Mă duc... să nu mă bați... Să nu dai! – Dec! de ce să te bat?... du-te sănătos. CARAGIALE, O. I 250. În ce te bizui, de te îndîrjești așa, nepoate? Dec! Nu cumva ai pofti să-mi iai vițica pentr-un cuc armenesc? CREANGĂ, A. 57. Dec!... ce te răstești așa la mine, jupîneasă?... Ai uitat cu cine vorbești? ALECSANDRI, T. I 35. – Variantă: (popular) dec, (regional) interj.

DE5 pron. relativ invar. (Popular; introduce o propoziție atributivă) Care, ce. E vorba că ei au dat foc la fro (= vreo) cîțiva din Vladomira, de ieșiseră să muncească moșia beiului. DUMITRIU, B. F. 156. L-ale case mari domnești De se văd în Stoenești, Mîndră masă e întinsă. ALECSANDRI, P. P. 206. ◊ Ăl de v. ăl.

arată toate definițiile

Intrare: de (conj.)
de1 (interj., conj., prep., pron.) interjecție conjuncție prepoziție pronume
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
Intrare: de (pron.)
de1 (interj., conj., prep., pron.) interjecție conjuncție prepoziție pronume
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
Intrare: de (prep.)
de1 (interj., conj., prep., pron.) interjecție conjuncție prepoziție pronume
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
interjecție (I10)
dupră prepoziție
prepoziție (I12)
dupren prepoziție
prepoziție (I12)
Intrare: de (interj.)
de1 (interj., conj., prep., pron.) interjecție conjuncție prepoziție pronume
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
dec (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
deh
invariabil (I1)
interjecție (I10)
Intrare: de (pref.)
prefix (I7-P)
Intrare: ac-de-mare
ac-de-mare substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ac-de-mare
  • acul-de-mare
plural
  • ace-de-mare
  • acele-de-mare
genitiv-dativ singular
  • ac-de-mare
  • acului-de-mare
plural
  • ace-de-mare
  • acelor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: anemonă-de-mare
anemonă-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anemonă-de-mare
  • anemona-de-mare
plural
  • anemone-de-mare
  • anemonele-de-mare
genitiv-dativ singular
  • anemone-de-mare
  • anemonei-de-mare
plural
  • anemone-de-mare
  • anemonelor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: arbore-de-cacao
arbore-de-cacao substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arbore-de-cacao
  • arborele-de-cacao
plural
  • arbori-de-cacao
  • arborii-de-cacao
genitiv-dativ singular
  • arbore-de-cacao
  • arborelui-de-cacao
plural
  • arbori-de-cacao
  • arborilor-de-cacao
vocativ singular
plural
Intrare: arbore-de-cafea
arbore-de-cafea substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arbore-de-cafea
  • arborele-de-cafea
plural
  • arbori-de-cafea
  • arborii-de-cafea
genitiv-dativ singular
  • arbore-de-cafea
  • arborelui-de-cafea
plural
  • arbori-de-cafea
  • arborilor-de-cafea
vocativ singular
plural
Intrare: arbore-de-cauciuc
arbore-de-cauciuc substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arbore-de-cauciuc
  • arborele-de-cauciuc
plural
  • arbori-de-cauciuc
  • arborii-de-cauciuc
genitiv-dativ singular
  • arbore-de-cauciuc
  • arborelui-de-cauciuc
plural
  • arbori-de-cauciuc
  • arborilor-de-cauciuc
vocativ singular
plural
Intrare: arbore-de-fier
arbore-de-fier substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arbore-de-fier
  • arborele-de-fier
plural
  • arbori-de-fier
  • arborii-de-fier
genitiv-dativ singular
  • arbore-de-fier
  • arborelui-de-fier
plural
  • arbori-de-fier
  • arborilor-de-fier
vocativ singular
plural
Intrare: arbore-de-pâine
arbore-de-pâine substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arbore-de-pâine
  • arborele-de-pâine
plural
  • arbori-de-pâine
  • arborii-de-pâine
genitiv-dativ singular
  • arbore-de-pâine
  • arborelui-de-pâine
plural
  • arbori-de-pâine
  • arborilor-de-pâine
vocativ singular
plural
Intrare: arbore-de-plută
arbore-de-plută substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arbore-de-plu
  • arborele-de-plu
plural
  • arbori-de-plu
  • arborii-de-plu
genitiv-dativ singular
  • arbore-de-plu
  • arborelui-de-plu
plural
  • arbori-de-plu
  • arborilor-de-plu
vocativ singular
plural
Intrare: arici-de-mare
arici-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arici-de-mare
  • ariciul-de-mare
plural
  • arici-de-mare
  • aricii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • arici-de-mare
  • ariciului-de-mare
plural
  • arici-de-mare
  • aricilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: ață-de-mare
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ață-de-mare
  • ața-de-mare
plural
genitiv-dativ singular
  • ațe-de-mare
  • aței-de-mare
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bou-de-baltă
bou-de-baltă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bou-de-baltă
  • boul-de-baltă
plural
  • boi-de-baltă
  • boii-de-baltă
genitiv-dativ singular
  • bou-de-baltă
  • boului-de-baltă
plural
  • boi-de-baltă
  • boilor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: băgare de seamă
băgare de seamă locuțiune substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băgare de sea
  • băgarea de sea
plural
  • băgări de sea
  • băgările de sea
genitiv-dativ singular
  • băgări de sea
  • băgării de sea
plural
  • băgări de sea
  • băgărilor de sea
vocativ singular
plural
Intrare: băgător de seamă
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băgător de sea
  • băgătorul de sea
plural
  • băgători de sea
  • băgătorii de sea
genitiv-dativ singular
  • băgător de sea
  • băgătorului de sea
plural
  • băgători de sea
  • băgătorilor de sea
vocativ singular
  • băgătorule de sea
plural
  • băgătorilor de sea
Intrare: bătaie de joc
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătaie de joc
  • bătaia de joc
plural
  • bătăi de joc
  • bătăile de joc
genitiv-dativ singular
  • bătăi de joc
  • bătăii de joc
plural
  • bătăi de joc
  • bătăilor de joc
vocativ singular
plural
Intrare: bou-de-apă
bou-de-apă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bou-de-a
  • boul-de-a
plural
  • boi-de-a
  • boii-de-a
genitiv-dativ singular
  • bou-de-a
  • boului-de-a
plural
  • boi-de-a
  • boilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: bou-de-mare
bou-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bou-de-mare
  • boul-de-mare
plural
  • boi-de-mare
  • boii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • bou-de-mare
  • boului-de-mare
plural
  • boi-de-mare
  • boilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: buhai-de-baltă
buhai-de-baltă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buhai-de-baltă
  • buhaiul-de-baltă
plural
  • buhai-de-baltă
  • buhaii-de-baltă
genitiv-dativ singular
  • buhai-de-baltă
  • buhaiului-de-baltă
plural
  • buhai-de-baltă
  • buhailor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: burete-de-mare
burete-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burete-de-mare
  • buretele-de-mare
plural
  • bureți-de-mare
  • bureții-de-mare
genitiv-dativ singular
  • burete-de-mare
  • buretelui-de-mare
plural
  • bureți-de-mare
  • bureților-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: cal-de-apă
cal-de-apă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cal-de-a
  • calul-de-a
plural
  • cai-de-a
  • caii-de-a
genitiv-dativ singular
  • cal-de-a
  • calului-de-a
plural
  • cai-de-a
  • cailor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: cal-de-mare
cal-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cal-de-mare
  • calul-de-mare
plural
  • cai-de-mare
  • caii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • cal-de-mare
  • calului-de-mare
plural
  • cai-de-mare
  • cailor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: cap-de-cocoș
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cap-de-cocoș
  • capul-de-cocoș
plural
genitiv-dativ singular
  • cap-de-cocoș
  • capului-de-cocoș
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cap-de-mort
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cap-de-mort
  • capul-de-mort
plural
genitiv-dativ singular
  • cap-de-mort
  • capului-de-mort
plural
vocativ singular
plural
Intrare: capră-de-munte
capră-de-munte substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capră-de-munte
  • capra-de-munte
plural
  • capre-de-munte
  • caprele-de-munte
genitiv-dativ singular
  • capre-de-munte
  • caprei-de-munte
plural
  • capre-de-munte
  • caprelor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: castravete-de-mare
castravete-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • castravete-de-mare
  • castravetele-de-mare
plural
  • castraveți-de-mare
  • castraveții-de-mare
genitiv-dativ singular
  • castravete-de-mare
  • castravetelui-de-mare
plural
  • castraveți-de-mare
  • castraveților-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: căluț-de-mare
căluț-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căluț-de-mare
  • căluțul-de-mare
plural
  • căluți-de-mare
  • căluții-de-mare
genitiv-dativ singular
  • căluț-de-mare
  • căluțului-de-mare
plural
  • căluți-de-mare
  • căluților-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: cățel-de-frasin
cățel-de-frasin substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cățel-de-frasin
  • cățelul-de-frasin
plural
  • căței-de-frasin
  • cățeii-de-frasin
genitiv-dativ singular
  • cățel-de-frasin
  • cățelului-de-frasin
plural
  • căței-de-frasin
  • cățeilor-de-frasin
vocativ singular
plural
Intrare: cățel-de-mare
cățel-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cățel-de-mare
  • cățelul-de-mare
plural
  • căței-de-mare
  • cățeii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • cățel-de-mare
  • cățelului-de-mare
plural
  • căței-de-mare
  • cățeilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: câine-de-mare
câine-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câine-de-mare
  • câinele-de-mare
plural
  • câini-de-mare
  • câinii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • câine-de-mare
  • câinelui-de-mare
plural
  • câini-de-mare
  • câinilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: chimion-de-apă
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chimion-de-a
  • chimionul-de-a
plural
genitiv-dativ singular
  • chimion-de-a
  • chimionului-de-a
plural
vocativ singular
plural
Intrare: chimion-de-baltă
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chimion-de-baltă
  • chimionul-de-baltă
plural
genitiv-dativ singular
  • chimion-de-baltă
  • chimionului-de-baltă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: coada-mâței-de-baltă
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coada-mâței-de-baltă
plural
genitiv-dativ singular
  • cozii-mâței-de-baltă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cocoș-de-mesteacăn
cocoș-de-mesteacăn substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocoș-de-mesteacăn
  • cocoșul-de-mesteacăn
plural
  • cocoși-de-mesteacăn
  • cocoșii-de-mesteacăn
genitiv-dativ singular
  • cocoș-de-mesteacăn
  • cocoșului-de-mesteacăn
plural
  • cocoși-de-mesteacăn
  • cocoșilor-de-mesteacăn
vocativ singular
plural
Intrare: cocoș-de-munte
cocoș-de-munte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocoș-de-munte
  • cocoșul-de-munte
plural
  • cocoși-de-munte
  • cocoșii-de-munte
genitiv-dativ singular
  • cocoș-de-munte
  • cocoșului-de-munte
plural
  • cocoși-de-munte
  • cocoșilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: cocoșel-de-câmp
cocoșel-de-câmp substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocoșel-de-câmp
  • cocoșelul-de-câmp
plural
  • cocoșei-de-câmp
  • cocoșeii-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • cocoșel-de-câmp
  • cocoșelului-de-câmp
plural
  • cocoșei-de-câmp
  • cocoșeilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: corb-de-mare
corb-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corb-de-mare
  • corbul-de-mare
plural
  • corbi-de-mare
  • corbii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • corb-de-mare
  • corbului-de-mare
plural
  • corbi-de-mare
  • corbilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: corb-de-noapte
corb-de-noapte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corb-de-noapte
  • corbul-de-noapte
plural
  • corbi-de-noapte
  • corbii-de-noapte
genitiv-dativ singular
  • corb-de-noapte
  • corbului-de-noapte
plural
  • corbi-de-noapte
  • corbilor-de-noapte
vocativ singular
plural
Intrare: corn-de-secară, cornul-secarei
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corn-de-seca
  • cornul-de-seca
plural
genitiv-dativ singular
  • corn-de-seca
  • cornului-de-seca
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cornul-secarei
plural
genitiv-dativ singular
  • cornului-secarei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: crin-de-mare
crin-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crin-de-mare
  • crinul-de-mare
plural
  • crini-de-mare
  • crinii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • crin-de-mare
  • crinului-de-mare
plural
  • crini-de-mare
  • crinilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: crin-de-pădure
crin-de-pădure substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crin-de-pădure
  • crinul-de-pădure
plural
  • crini-de-pădure
  • crinii-de-pădure
genitiv-dativ singular
  • crin-de-pădure
  • crinului-de-pădure
plural
  • crini-de-pădure
  • crinilor-de-pădure
vocativ singular
plural
Intrare: crin-de-toamnă
crin-de-toamnă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crin-de-toamnă
  • crinul-de-toamnă
plural
  • crini-de-toamnă
  • crinii-de-toamnă
genitiv-dativ singular
  • crin-de-toamnă
  • crinului-de-toamnă
plural
  • crini-de-toamnă
  • crinilor-de-toamnă
vocativ singular
plural
Intrare: cristal-de-stâncă
cristal-de-stâncă substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cristal-de-stâncă
  • cristalul-de-stâncă
plural
genitiv-dativ singular
  • cristal-de-stâncă
  • cristalului-de-stâncă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cristei-de-baltă
cristei-de-baltă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cristei-de-baltă
  • cristeiul-de-baltă
plural
  • cristei-de-baltă
  • cristeii-de-baltă
genitiv-dativ singular
  • cristei-de-baltă
  • cristeiului-de-baltă
plural
  • cristei-de-baltă
  • cristeilor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: cucută-de-apă
cucută-de-apă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cucută-de-a
  • cucuta-de-a
plural
  • cucute-de-a
  • cucutele-de-a
genitiv-dativ singular
  • cucute-de-a
  • cucutei-de-a
plural
  • cucute-de-a
  • cucutelor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: cucută-de-pădure
cucută-de-pădure substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cucută-de-pădure
  • cucuta-de-pădure
plural
  • cucute-de-pădure
  • cucutele-de-pădure
genitiv-dativ singular
  • cucute-de-pădure
  • cucutei-de-pădure
plural
  • cucute-de-pădure
  • cucutelor-de-pădure
vocativ singular
plural
Intrare: curechi-de-munte
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curechi-de-munte
  • curechiul-de-munte
plural
genitiv-dativ singular
  • curechi-de-munte
  • curechiului-de-munte
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cuțit-de-mare
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuțit-de-mare
  • cuțitul-de-mare
plural
genitiv-dativ singular
  • cuțit-de-mare
  • cuțitului-de-mare
plural
vocativ singular
plural
Intrare: dare de mână
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dare de mâ
  • darea de mâ
plural
genitiv-dativ singular
  • dări de mâ
  • dării de mâ
plural
vocativ singular
plural
Intrare: dare de seamă
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dare de sea
  • darea de sea
plural
  • dări de sea
  • dările de sea
genitiv-dativ singular
  • dări de sea
  • dării de sea
plural
  • dări de sea
  • dărilor de sea
vocativ singular
plural
Intrare: dedițel-de-mare
dedițel-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dedițel-de-mare
  • dedițelul-de-mare
plural
  • dediței-de-mare
  • dedițeii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • dedițel-de-mare
  • dedițelului-de-mare
plural
  • dediței-de-mare
  • dedițeilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: dinte-de-cal
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dinte-de-cal
  • dintele-de-cal
plural
genitiv-dativ singular
  • dinte-de-cal
  • dintelui-de-cal
plural
vocativ singular
plural
Intrare: drac-de-mare
drac-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drac-de-mare
  • dracul-de-mare
plural
  • draci-de-mare
  • dracii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • drac-de-mare
  • dracului-de-mare
plural
  • draci-de-mare
  • dracilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: drob-de-munte
drob-de-munte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drob-de-munte
  • drobul-de-munte
plural
  • drobi-de-munte
  • drobii-de-munte
genitiv-dativ singular
  • drob-de-munte
  • drobului-de-munte
plural
  • drobi-de-munte
  • drobilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: drum-de-fier
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drum-de-fier
  • drumul-de-fier
plural
genitiv-dativ singular
  • drum-de-fier
  • drumului-de-fier
plural
vocativ singular
plural
Intrare: floare-de-colț
floare-de-colț substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • floare-de-co
  • floarea-de-co
plural
  • flori-de-co
  • florile-de-co
genitiv-dativ singular
  • flori-de-co
  • florii-de-co
plural
  • flori-de-co
  • florilor-de-co
vocativ singular
plural
Intrare: floare-de-leac
floare-de-leac substantiv feminin compus
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • floare-de-leac
  • floarea-de-leac
plural
  • flori-de-leac
  • florile-de-leac
genitiv-dativ singular
  • flori-de-leac
  • florii-de-leac
plural
  • flori-de-leac
  • florilor-de-leac
vocativ singular
plural
Intrare: flori-de-paie
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • flori-de-paie
  • florile-de-paie
genitiv-dativ singular
plural
  • flori-de-paie
  • florilor-de-paie
vocativ singular
plural
Intrare: fluture-de-mătase
fluture-de-mătase substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fluture-de-mătase
  • fluturele-de-mătase
plural
  • fluturi-de-mătase
  • fluturii-de-mătase
genitiv-dativ singular
  • fluture-de-mătase
  • fluturelui-de-mătase
plural
  • fluturi-de-mătase
  • fluturilor-de-mătase
vocativ singular
plural
Intrare: fluture-de-varză
fluture-de-varză substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fluture-de-varză
  • fluturele-de-varză
plural
  • fluturi-de-varză
  • fluturii-de-varză
genitiv-dativ singular
  • fluture-de-varză
  • fluturelui-de-varză
plural
  • fluturi-de-varză
  • fluturilor-de-varză
vocativ singular
plural
Intrare: frag-de-câmp
frag-de-câmp substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frag-de-câmp
  • fragul-de-câmp
plural
  • fragi-de-câmp
  • fragii-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • frag-de-câmp
  • fragului-de-câmp
plural
  • fragi-de-câmp
  • fragilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: frunză-de-potcă
frunză-de-potcă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frunză-de-potcă
  • frunza-de-potcă
plural
  • frunze-de-potcă
  • frunzele-de-potcă
genitiv-dativ singular
  • frunze-de-potcă
  • frunzei-de-potcă
plural
  • frunze-de-potcă
  • frunzelor-de-potcă
vocativ singular
plural
Intrare: garoafă-de-câmp
garoafă-de-câmp substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • garoafă-de-câmp
  • garoafa-de-câmp
plural
  • garoafe-de-câmp
  • garoafele-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • garoafe-de-câmp
  • garoafei-de-câmp
plural
  • garoafe-de-câmp
  • garoafelor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: garoafă-de-munte
garoafă-de-munte substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • garoafă-de-munte
  • garoafa-de-munte
plural
  • garoafe-de-munte
  • garoafele-de-munte
genitiv-dativ singular
  • garoafe-de-munte
  • garoafei-de-munte
plural
  • garoafe-de-munte
  • garoafelor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: garofiță-de-munte
garofiță-de-munte substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • garofiță-de-munte
  • garofița-de-munte
plural
  • garofițe-de-munte
  • garofițele-de-munte
genitiv-dativ singular
  • garofițe-de-munte
  • garofiței-de-munte
plural
  • garofițe-de-munte
  • garofițelor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: găină-de-apă
găină-de-apă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ină-de-a
  • ina-de-a
plural
  • ini-de-a
  • inile-de-a
genitiv-dativ singular
  • ini-de-a
  • inii-de-a
plural
  • ini-de-a
  • inilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: găină-de-mare
găină-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ină-de-mare
  • ina-de-mare
plural
  • ini-de-mare
  • inile-de-mare
genitiv-dativ singular
  • ini-de-mare
  • inii-de-mare
plural
  • ini-de-mare
  • inilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: găină-de-munte
găină-de-munte substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ină-de-munte
  • ina-de-munte
plural
  • ini-de-munte
  • inile-de-munte
genitiv-dativ singular
  • ini-de-munte
  • inii-de-munte
plural
  • ini-de-munte
  • inilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: găinușă-de-baltă
găinușă-de-baltă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găinușă-de-baltă
  • găinușa-de-baltă
plural
  • găinușe-de-baltă
  • găinușele-de-baltă
genitiv-dativ singular
  • găinușe-de-baltă
  • găinușei-de-baltă
plural
  • găinușe-de-baltă
  • găinușelor-de-baltă
vocativ singular
plural
găinușă-de-alun substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găinușă-de-alun
  • găinușa-de-alun
plural
  • găinușe-de-alun
  • găinușele-de-alun
genitiv-dativ singular
  • găinușe-de-alun
  • găinușei-de-alun
plural
  • găinușe-de-alun
  • găinușelor-de-alun
vocativ singular
plural
găinușă-roșie substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găinușă-roșie
  • găinușa-roșie
plural
  • găinușe-roșii
  • găinușele-roșii
genitiv-dativ singular
  • găinușe-roșii
  • găinușei-roșii
plural
  • găinușe-roșii
  • găinușelor-roșii
vocativ singular
plural
Intrare: găinușă-de-seară
găinușă-de-seară substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găinușă-de-sea
  • găinușa-de-sea
plural
  • găinușe-de-sea
  • găinușele-de-sea
genitiv-dativ singular
  • găinușe-de-sea
  • găinușei-de-sea
plural
  • găinușe-de-sea
  • găinușelor-de-sea
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-bucătărie
gândac-de-bucătărie substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gândac-de-bucătărie
  • gândacul-de-bucătărie
plural
  • gândaci-de-bucătărie
  • gândacii-de-bucătărie
genitiv-dativ singular
  • gândac-de-bucătărie
  • gândacului-de-bucătărie
plural
  • gândaci-de-bucătărie
  • gândacilor-de-bucătărie
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-casă
gândac-de-casă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gândac-de-ca
  • gândacul-de-ca
plural
  • gândaci-de-ca
  • gândacii-de-ca
genitiv-dativ singular
  • gândac-de-ca
  • gândacului-de-ca
plural
  • gândaci-de-ca
  • gândacilor-de-ca
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-frasin
gândac-de-frasin substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gândac-de-frasin
  • gândacul-de-frasin
plural
  • gândaci-de-frasin
  • gândacii-de-frasin
genitiv-dativ singular
  • gândac-de-frasin
  • gândacului-de-frasin
plural
  • gândaci-de-frasin
  • gândacilor-de-frasin
vocativ singular
plural
gândacul-frasinului substantiv masculin articulat
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gândacul-frasinului
plural
  • gândacii-frasinului
genitiv-dativ singular
  • gândacului-frasinului
plural
  • gândacilor-frasinului
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-mai
gândac-de-mai substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gândac-de-mai
  • gândacul-de-mai
plural
  • gândaci-de-mai
  • gândacii-de-mai
genitiv-dativ singular
  • gândac-de-mai
  • gândacului-de-mai
plural
  • gândaci-de-mai
  • gândacilor-de-mai
vocativ singular
plural
Intrare: gheabă-de-brad
gheabă-de-brad substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheabă-de-brad
  • gheaba-de-brad
plural
  • ghebe-de-brad
  • ghebele-de-brad
genitiv-dativ singular
  • ghebe-de-brad
  • ghebei-de-brad
plural
  • ghebe-de-brad
  • ghebelor-de-brad
vocativ singular
plural
Intrare: gheabă-de-pădure
gheabă-de-pădure substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheabă-de-pădure
  • gheaba-de-pădure
plural
  • ghebe-de-pădure
  • ghebele-de-pădure
genitiv-dativ singular
  • ghebe-de-pădure
  • ghebei-de-pădure
plural
  • ghebe-de-pădure
  • ghebelor-de-pădure
vocativ singular
plural
Intrare: gură-de-lup
gură-de-lup substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gură-de-lup
  • gura-de-lup
plural
  • guri-de-lup
  • gurile-de-lup
genitiv-dativ singular
  • guri-de-lup
  • gurii-de-lup
plural
  • guri-de-lup
  • gurilor-de-lup
vocativ singular
plural
Intrare: iarbă-de-mare
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iarbă-de-mare
  • iarba-de-mare
plural
genitiv-dativ singular
  • ierbi-de-mare
  • ierbii-de-mare
plural
vocativ singular
plural
Intrare: iarbă-de-Sudan
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iarbă-de-Sudan
  • iarba-de-Sudan
plural
genitiv-dativ singular
  • ierbi-de-Sudan
  • ierbii-de-Sudan
plural
vocativ singular
plural
Intrare: iepure-de-mare
iepure-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iepure-de-mare
  • iepurele-de-mare
plural
  • iepuri-de-mare
  • iepurii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • iepure-de-mare
  • iepurelui-de-mare
plural
  • iepuri-de-mare
  • iepurilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: inișor-de-alior
  • silabație: -li-or
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inișor-de-alior
  • inișorul-de-alior
plural
genitiv-dativ singular
  • inișor-de-alior
  • inișorului-de-alior
plural
vocativ singular
plural
Intrare: tidvă-de-pământ
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tidvă-de-pământ
  • tidva-de-pământ
plural
genitiv-dativ singular
  • tidve-de-pământ
  • tidvei-de-pământ
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jale-de-câmp
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jale-de-câmp
  • jalea-de-câmp
plural
genitiv-dativ singular
  • jale-de-câmp
  • jalei-de-câmp
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jale-de-grădină
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jale-de-grădi
  • jalea-de-grădi
plural
genitiv-dativ singular
  • jale-de-grădi
  • jalei-de-grădi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jumătate-de-pasăre
jumătate-de-pasăre substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumătate-de-pasăre
  • jumătatea-de-pasăre
plural
genitiv-dativ singular
  • jumătăți-de-pasăre
  • jumătății-de-pasăre
plural
vocativ singular
plural
Intrare: labă-de-iepure
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • labă-de-iepure
  • laba-de-iepure
plural
genitiv-dativ singular
  • labe-de-iepure
  • labei-de-iepure
plural
vocativ singular
plural
Intrare: lapte-de-pasăre
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lapte-de-pasăre
  • laptele-de-pasăre
plural
genitiv-dativ singular
  • lapte-de-pasăre
  • laptelui-de-pasăre
plural
vocativ singular
plural
Intrare: leu-de-mare
leu-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leu-de-mare
  • leul-de-mare
plural
  • lei-de-mare
  • leii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • leu-de-mare
  • leului-de-mare
plural
  • lei-de-mare
  • leilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: liliac-de-munte
liliac-de-munte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • liliac-de-munte
  • liliacul-de-munte
plural
  • lilieci-de-munte
  • liliecii-de-munte
genitiv-dativ singular
  • liliac-de-munte
  • liliacului-de-munte
plural
  • lilieci-de-munte
  • liliecilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: limbă-de-mare
limbă-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • limbă-de-mare
  • limba-de-mare
plural
  • limbi-de-mare
  • limbile-de-mare
genitiv-dativ singular
  • limbi-de-mare
  • limbii-de-mare
plural
  • limbi-de-mare
  • limbilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: Luceafărul-de-Seară
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Luceafărul-de-Sea
plural
genitiv-dativ singular
  • Luceafărului-de-Sea
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Luceafărul-de-Ziuă
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Luceafărul-de-Zi
plural
genitiv-dativ singular
  • Luceafărului-de-Zi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: lup-de-mare
lup-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lup-de-mare
  • lupul-de-mare
plural
  • lupi-de-mare
  • lupii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • lup-de-mare
  • lupului-de-mare
plural
  • lupi-de-mare
  • lupilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: mană-de-ape
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mană-de-ape
  • mana-de-ape
plural
genitiv-dativ singular
  • mane-de-ape
  • manei-de-ape
plural
vocativ singular
plural
Intrare: mătreață-de-arbori
mătreață-de-arbori substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mătreață-de-arbori
  • mătreața-de-arbori
plural
genitiv-dativ singular
  • mătreți-de-arbori
  • mătreții-de-arbori
plural
vocativ singular
plural
Intrare: micsandră-de-munte
micsandră-de-munte substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • micsandră-de-munte
  • micsandra-de-munte
plural
  • micsandre-de-munte
  • micsandrele-de-munte
genitiv-dativ singular
  • micsandre-de-munte
  • micsandrei-de-munte
plural
  • micsandre-de-munte
  • micsandrelor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-albine
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molie-de-albine
  • molia-de-albine
plural
genitiv-dativ singular
  • molii-de-albine
  • moliei-de-albine
plural
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-câmp
molie-de-câmp substantiv feminin
  • silabație: -li-e-
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molie-de-câmp
  • molia-de-câmp
plural
  • molii-de-câmp
  • moliile-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • molii-de-câmp
  • moliei-de-câmp
plural
  • molii-de-câmp
  • moliilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-casă
molie-de-casă substantiv feminin
  • silabație: -li-e-
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molie-de-ca
  • molia-de-ca
plural
  • molii-de-ca
  • moliile-de-ca
genitiv-dativ singular
  • molii-de-ca
  • moliei-de-ca
plural
  • molii-de-ca
  • moliilor-de-ca
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-pământ
molie-de-pământ substantiv feminin
  • silabație: -li-e-
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molie-de-pământ
  • molia-de-pământ
plural
  • molii-de-pământ
  • moliile-de-pământ
genitiv-dativ singular
  • molii-de-pământ
  • moliei-de-pământ
plural
  • molii-de-pământ
  • moliilor-de-pământ
vocativ singular
plural
Intrare: molie-de-stup
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molie-de-stup
  • molia-de-stup
plural
genitiv-dativ singular
  • molii-de-stup
  • moliei-de-stup
plural
vocativ singular
plural
Intrare: munte-de-pietate
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • munte-de-pietate
  • muntele-de-pietate
plural
genitiv-dativ singular
  • munte-de-pietate
  • muntelui-de-pietate
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-cal
muscă-de-cal substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-cal
  • musca-de-cal
plural
  • muște-de-cal
  • muștele-de-cal
genitiv-dativ singular
  • muște-de-cal
  • muștei-de-cal
plural
  • muște-de-cal
  • muștelor-de-cal
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-carne
muscă-de-carne substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-carne
  • musca-de-carne
plural
  • muște-de-carne
  • muștele-de-carne
genitiv-dativ singular
  • muște-de-carne
  • muștei-de-carne
plural
  • muște-de-carne
  • muștelor-de-carne
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-cireșe
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-cireșe
  • musca-de-cireșe
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-de-cireșe
  • muștei-de-cireșe
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-varză
muscă-de-varză substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-varză
  • musca-de-varză
plural
  • muște-de-varză
  • muștele-de-varză
genitiv-dativ singular
  • muște-de-varză
  • muștei-de-varză
plural
  • muște-de-varză
  • muștelor-de-varză
vocativ singular
plural
Intrare: nalbă-de-grădină
nalbă-de-grădină substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nalbă-de-grădi
  • nalba-de-grădi
plural
  • nalbe-de-grădi
  • nalbele-de-grădi
genitiv-dativ singular
  • nalbe-de-grădi
  • nalbei-de-grădi
plural
  • nalbe-de-grădi
  • nalbelor-de-grădi
vocativ singular
plural
Intrare: floare-de-trânji
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • floare-de-trânji
  • floarea-de-trânji
plural
genitiv-dativ singular
  • flori-de-trânji
  • florii-de-trânji
plural
vocativ singular
plural
Intrare: nebăgare în seamă
nebăgare de seamă substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nebăgare de sea
  • nebăgarea de sea
plural
genitiv-dativ singular
  • nebăgări de sea
  • nebăgării de sea
plural
vocativ singular
plural
nebăgare în seamă substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nebăgare în sea
  • nebăgarea în sea
plural
genitiv-dativ singular
  • nebăgări în sea
  • nebăgării în sea
plural
vocativ singular
plural
Intrare: negru-de-fum
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • negru-de-fum
  • negrul-de-fum
plural
genitiv-dativ singular
  • negru-de-fum
  • negrului-de-fum
plural
vocativ singular
plural
Intrare: nemțișor-de-câmp
nemțișor-de-câmp substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemțișor-de-câmp
  • nemțișorul-de-câmp
plural
  • nemțișori-de-câmp
  • nemțișorii-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • nemțișor-de-câmp
  • nemțișorului-de-câmp
plural
  • nemțișori-de-câmp
  • nemțișorilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: nucă-de-cocos
nucă-de-cocos substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nucă-de-cocos
  • nuca-de-cocos
plural
  • nuci-de-cocos
  • nucile-de-cocos
genitiv-dativ singular
  • nuci-de-cocos
  • nucii-de-cocos
plural
  • nuci-de-cocos
  • nucilor-de-cocos
vocativ singular
plural
Intrare: nucă-de-stejar
nucă-de-stejar substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nucă-de-stejar
  • nuca-de-stejar
plural
  • nuci-de-stejar
  • nucile-de-stejar
genitiv-dativ singular
  • nuci-de-stejar
  • nucii-de-stejar
plural
  • nuci-de-stejar
  • nucilor-de-stejar
vocativ singular
plural
Intrare: ochi-de-pisică
ochi-de-pisică substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ochi-de-pisi
  • ochiul-de-pisi
plural
  • ochi-de-pisi
  • ochii-de-pisi
genitiv-dativ singular
  • ochi-de-pisi
  • ochiului-de-pisi
plural
  • ochi-de-pisi
  • ochilor-de-pisi
vocativ singular
plural
Intrare: orzoaică-de-baltă
orzoaică-de-baltă substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orzoaică-de-baltă
  • orzoaica-de-baltă
plural
genitiv-dativ singular
  • orzoaice-de-baltă
  • orzoaicei-de-baltă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: otrățel-de-apă
otrățel-de-apă substantiv masculin
  • silabație: o-tră-
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otrățel-de-a
  • otrățelul-de-a
plural
  • otrăței-de-a
  • otrățeii-de-a
genitiv-dativ singular
  • otrățel-de-a
  • otrățelului-de-a
plural
  • otrăței-de-a
  • otrățeilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: papagal-de-brazi
papagal-de-brazi substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • papagal-de-brazi
  • papagalul-de-brazi
plural
  • papagali-de-brazi
  • papagalii-de-brazi
genitiv-dativ singular
  • papagal-de-brazi
  • papagalului-de-brazi
plural
  • papagali-de-brazi
  • papagalilor-de-brazi
vocativ singular
plural
Intrare: păduche-de-lemn
păduche-de-lemn substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păduche-de-lemn
  • păduchele-de-lemn
plural
  • păduchi-de-lemn
  • păduchii-de-lemn
genitiv-dativ singular
  • păduche-de-lemn
  • păduchelui-de-lemn
plural
  • păduchi-de-lemn
  • păduchilor-de-lemn
vocativ singular
plural
Intrare: pălămidă-de-baltă
pălămidă-de-baltă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pălămidă-de-baltă
  • pălămida-de-baltă
plural
  • pălămide-de-baltă
  • pălămidele-de-baltă
genitiv-dativ singular
  • pălămide-de-baltă
  • pălămidei-de-baltă
plural
  • pălămide-de-baltă
  • pălămidelor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: părere de rău
părere de rău locuțiune substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părere de rău
  • părerea de rău
plural
  • păreri de rău
  • părerile de rău
genitiv-dativ singular
  • păreri de rău
  • părerii de rău
plural
  • păreri de rău
  • părerilor de rău
vocativ singular
plural
Intrare: pătrunjel-de-câmp
pătrunjel-de-câmp substantiv masculin
  • silabație: pă-trun-
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pătrunjel-de-câmp
  • pătrunjelul-de-câmp
plural
  • pătrunjei-de-câmp
  • pătrunjeii-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • pătrunjel-de-câmp
  • pătrunjelului-de-câmp
plural
  • pătrunjei-de-câmp
  • pătrunjeilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: pelin-de-mături
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pelin-de-mături
  • pelinul-de-mături
plural
genitiv-dativ singular
  • pelin-de-mături
  • pelinului-de-mături
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pește-de-mare
pește-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-de-mare
  • peștele-de-mare
plural
  • pești-de-mare
  • peștii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • pește-de-mare
  • peștelui-de-mare
plural
  • pești-de-mare
  • peștilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: piatră-de-var
  • silabație: pia-tră-
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piatră-de-var
  • piatra-de-var
plural
genitiv-dativ singular
  • pietre-de-var
  • pietrei-de-var
plural
vocativ singular
plural
Intrare: picior-de-gaiță
  • silabație: ga-i-
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • picior-de-gaiță
  • piciorul-de-gaiță
plural
genitiv-dativ singular
  • picior-de-gaiță
  • piciorului-de-gaiță
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pisică-de-mare
pisică-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pisică-de-mare
  • pisica-de-mare
plural
  • pisici-de-mare
  • pisicile-de-mare
genitiv-dativ singular
  • pisici-de-mare
  • pisicii-de-mare
plural
  • pisici-de-mare
  • pisicilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: plop-de-munte
plop-de-munte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plop-de-munte
  • plopul-de-munte
plural
  • plopi-de-munte
  • plopii-de-munte
genitiv-dativ singular
  • plop-de-munte
  • plopului-de-munte
plural
  • plopi-de-munte
  • plopilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: ploșniță-de-pom
ploșniță-de-pom substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ploșniță-de-pom
  • ploșnița-de-pom
plural
  • ploșnițe-de-pom
  • ploșnițele-de-pom
genitiv-dativ singular
  • ploșnițe-de-pom
  • ploșniței-de-pom
plural
  • ploșnițe-de-pom
  • ploșnițelor-de-pom
vocativ singular
plural
Intrare: poame-de-pământ
poame-de-pământ substantiv feminin plural
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • poame-de-pământ
  • poamele-de-pământ
genitiv-dativ singular
plural
  • poame-de-pământ
  • poamelor-de-pământ
vocativ singular
plural
Intrare: porc-de-mare
porc-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • porc-de-mare
  • porcul-de-mare
plural
  • porci-de-mare
  • porcii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • porc-de-mare
  • porcului-de-mare
plural
  • porci-de-mare
  • porcilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: purice-de-apă
purice-de-apă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purice-de-a
  • puricele-de-a
plural
  • purici-de-a
  • puricii-de-a
genitiv-dativ singular
  • purice-de-a
  • puricelui-de-a
plural
  • purici-de-a
  • puricilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: rădăcină-de-lingoare
rădăcină-de-lingoare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rădăcină-de-lingoare
  • rădăcina-de-lingoare
plural
  • rădăcini-de-lingoare
  • rădăcinile-de-lingoare
genitiv-dativ singular
  • rădăcini-de-lingoare
  • rădăcinii-de-lingoare
plural
  • rădăcini-de-lingoare
  • rădăcinilor-de-lingoare
vocativ singular
plural
Intrare: rug-de-munte
rug-de-munte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rug-de-munte
  • rugul-de-munte
plural
  • rugi-de-munte
  • rugii-de-munte
genitiv-dativ singular
  • rug-de-munte
  • rugului-de-munte
plural
  • rugi-de-munte
  • rugilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: rugină-de-baltă
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rugină-de-baltă
  • rugina-de-baltă
plural
genitiv-dativ singular
  • rugini-de-baltă
  • ruginii-de-baltă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: rujă-de-toamnă
rujă-de-toamnă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rujă-de-toamnă
  • ruja-de-toamnă
plural
  • ruji-de-toamnă
  • rujile-de-toamnă
genitiv-dativ singular
  • ruji-de-toamnă
  • rujii-de-toamnă
plural
  • ruji-de-toamnă
  • rujilor-de-toamnă
vocativ singular
plural
Intrare: ruscuță-de-primăvară
ruscuță-de-primăvară substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ruscuță-de-primăvară
  • ruscuța-de-primăvară
plural
  • ruscuțe-de-primăvară
  • ruscuțele-de-primăvară
genitiv-dativ singular
  • ruscuțe-de-primăvară
  • ruscuței-de-primăvară
plural
  • ruscuțe-de-primăvară
  • ruscuțelor-de-primăvară
vocativ singular
plural
Intrare: salată de boeuf
salată de boeuf substantiv feminin
  • pronunție: böf
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salată de boeuf
  • salata de boeuf
plural
  • salate de boeuf
  • salatele de boeuf
genitiv-dativ singular
  • salate de boeuf
  • salatei de boeuf
plural
  • salate de boeuf
  • salatelor de boeuf
vocativ singular
plural
Intrare: salată-de-câmp
salată-de-câmp substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salată-de-câmp
  • salata-de-câmp
plural
  • salate-de-câmp
  • salatele-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • salate-de-câmp
  • salatei-de-câmp
plural
  • salate-de-câmp
  • salatelor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: urs-de-mare
urs-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urs-de-mare
  • ursul-de-mare
plural
  • urși-de-mare
  • urșii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • urs-de-mare
  • ursului-de-mare
plural
  • urși-de-mare
  • urșilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: urzică-de-mare
urzică-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urzică-de-mare
  • urzica-de-mare
plural
  • urzici-de-mare
  • urzicile-de-mare
genitiv-dativ singular
  • urzici-de-mare
  • urzicii-de-mare
plural
  • urzici-de-mare
  • urzicilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: ai-de-pădure
ai-de-pădure substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ai-de-pădure
  • aiul-de-pădure
plural
  • ai-de-pădure
  • aii-de-pădure
genitiv-dativ singular
  • ai-de-pădure
  • aiului-de-pădure
plural
  • ai-de-pădure
  • ailor-de-pădure
vocativ singular
plural
Intrare: vacă-de-mare
vacă-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vacă-de-mare
  • vaca-de-mare
plural
  • vaci-de-mare
  • vacile-de-mare
genitiv-dativ singular
  • vaci-de-mare
  • vacii-de-mare
plural
  • vaci-de-mare
  • vacilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: vargă-de-aur
vargă-de-aur substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vargă-de-aur
  • varga-de-aur
plural
  • vergi-de-aur
  • vergile-de-aur
genitiv-dativ singular
  • vergi-de-aur
  • vergii-de-aur
plural
  • vergi-de-aur
  • vergilor-de-aur
vocativ singular
plural
Intrare: văcălie-de-brad
văcălie-de-brad substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • văcălie-de-brad
  • văcălia-de-brad
plural
  • văcălii-de-brad
  • văcăliile-de-brad
genitiv-dativ singular
  • văcălii-de-brad
  • văcăliei-de-brad
plural
  • văcălii-de-brad
  • văcăliilor-de-brad
vocativ singular
plural
Intrare: vărsat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vărsat
  • vărsatul
  • vărsatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • vărsat
  • vărsatului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vărsat-de-vânt
  • vărsatul-de-vânt
plural
genitiv-dativ singular
  • vărsat-de-vânt
  • vărsatului-de-vânt
plural
vocativ singular
plural
Intrare: verde-de-Paris
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verde-de-Paris
  • verdele-de-Paris
plural
genitiv-dativ singular
  • verde-de-Paris
  • verdelui-de-Paris
plural
vocativ singular
plural
Intrare: violă-de-noapte
violă-de-noapte substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • violă-de-noapte
  • viola-de-noapte
plural
  • viole-de-noapte
  • violele-de-noapte
genitiv-dativ singular
  • viole-de-noapte
  • violei-de-noapte
plural
  • viole-de-noapte
  • violelor-de-noapte
vocativ singular
plural
Intrare: viță-de-vie
viță-de-vie substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viță-de-vie
  • vița-de-vie
plural
  • vițe-de-vie
  • vițele-de-vie
genitiv-dativ singular
  • vițe-de-vie
  • viței-de-vie
plural
  • vițe-de-vie
  • vițelor-de-vie
vocativ singular
plural
Intrare: vulpe-de-mare
vulpe-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vulpe-de-mare
  • vulpea-de-mare
plural
  • vulpi-de-mare
  • vulpile-de-mare
genitiv-dativ singular
  • vulpi-de-mare
  • vulpii-de-mare
plural
  • vulpi-de-mare
  • vulpilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: Țara de Foc
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Țara de Foc
plural
genitiv-dativ singular
  • Țării de Foc
plural
vocativ singular
plural
Intrare: trestie-de-zahăr
  • silabație: -ti-e-
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trestie-de-zahăr
  • trestia-de-zahăr
plural
genitiv-dativ singular
  • trestii-de-zahăr
  • trestiei-de-zahăr
plural
vocativ singular
plural
Intrare: trandafir-de-munte
trandafir-de-munte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trandafir-de-munte
  • trandafirul-de-munte
plural
  • trandafiri-de-munte
  • trandafirii-de-munte
genitiv-dativ singular
  • trandafir-de-munte
  • trandafirului-de-munte
plural
  • trandafiri-de-munte
  • trandafirilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: trandafir-de-mare
trandafir-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trandafir-de-mare
  • trandafirul-de-mare
plural
  • trandafiri-de-mare
  • trandafirii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • trandafir-de-mare
  • trandafirului-de-mare
plural
  • trandafiri-de-mare
  • trandafirilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: tămâiță-de-câmp
tămâiță-de-câmp substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tămâiță-de-câmp
  • tămâița-de-câmp
plural
  • tămâițe-de-câmp
  • tămâițele-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • tămâițe-de-câmp
  • tămâiței-de-câmp
plural
  • tămâițe-de-câmp
  • tămâițelor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: zambilă-de-câmp
zambilă-de-câmp substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zambilă-de-câmp
  • zambila-de-câmp
plural
  • zambile-de-câmp
  • zambilele-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • zambile-de-câmp
  • zambilei-de-câmp
plural
  • zambile-de-câmp
  • zambilelor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: racul-de-mine
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • racul-de-mine
plural
  • racii-de-mine
genitiv-dativ singular
  • racului-de-mine
plural
  • racilor-de-mine
vocativ singular
plural
Intrare: rădăcină-de-piper-alb
rădăcină-de-piper-alb substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rădăcină-de-piper-alb
  • rădăcina-de-piper-alb
plural
  • rădăcini-de-piper-alb
  • rădăcinile-de-piper-alb
genitiv-dativ singular
  • rădăcini-de-piper-alb
  • rădăcinii-de-piper-alb
plural
  • rădăcini-de-piper-alb
  • rădăcinilor-de-piper-alb
vocativ singular
plural
Intrare: rășină-de-pământ
rășină-de-pământ substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rășină-de-pământ
  • rășina-de-pământ
plural
  • rășini-de-pământ
  • rășinile-de-pământ
genitiv-dativ singular
  • rășini-de-pământ
  • rășinii-de-pământ
plural
  • rășini-de-pământ
  • rășinilor-de-pământ
vocativ singular
plural
Intrare: șuvar-de-munte
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuvar-de-munte
  • șuvarul-de-munte
plural
genitiv-dativ singular
  • șuvar-de-munte
  • șuvarului-de-munte
plural
vocativ singular
plural
Intrare: știucă-de-mare
știucă-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • știucă-de-mare
  • știuca-de-mare
plural
  • știuci-de-mare
  • știucile-de-mare
genitiv-dativ singular
  • știuci-de-mare
  • știucii-de-mare
plural
  • știuci-de-mare
  • știucilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: sturz-de-iarnă
sturz-de-iarnă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sturz-de-iarnă
  • sturzul-de-iarnă
plural
  • sturzi-de-iarnă
  • sturzii-de-iarnă
genitiv-dativ singular
  • sturz-de-iarnă
  • sturzului-de-iarnă
plural
  • sturzi-de-iarnă
  • sturzilor-de-iarnă
vocativ singular
plural
Intrare: rujă vânătă de toamnă
rujă vânătă de toamnă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rujă vânătă de toamnă
  • ruja vânătă de toamnă
plural
  • ruje vinete de toamnă
  • rujele vinete de toamnă
genitiv-dativ singular
  • ruje vinete de toamnă
  • rujei vinete de toamnă
plural
  • ruje vinete de toamnă
  • rujelor vinete de toamnă
vocativ singular
plural
Intrare: șoarece de bibliotecă
șoarece de bibliotecă substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoarece de bibliote
  • șoarecele de bibliote
plural
  • șoareci de bibliote
  • șoarecii de bibliote
genitiv-dativ singular
  • șoarece de bibliote
  • șoarecelui de bibliote
plural
  • șoareci de bibliote
  • șoarecilor de bibliote
vocativ singular
  • șoarece de bibliote
plural
  • șoarecilor de bibliote
Intrare: șoarece-de-apă
șoarece-de-apă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoarece-de-a
  • șoarecele-de-a
plural
  • șoareci-de-a
  • șoarecii-de-a
genitiv-dativ singular
  • șoarece-de-a
  • șoarecelui-de-a
plural
  • șoareci-de-a
  • șoarecilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: șoarece-de-câmp
șoarece-de-câmp substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoarece-de-câmp
  • șoarecele-de-câmp
plural
  • șoareci-de-câmp
  • șoarecii-de-câmp
genitiv-dativ singular
  • șoarece-de-câmp
  • șoarecelui-de-câmp
plural
  • șoareci-de-câmp
  • șoarecilor-de-câmp
vocativ singular
plural
Intrare: șoarece-de-mare
șoarece-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoarece-de-mare
  • șoarecele-de-mare
plural
  • șoareci-de-mare
  • șoarecii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • șoarece-de-mare
  • șoarecelui-de-mare
plural
  • șoareci-de-mare
  • șoarecilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: scăluș-de-apă
scăluș-de-apă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scăluș-de-a
  • scălușul-de-a
plural
  • scăluși-de-a
  • scălușii-de-a
genitiv-dativ singular
  • scăluș-de-a
  • scălușului-de-a
plural
  • scăluși-de-a
  • scălușilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: scară-de-pisică
scară-de-pisică substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scară-de-pisi
  • scara-de-pisi
plural
  • scări-de-pisi
  • scările-de-pisi
genitiv-dativ singular
  • scări-de-pisi
  • scării-de-pisi
plural
  • scări-de-pisi
  • scărilor-de-pisi
vocativ singular
plural
Intrare: sânge-de-nouă-frați
sânge-de-nouă-frați substantiv masculin (numai) singular
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sânge-de-nouă-frați
  • sângele-de-nouă-frați
plural
genitiv-dativ singular
  • sânge-de-nouă-frați
  • sângelui-de-nouă-frați
plural
vocativ singular
plural
Intrare: scoică-de-mărgăritar
scoică-de-mărgăritar substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scoică-de-mărgăritar
  • scoica-de-mărgăritar
plural
  • scoici-de-mărgăritar
  • scoicile-de-mărgăritar
genitiv-dativ singular
  • scoici-de-mărgăritar
  • scoicii-de-mărgăritar
plural
  • scoici-de-mărgăritar
  • scoicilor-de-mărgăritar
vocativ singular
plural
Intrare: scoică-de-râu
scoică-de-râu substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scoică-de-râu
  • scoica-de-râu
plural
  • scoici-de-râu
  • scoicile-de-râu
genitiv-dativ singular
  • scoici-de-râu
  • scoicii-de-râu
plural
  • scoici-de-râu
  • scoicilor-de-râu
vocativ singular
plural
Intrare: scorpie-de-mare
scorpie-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorpie-de-mare
  • scorpia-de-mare
plural
  • scorpii-de-mare
  • scorpiile-de-mare
genitiv-dativ singular
  • scorpii-de-mare
  • scorpiei-de-mare
plural
  • scorpii-de-mare
  • scorpiilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: ștevie-de-munte
ștevie-de-munte substantiv feminin
  • silabație: ște-vi-e-
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștevie-de-munte
  • ștevia-de-munte
plural
  • ștevii-de-munte
  • șteviile-de-munte
genitiv-dativ singular
  • ștevii-de-munte
  • șteviei-de-munte
plural
  • ștevii-de-munte
  • șteviilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: șarpe-de-apă
șarpe-de-apă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șarpe-de-a
  • șarpele-de-a
plural
  • șerpi-de-a
  • șerpii-de-a
genitiv-dativ singular
  • șarpe-de-a
  • șarpelui-de-a
plural
  • șerpi-de-a
  • șerpilor-de-a
vocativ singular
plural
Intrare: stea-de-mare
stea-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stea-de-mare
  • steaua-de-mare
plural
  • stele-de-mare
  • stelele-de-mare
genitiv-dativ singular
  • stele-de-mare
  • stelei-de-mare
plural
  • stele-de-mare
  • stelelor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: stârc-de-noapte
stârc-de-noapte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stârc-de-noapte
  • stârcul-de-noapte
plural
  • stârci-de-noapte
  • stârcii-de-noapte
genitiv-dativ singular
  • stârc-de-noapte
  • stârcului-de-noapte
plural
  • stârci-de-noapte
  • stârcilor-de-noapte
vocativ singular
plural
Intrare: stârc-cenușiu-de-noapte
stârc-cenușiu-de-noapte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stârc-cenușiu-de-noapte
  • stârcul-cenușiu-de-noapte
plural
  • stârci-cenușii-de-noapte
  • stârcii-cenușii-de-noapte
genitiv-dativ singular
  • stârc-cenușiu-de-noapte
  • stârcului-cenușiu-de-noapte
plural
  • stârci-cenușii-de-noapte
  • stârcilor-cenușii-de-noapte
vocativ singular
plural
Intrare: spumă-de-mare
spumă-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spumă-de-mare
  • spuma-de-mare
plural
  • spume-de-mare
  • spumele-de-mare
genitiv-dativ singular
  • spume-de-mare
  • spumei-de-mare
plural
  • spume-de-mare
  • spumelor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: scorpion-de-baltă
scorpion-de-baltă substantiv masculin
  • silabație: -pi-on-
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorpion-de-baltă
  • scorpionul-de-baltă
plural
  • scorpioni-de-baltă
  • scorpionii-de-baltă
genitiv-dativ singular
  • scorpion-de-baltă
  • scorpionului-de-baltă
plural
  • scorpioni-de-baltă
  • scorpionilor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: scorpionul-de-cărți
scorpionul-de-cărți substantiv masculin articulat
  • silabație: -pi-o-
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorpionul-de-cărți
plural
  • scorpionii-de-cărți
genitiv-dativ singular
  • scorpionului-de-cărți
plural
  • scorpionilor-de-cărți
vocativ singular
plural
Intrare: scoruș-de-munte
scoruș-de-munte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scoruș-de-munte
  • scorușul-de-munte
plural
  • scoruși-de-munte
  • scorușii-de-munte
genitiv-dativ singular
  • scoruș-de-munte
  • scorușului-de-munte
plural
  • scoruși-de-munte
  • scorușilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: scroafă-de-baltă
scroafă-de-baltă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scroafă-de-baltă
  • scroafa-de-baltă
plural
  • scroafe-de-baltă
  • scroafele-de-baltă
genitiv-dativ singular
  • scroafe-de-baltă
  • scroafei-de-baltă
plural
  • scroafe-de-baltă
  • scroafelor-de-baltă
vocativ singular
plural
Intrare: scrumbie-de-Dunăre
scrumbie-de-Dunăre substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scrumbie-de-Dunăre
  • scrumbia-de-Dunăre
plural
  • scrumbii-de-Dunăre
  • scrumbiile-de-Dunăre
genitiv-dativ singular
  • scrumbii-de-Dunăre
  • scrumbiei-de-Dunăre
plural
  • scrumbii-de-Dunăre
  • scrumbiilor-de-Dunăre
vocativ singular
plural
Intrare: act de vorbire
act de vorbire substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • act de vorbire
  • actul de vorbire
plural
  • acte de vorbire
  • actele de vorbire
genitiv-dativ singular
  • act de vorbire
  • actului de vorbire
plural
  • acte de vorbire
  • actelor de vorbire
vocativ singular
plural
Intrare: ardere-de-tot
ardere-de-tot substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ardere-de-tot
  • arderea-de-tot
plural
  • arderi-de-tot
  • arderile-de-tot
genitiv-dativ singular
  • arderi-de-tot
  • arderii-de-tot
plural
  • arderi-de-tot
  • arderilor-de-tot
vocativ singular
plural
Intrare: rândunică-de-mare
rândunică-de-mare substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rândunică-de-mare
  • rândunica-de-mare
plural
  • rândunici-de-mare
  • rândunicile-de-mare
genitiv-dativ singular
  • rândunici-de-mare
  • rândunicii-de-mare
plural
  • rândunici-de-mare
  • rândunicilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: soc-de-munte
soc-de-munte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soc-de-munte
  • socul-de-munte
plural
  • soci-de-munte
  • socii-de-munte
genitiv-dativ singular
  • soc-de-munte
  • socului-de-munte
plural
  • soci-de-munte
  • socilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: Baia-de-Aramă
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Baia-de-Ara
plural
genitiv-dativ singular
  • Băii-de-Ara
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Baia-de-Criș
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Baia-de-Criș
plural
genitiv-dativ singular
  • Băii-de-Criș
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Baia-de-Fier
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Baia-de-Fier
plural
genitiv-dativ singular
  • Băii-de-Fier
plural
vocativ singular
plural
Intrare: burete-de-spin
burete-de-spin substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burete-de-spin
  • buretele-de-spin
plural
  • bureți-de-spin
  • bureții-de-spin
genitiv-dativ singular
  • burete-de-spin
  • buretelui-de-spin
plural
  • bureți-de-spin
  • bureților-de-spin
vocativ singular
plural
Intrare: bureți-de-conopidă
bureți-de-conopidă substantiv masculin plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • bureți-de-conopi
  • bureții-de-conopi
genitiv-dativ singular
plural
  • bureți-de-conopi
  • bureților-de-conopi
vocativ singular
plural
Intrare: bureți-de-iarbă
bureți-de-iarbă substantiv masculin plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • bureți-de-iarbă
  • bureții-de-iarbă
genitiv-dativ singular
plural
  • bureți-de-iarbă
  • bureților-de-iarbă
vocativ singular
plural
Intrare: bureți-de-pajiște
bureți-de-pajiște substantiv masculin plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • bureți-de-pajiște
  • bureții-de-pajiște
genitiv-dativ singular
plural
  • bureți-de-pajiște
  • bureților-de-pajiște
vocativ singular
plural
Intrare: bureți-de-spini
bureți-de-spini substantiv masculin plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • bureți-de-spini
  • bureții-de-spini
genitiv-dativ singular
plural
  • bureți-de-spini
  • bureților-de-spini
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană de negel
buruiană de negel substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buruiană de negel
  • buruiana de negel
plural
  • buruieni de negel
  • buruienile de negel
genitiv-dativ singular
  • buruieni de negel
  • buruienii de negel
plural
  • buruieni de negel
  • buruienilor de negel
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-abubă
buruiană-de-abubă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buruiană-de-abubă
  • buruiana-de-abubă
plural
  • buruieni-de-abubă
  • buruienile-de-abubă
genitiv-dativ singular
  • buruieni-de-abubă
  • buruienii-de-abubă
plural
  • buruieni-de-abubă
  • buruienilor-de-abubă
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-atac
buruiană-de-atac substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buruiană-de-atac
  • buruiana-de-atac
plural
  • buruieni-de-atac
  • buruienile-de-atac
genitiv-dativ singular
  • buruieni-de-atac
  • buruienii-de-atac
plural
  • buruieni-de-atac
  • buruienilor-de-atac
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-bleasnă
buruiană-de-bleasnă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buruiană-de-bleasnă
  • buruiana-de-bleasnă
plural
  • buruieni-de-bleasnă
  • buruienile-de-bleasnă
genitiv-dativ singular
  • buruieni-de-bleasnă
  • buruienii-de-bleasnă
plural
  • buruieni-de-bleasnă
  • buruienilor-de-bleasnă
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-bubă
buruiană-de-bubă substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buruiană-de-bu
  • buruiana-de-bu
plural
  • buruieni-de-bu
  • buruienile-de-bu
genitiv-dativ singular
  • buruieni-de-bu
  • buruienii-de-bu
plural
  • buruieni-de-bu
  • buruienilor-de-bu
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-bubă-neagră
buruiană-de-bubă-neagră substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buruiană-de-bubă-neagră
  • buruiana-de-bubă-neagră
plural
  • buruieni-de-bubă-neagră
  • buruienile-de-bubă-neagră
genitiv-dativ singular
  • buruieni-de-bubă-neagră
  • buruienii-de-bubă-neagră
plural
  • buruieni-de-bubă-neagră
  • buruienilor-de-bubă-neagră
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-bubă-rea
buruiană-de-bubă-rea substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buruiană-de-bubă-rea
  • buruiana-de-bubă-rea
plural
  • buruieni-de-bubă-rea
  • buruienile-de-bubă-rea
genitiv-dativ singular
  • buruieni-de-bubă-rea
  • buruienii-de-bubă-rea
plural
  • buruieni-de-bubă-rea
  • buruienilor-de-bubă-rea
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-ceas-rău
buruiană-de-ceas-rău substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buruiană-de-ceas-rău
  • buruiana-de-ceas-rău
plural
  • buruieni-de-ceas-rău
  • buruienile-de-ceas-rău
genitiv-dativ singular
  • buruieni-de-ceas-rău
  • buruienii-de-ceas-rău
plural
  • buruieni-de-ceas-rău
  • buruienilor-de-ceas-rău
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-cel-perit
buruiană-de-cel-perit substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buruiană-de-cel-perit
  • buruiana-de-cel-perit
plural
  • buruieni-de-cel-perit
  • buruienile-de-cel-perit
genitiv-dativ singular
  • buruieni-de-cel-perit
  • buruienii-de-cel-perit
plural
  • buruieni-de-cel-perit
  • buruienilor-de-cel-perit
vocativ singular
plural
Intrare: bâtlan-de-stuh
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâtlan-de-stuh
  • bâtlanul-de-stuh
plural
  • bâtlani-de-stuh
  • bâtlanii-de-stuh
genitiv-dativ singular
  • bâtlan-de-stuh
  • bâtlanului-de-stuh
plural
  • bâtlani-de-stuh
  • bâtlanilor-de-stuh
vocativ singular
plural
Intrare: bastonul-de-aur
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bastonul-de-aur
plural
  • bastoanele-de-aur
genitiv-dativ singular
  • bastonului-de-aur
plural
  • bastoanelor-de-aur
vocativ singular
plural
Intrare: cur-de-găină
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cur-de-găi
  • curul-de-găi
plural
genitiv-dativ singular
  • cur-de-găi
  • curului-de-găi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: iarbă-de-orbalț
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iarbă-de-orba
  • iarba-de-orba
plural
genitiv-dativ singular
  • ierbi-de-orba
  • ierbii-de-orba
plural
vocativ singular
plural
Intrare: iarbă-de-pușcă
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iarbă-de-pușcă
  • iarba-de-pușcă
plural
genitiv-dativ singular
  • ierbi-de-pușcă
  • ierbii-de-pușcă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: huhurez-de-casă
huhurez-de-casă substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • huhurez-de-ca
  • huhurezul-de-ca
plural
  • huhurezi-de-ca
  • huhurezii-de-ca
genitiv-dativ singular
  • huhurez-de-ca
  • huhurezului-de-ca
plural
  • huhurezi-de-ca
  • huhurezilor-de-ca
vocativ singular
plural
Intrare: flori-de-Ierusalim
flori-de-Ierusalim substantiv feminin plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • flori-de-Ierusalim
  • florile-de-Ierusalim
genitiv-dativ singular
plural
  • flori-de-Ierusalim
  • florilor-de-Ierusalim
vocativ singular
plural
Intrare: piper-de-vale
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piper-de-vale
  • piperul-de-vale
plural
genitiv-dativ singular
  • piper-de-vale
  • piperului-de-vale
plural
vocativ singular
plural
Intrare: păr-de-lup
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păr-de-lup
  • părul-de-lup
plural
genitiv-dativ singular
  • păr-de-lup
  • părului-de-lup
plural
vocativ singular
plural
Intrare: fiere-de-urs
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fiere-de-urs
  • fierea-de-urs
plural
genitiv-dativ singular
  • fieri-de-urs
  • fierii-de-urs
plural
vocativ singular
plural
Intrare: rogoz-de-grădină
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rogoz-de-grădi
  • rogozul-de-grădi
plural
genitiv-dativ singular
  • rogoz-de-grădi
  • rogozului-de-grădi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: floare-de-ceapă
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • floare-de-cea
  • floarea-de-cea
plural
genitiv-dativ singular
  • flori-de-cea
  • florii-de-cea
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Țările de Jos
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • Țările de Jos
genitiv-dativ singular
plural
  • Țărilor de Jos
vocativ singular
plural
Intrare: jumătate-de-om
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumătate-de-om
  • jumătatea-de-om
plural
genitiv-dativ singular
  • jumătăți-de-om
  • jumătății-de-om
plural
vocativ singular
plural
Intrare: guzgan-de-munte
guzgan-de-munte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • guzgan-de-munte
  • guzganul-de-munte
plural
  • guzgani-de-munte
  • guzganii-de-munte
genitiv-dativ singular
  • guzgan-de-munte
  • guzganului-de-munte
plural
  • guzgani-de-munte
  • guzganilor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: țipar-de-mare
țipar-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țipar-de-mare
  • țiparul-de-mare
plural
  • țipari-de-mare
  • țiparii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • țipar-de-mare
  • țiparului-de-mare
plural
  • țipari-de-mare
  • țiparilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: gălbenele-de-munte
gălbenele-de-munte substantiv feminin plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • gălbenele-de-munte
  • gălbenelele-de-munte
genitiv-dativ singular
plural
  • gălbenele-de-munte
  • gălbenelelor-de-munte
vocativ singular
plural
Ranunculus carpaticus biologie
compus
Intrare: violă-de-primăvară
violă-de-primăvară substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • violă-de-primăvară
  • viola-de-primăvară
plural
  • viole-de-primăvară
  • violele-de-primăvară
genitiv-dativ singular
  • viole-de-primăvară
  • violei-de-primăvară
plural
  • viole-de-primăvară
  • violelor-de-primăvară
vocativ singular
plural
Intrare: untdelemn
  • silabație: unt-de-lemn
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • untdelemn
  • untdelemnul
  • untdelemnu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • untdelemn
  • untdelemnului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • unt-de-lemn
  • untul-de-lemn
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • undelemn
  • undelemnul
  • undelemnu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • undelemn
  • undelemnului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pițigoi-de-cârd
pițigoi-de-cârd substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pițigoi-de-cârd
  • pițigoiul-de-cârd
plural
  • pițigoi-de-cârd
  • pițigoii-de-cârd
genitiv-dativ singular
  • pițigoi-de-cârd
  • pițigoiului-de-cârd
plural
  • pițigoi-de-cârd
  • pițigoilor-de-cârd
vocativ singular
plural
Intrare: pițigoi-de-stol
pițigoi-de-stol substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pițigoi-de-stol
  • pițigoiul-de-stol
plural
  • pițigoi-de-stol
  • pițigoii-de-stol
genitiv-dativ singular
  • pițigoi-de-stol
  • pițigoiului-de-stol
plural
  • pițigoi-de-stol
  • pițigoilor-de-stol
vocativ singular
plural
Intrare: șoarece-de-pădure
șoarece-de-pădure substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoarece-de-pădure
  • șoarecele-de-pădure
plural
  • șoareci-de-pădure
  • șoarecii-de-pădure
genitiv-dativ singular
  • șoarece-de-pădure
  • șoarecelui-de-pădure
plural
  • șoareci-de-pădure
  • șoarecilor-de-pădure
vocativ singular
plural
Intrare: podbal-de-munte
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • podbal-de-munte
  • podbalul-de-munte
plural
genitiv-dativ singular
  • podbal-de-munte
  • podbalului-de-munte
plural
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-făină
gândac-de-făină substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gândac-de-făi
  • gândacul-de-făi
plural
  • gândaci-de-făi
  • gândacii-de-făi
genitiv-dativ singular
  • gândac-de-făi
  • gândacului-de-făi
plural
  • gândaci-de-făi
  • gândacilor-de-făi
vocativ singular
plural
Intrare: gândac-de-mătase
gândac-de-mătase substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gândac-de-mătase
  • gândacul-de-mătase
plural
  • gândaci-de-mătase
  • gândacii-de-mătase
genitiv-dativ singular
  • gândac-de-mătase
  • gândacului-de-mătase
plural
  • gândaci-de-mătase
  • gândacilor-de-mătase
vocativ singular
plural
Intrare: dis-de-dimineață
dis-de-dimineață adverb
compus
Surse flexiune: DOR
des-de-dimineață adverb
compus
des-dimineață adverb
compus
desdimineață adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DLRM
dis-dimineață adverb
compus
Intrare: de jur împrejur
de jur împrejur locuțiune adverbială
compus
jur-împrejur locuțiune adverbială
compus
Surse flexiune: DOR
Intrare: de jur-împrejurul
de jur împrejurul locuțiune prepozițională
compus
jur-împrejurul locuțiune prepozițională
compus
Intrare: cu de-amănuntul
cu de-amănuntul locuțiune adverbială
compus
Intrare: de-a baba-gaia
de-a baba-gaia locuțiune adverbială
compus
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ba
  • baba
plural
  • babe
  • babele
genitiv-dativ singular
  • babe
  • babei
plural
  • babe
  • babelor
vocativ singular
plural
  • silabație: ga-ie
substantiv feminin (F131)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gaie
  • gaia
plural
  • găi
  • găile
genitiv-dativ singular
  • găi
  • găii
plural
  • găi
  • găilor
vocativ singular
plural
Intrare: de-a cufundul
de-a cufundul locuțiune adverbială
compus
Intrare: de-a fir a păr
de-a fir a păr locuțiune adverbială
compus
Intrare: de-a valma
compus
Intrare: de-adevărat(elea)
de-adevăratelea locuțiune adverbială
compus
de-adevărat locuțiune adverbială
compus
Intrare: de-a-n picioarelea
de-a-n picioarelea locuțiune adverbială
compus
de-a-n picioarele locuțiune adverbială
compus
Intrare: dis-de-diminecioară
dis-de-diminecioară adverb
compus
des-de-diminicioară adverb
compus
Intrare: pas de deux
pas de deux substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pas de deux
  • pas de deux
plural
  • pas de deux
  • pas de deux
genitiv-dativ singular
  • pas de deux
  • pas de deux
plural
  • pas de deux
  • pas de deux
vocativ singular
plural
Intrare: napi-porcești-de-pădure
napi-porcești-de-pădure substantiv masculin plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • napi-porcești-de-pădure
  • napii-porcești-de-pădure
genitiv-dativ singular
plural
  • napi-porcești-de-pădure
  • napilor-porcești-de-pădure
vocativ singular
plural
Intrare: năsturaș-de-bube
năsturaș-de-bube substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsturaș-de-bube
  • năsturașul-de-bube
plural
  • năsturași-de-bube
  • năsturașii-de-bube
genitiv-dativ singular
  • năsturaș-de-bube
  • năsturașului-de-bube
plural
  • năsturași-de-bube
  • năsturașilor-de-bube
vocativ singular
plural
Intrare: nebăgate (pe ~ de seamă)
pe nebăgate de seamă
compus
Intrare: des-de-noapte
des-de-noapte
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: coadă-de-găină
coadă-de-găină substantiv feminin compus
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coadă-de-găi
  • coada-de-găi
plural
genitiv-dativ singular
  • cozi-de-găi
  • cozii-de-găi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: frate-de-mireasă
frate-de-mireasă substantiv masculin compus
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frate-de-mirea
  • fratele-de-mirea
plural
  • frați-de-mirea
  • frații-de-mirea
genitiv-dativ singular
  • frate-de-mirea
  • fratelui-de-mirea
plural
  • frați-de-mirea
  • fraților-de-mirea
vocativ singular
plural
Intrare: buruiană-de-țară
buruiană-de-țară substantiv feminin compus
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buruiană-dea
  • buruiana-dea
plural
  • buruieni-dea
  • buruienile-dea
genitiv-dativ singular
  • buruieni-dea
  • buruienii-dea
plural
  • buruieni-dea
  • buruienilor-dea
vocativ singular
plural
Intrare: coadă-de-șarpe
coadă-de-șarpe substantiv feminin compus
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coadă-dearpe
  • coada-dearpe
plural
  • cozi-dearpe
  • cozile-dearpe
genitiv-dativ singular
  • cozi-dearpe
  • cozii-dearpe
plural
  • cozi-dearpe
  • cozilor-dearpe
vocativ singular
plural
* forme elidate – (arată)

de (conj.)

  • 1. (Exprimă raporturi de subordonare)
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Iar de va fi ca steaua mea să cadă... Un alt fecior... Va duce mai departe drumul meu! BENIUC, V. 72.
        surse: DLRLC
      • A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti. ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DLRLC
      • Oiță bîrsană, De ești năzdrăvană Și de-a fi să mor În cîmp de mohor, Să spui lui Vrîncean Și lui Ungurean Ca să mă îngroape Aice pe-aproape. ALECSANDRI, P. P. 2.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. (Introduce propoziții condiționale negative, eliptice)
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Mai repede, că de nu, totul e pierdut. CAMIL PETRESCU, T. II 394.
          surse: DLRLC
        • De-i izbuti, bine... iară de nu, au mai pățit și alți voinici ca tine... CREANGĂ, P. 187.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. (Cu nuanță temporală)
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
    • 1.2. (Precedat de „și”, introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX
      • 1.2.1. Chiar dacă.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Nu-s piedici să-i oprească de-ar crește-n cale stînci. VINTILĂ, O. 20.
          surse: DLRLC
        • De-aș ști că mă vei și omorî, nu pot să tac. NEGRUZZI, S. I 147.
          surse: DLRLC
    • 1.3. (Introduce o propoziție finală a cărei acțiune este realizabilă) Ca (să), pentru ca (să).
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Haide! Luați-l de-l dați norodului. NEGRUZZI, S. I 156.
        surse: DLRLC
      • Face-m-aș privighetoare, De-aș cînta noaptea-n răcoare Doina cea dezmierdătoare! ALECSANDRI, O. 63.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. (Introduce o finală a cărei acțiune este reală)
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • În toate zilele se ducea el la un puț de aducea apă pentru casă. ISPIRESCU, L. 386.
          surse: DLRLC
        • Apoi merse de ocoli cetatea Turnul, o bătu și o arse. BĂLCESCU, O. II 171.
          surse: DLRLC
    • 1.4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că.
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Mircea izbucnește în plîns, de i se scutură ghiozdanul în spate. SAHIA, N. 52.
        surse: DLRLC
      • Viscolul ridica omătul în valuri și-l spulbera în văzduh, de nu se mai vedea nici cer, nici pămînt. VLAHUȚĂ, O. A. 344.
        surse: DLRLC
      • Făcu de șarpele îl putu înghiți. RETEGANUL, P. II 42.
        surse: DLRLC
      • Pusă să-i facă un buzdugan... îl aruncă în sus, de despică bolta ceriului. EMINESCU, N. 4.
        surse: DLRLC
      • Ce-ai pățit, unchiașule, de încaleci pe mine? ALECSANDRI, T. I 430.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. (Adesea în corelație cu «atât (de)», «astfel (de)», «așa (de)»).
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Și era atît de sărac, de nu-i ardea nici focul în vatră. RETEGANUL, P. IV 7.
          surse: DLRLC
        • Miile de paseri cîntau... cîntece, așa de duioase, de erau în stare să te adoarmă. ISPIRESCU, L. 17.
          surse: DLRLC
    • 1.5. (În legătură cu „ce”, introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Harap-Alb o prăpădea din ochi, de dragă ce-i era. CREANGĂ, P. 276.
        surse: DLRLC
      • De-abia umbli de slabă ce ești. ALECSANDRI, T. 1582.
        surse: DLRLC
    • 1.6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Și în farmecul vieți-mi Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o umbră Sau de crezi ce-a zis femeia. EMINESCU, O. I 113.
        surse: DLRLC
    • 1.7. (Introduce o propoziție subiectivă) Că.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dar al nostru împărat, Tot mergînd pe la vînat, Într-o seară s-a-ntîmplat Pe la noi d-a înnoptat. TEODORESCU, P. P. 116.
        surse: DLRLC
    • 1.8. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Te-a întreba de nu mai știi de vreun leac. SBIERA, P. 27.
        surse: DLRLC
      • Dorul prinse-a mă-ntreba: Drag mi-e bădița ori ba?... De mi-i drag, de nu mi-i drag, Nu poci spune peste sat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 70.
        surse: DLRLC
    • 1.9. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Oușoare că scotea Și-ncepea De le-mpărțea. TEODORESCU, P. P. 532.
        surse: DLRLC
    • 1.10. (Introduce o propoziție atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • [Zmeul] are obicei de aruncă buzduganul. ISPIRESCU, L. 85.
        surse: DLRLC
    • 1.11. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să...
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cînd eram de nu iubeam, Unde mă culcam dormeam. POP.
        surse: DLRLC
  • 2. (Exprimă raporturi de coordonare)
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. popular (Leagă două propoziții copulative) Și.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Stai de nu mă săgeta. TEODORESCU, P. P. 40.
        surse: DLRLC
    • 2.2. (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război. EMINESCU, O. I 146.
        surse: DLRLC
      • De lucram, de nu lucram, Mamei tot dragă eram. ALECSANDRI, P. P. 308.
        surse: DLRLC
  • 3. (În propoziții independente)
    surse: DLRLC
    • 3.1. (Introduce propoziții optative, uneori precedat de numai) O, dacă...!
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Numai de nu i-ar muri mulți înainte. CREANGĂ, P. 250.
        surse: DLRLC
      • Ah! meștere Ruben... cartea ta într-adevăr minunată este!... numai de n-ar ameți mintea! EMINESCU, N. 49.
        surse: DLRLC
      • Codrule, frunză rotundă, De mi-ai da puțină umbră! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 199.
        surse: DLRLC
    • 3.2. (Uneori în corelație cu numai, abia etc.)
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Poate că... numai prin căsuțe de se mai afla ceva veselie. DUNĂREANU, N. 80.
        surse: DLRLC
  • 4. expresie De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cât... cu atât...
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • De ce se îmbogățea, tot mai lacom era și mai ahtiat de bani. VLAHUȚĂ, O. A. 215.
      surse: DLRLC
    • De ce mergeau înainte, de ce lui Harap-Alb i se tulburau mințile. CREANGĂ, P. 275.
      surse: DLRLC
    • Au luat-o prin pădure, doar vor putea ieși cumva la largul, dar de ce umblau, de aceea se înfundau mai tare. RETEGANUL, P. II 72.
      surse: DLRLC

etimologie:

de (interj.) dec deh

  • 1. Introduce afirmații și replici, exprimând:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. nedumerire, șovăială, nesiguranță.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Apăi de, cucoane, ce să fie mai gras decît porcul meu din ogradă? ISPIRESCU, L. 178.
        surse: DLRLC
      • Ce este talentul? – De! aceasta este prea ușor de spus. CARAGIALE, N. F. 12.
        surse: DLRLC
      • Ș-apoi de ce nu m-ați sculat? – D-apoi dă, mămucă. CREANGĂ, P. 11.
        surse: DLRLC
    • 1.2. resemnare în fața unei situații firești sau a unei întâmplări neplăcute, nenorocite.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Făt-Frumos, cu inima curată... se duse, de! de datorie. ISPIRESCU, L. 105.
        surse: DLRLC
      • Te cred, cumătre: d-apoi dă, nu-i cum vrem noi. CREANGĂ, P. 31.
        surse: DLRLC
      • Numai dă! ce să facă bietul om? CREANGĂ. P. 140.
        surse: DLRLC
    • 1.3. nepăsare față de cineva care se află într-o situație încurcată sau neplăcută.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Apoi de! ce să-ți fac!.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.4. supărare care se manifestă uneori printr-o mustrare, un avertisment sau o amenințare adresată cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • De! nu vă mai fandosiți acum. Spuneți și voi, ia, ce vă-ți pricepe. ISPIRESCU, L. 68.
        surse: DLRLC
      • Dă, măi gogule!... cată-ți de drum pînă ce nu scot luleaua de la ciubuc. ALECSANDRI, T. I 238.
        surse: DLRLC
      • De, mă, ce vă țineți cîrd Și intrați așa cîntînd. TEODORESCU, P. P. 129.
        surse: DLRLC
    • 1.5. ironie.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Apoi dă!... vorba ceea: Azi tare, mîne mare. ALECSANDRI, T. I 381.
        surse: DLRLC
  • 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare; și în forma populară dec) la te uită, asta-i acum.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Mă duc... să nu mă bați... Să nu dai! – Dec! de ce să te bat?... du-te sănătos. CARAGIALE, O. I 250.
      surse: DLRLC
    • În ce te bizui, de te îndîrjești așa, nepoate? Dec! Nu cumva ai pofti să-mi iai vițica pentr-un cuc armenesc? CREANGĂ, A. 57.
      surse: DLRLC
    • Dec!... ce te răstești așa la mine, jupîneasă?... Ai uitat cu cine vorbești? ALECSANDRI, T. I 35.
      surse: DLRLC
  • 3. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: hi 2 exemple
    exemple
    • De! silește. Te grăbește, Agerul meu armăsar. NEGRUZZI, S. II 102.
      surse: DLRLC
    • De!... cal de!... ȘEZ. III 189.
      surse: DLRLC

etimologie:

de (prep.) dupră dupren

  • 1. Introduce un atribut:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. Atributul exprimă natura obiectului determinat:
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Unei copile ca jupînița Marușca, îi trebuie un bărbat cu strălucire de soare. SADOVEANU, F. J. 397.
        surse: DLRLC
      • Și ca la mîndre nunți de crai, Ieșit-a-n cales-ales crai. COȘBUC, P. I 56.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Atributul are și sens partitiv fiind uneori un substantiv în genitiv.
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Da eu, drept să-ți spun, mai degrabă aș bea un rachiu de celălalt mai prost, de-al nostru. SADOVEANU, O. A. I 93.
          surse: DLRLC
        • Călătorul, după chip și port, e un negustor, vreun orzar ori cirezar, de care umblă pîn sate după daraveri. CARAGIALE, P. 44.
          surse: DLRLC
        • Se vede că și lui dumnezeu îi plac tot puișori de cei mai tineri. CREANGĂ, P. 31.
          surse: DLRLC
        • Mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării. CREANGĂ. P. 9.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. Atributul califică prin modul de acțiune a obiectului respectiv.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Moară de vânt. Ceasornic de precizie.
          surse: DLRLC
      • 1.1.3. Atributul exprimă natura prin specificul preocupărilor unui colectiv sau ale unei persoane.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Academia de științe. Ministerul de Finanțe. Conferință de presă. Unitate de artilerie. Ansamblu de cântece și dansuri.
          surse: DLRLC
      • 1.1.4. Atributul arată calitatea obiectului prin consecințele însușirilor neexprimate.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Un tânăr de nădejde. O noapte de pomină.
          surse: DLRLC
      • 1.1.5. Atributul este exprimat printr-un abstract verbal derivat dintr-un adjectiv care arată calitatea.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Fumurile satelor, aburul acoperișurilor, pîclele uriașe ale pădurilor suiau într-un văzduh de limpezimea lacrimilor. CAMILAR, TEM. 7.
          surse: DLRLC
        • În grădina bordeiului lor crescuse... un măr de toată frumusețea. VISSARION, B. 10.
          surse: DLRLC
        • Curtozzi însă era un om de o veselie proverbială. HOGAȘ, DR. II 196.
          surse: DLRLC
      • 1.1.6. Atributul exprimă originea obiectului respectiv, în ce privește locul, timpul sau cauza.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Brânză de Brăila. Salam de Sibiu. Vin de Cotnar. Apă de Borsec. Miere de mai. Rană de schijă.
          surse: DLRLC
      • 1.1.7. În titlurile de noblețe.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ducele de Burgundia.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.1.8. Atributul exprimă natura prin aprecierea cantității, valorii, greutății, dimensiunii sau vârstei.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • O bancnotă de 100 de lei. Laminate de grosimea unei foițe. Cale de două zile. Un copil de 2 ani.
          surse: DLRLC
        • L-au bătut copiii de sama lui, căci era cel mai slab. CAMILAR, N. I 19.
          surse: DLRLC
        • Doamna Ionescu, femeie ca de patruzeci de ani. CAMIL PETRESCU, T. II 7.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Atributul exprimă materia:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.2.1. Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru: făcut din...
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Căsuța lui de paiantă. Stofă de lână. Haine de pânză. O masă de lemn. Un inel de aur. Vapori de apă. Straturi de cărbune.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Prin întuneric tremurau vîrtejuri de nea. SADOVEANU, O. A. I 99.
          surse: DLRLC
        • Pe coastă, la urcuș, Din căsuța lui de humă A ieșit un greieruș. TOPÎRCEANU, B. 54.
          surse: DLRLC
        • Pe fața mesei, albă cu dungi de borangic, se grămădea toată îmbelșugarea casei. MACEDONSKI, O. III 8.
          surse: DLRLC
        • 1.2.1.1. În comparații eliptice, exprimă natura obiectului determinat.
          surse: DLRLC 3 exemple
          exemple
          • Braț de fier. Inimă de piatră.
            surse: DLRLC
          • Și nici n-auzea În crîng cum pășea... Mînz de aramă, Cu vîntul în coamă. BANUȘ, B. 34.
            surse: DLRLC
          • Acest rîu... șerpuiește printre pajiștile și arăturile acoperite, primăvara, cu talazurile de smarald și de aur ale grîului. MACEDONSKI, O. III 3.
            surse: DLRLC
      • 1.2.2. Determinând substantive care arată o măsură, o parte, atributul arată obiectul din care se ia cantitatea sau bucata respectivă.
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Un metru de pânză. Un hectar de pământ. O baniță de grâu. O felie de pâine. Un bob de grâu.
          surse: DLRLC
        • Izbuti să strîngă bani pentru un petec de grădină. CAMILAR, N. I 22.
          surse: DLRLC
        • Acu, ia acolo, oleacă de pospai! aista se cheamă omăt? SADOVEANU, O. A. I 94.
          surse: DLRLC
        • Să fi mers o bucată bună de drum. CARAGIALE, P. 37.
          surse: DLRLC
      • 1.2.3. Determină substantive care denumesc unități de timp.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • O lună de zile.
          surse: DLRLC
      • 1.2.4. Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive: compus din...
        surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
        exemple
        • Roiuri de albine. Consiliul de miniștri. Colectivul de electricieni.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Pădurea de brad de pe Măgură clipi din cetini și dădu și ea zvon. SADOVEANU, B. 24.
          surse: DLRLC
        • Ieșit-a-n cale-ales alai De sfetnici mulți și mult popor. COȘBUC, P. I 56.
          surse: DLRLC
        • O ceată de băiețandri ieși la iveală cît ai clipi din ochi. MACEDONSKI, O. III 14.
          surse: DLRLC
        • Roiuri de albine Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
    • 1.3. Atributul arată conținutul: care conține, cu...
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Un pahar de apă. Un car de lemne. O pungă de bani. O carte de basme.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Curg doniți de lapte. TULBURE, V. R. 39.
        surse: DLRLC
      • Cinsteam bucuros cu moșneagul un păhărel de rachiu. SADOVEANU, O. A. I 93.
        surse: DLRLC
      • Trec furnici ducînd în gură de făină marii saci. EMINESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Atributul corespunde unui complement direct.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Proprietar de căruță.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Atributul exprimă un raport de filiație.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un pui de căprioară. Fiu de muncitor. Tată de erou. Un pui de rândunică.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.6. Atributul arată apartenența.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Crengi de copac. Tăiș de coasă. O rază de soare. Magazin de stat.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • La mijloc de codru des Toate păsările ies. EMINESCU, O. I 215.
        surse: DLRLC
      • Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură. ALECSANDRI, P. A. 120.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. Cu un pronume posesiv sau cu un genitiv, atributul are sens partitiv.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Și tot tavanul era scris Cu versuri d-a lui Dionis. COȘBUC, P. I 86.
          surse: DLRLC
    • 1.7. Atributul arată autorul.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un tablou de Țuculescu. Poezii de Eminescu. Un tablou de Grigorescu. O simfonie de Beethoven.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.7.1. Atributul indică producătorul unui lucru și natura lucrului.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Pânză de păianjen. Ou de găină.
          surse: DLRLC
    • 1.8. Atributul, determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.8.1. Subiectul acțiunii.
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Începutul de toamnă. La o bătaie de pușcă.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Ascultă, ascultă bătăi de ciocane. BANUȘ, B. 79.
          surse: DLRLC
        • Niște șănțulețe ca pentru scurgere de apă... erau botezate de noi tranșee. CAMIL PETRESCU, U. N. 5.
          surse: DLRLC
        • Urlete, mugete, șuierături, bubuituri de tun, dangăte de clopot se amestecau într-un concert sinistru, formidabil. BART, E. 389.
          surse: DLRLC
      • 1.8.2. Obiectul acțiunii.
        surse: DEX '09 DLRLC
        • 1.8.2.1. Cu funcțiune de complement direct.
          surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
          exemple
          • Schimb de experiență. Constructor de vagoane.
            surse: DEX '09 DLRLC
          • Să fii de viață nouă și bună făurar. DEȘLIU, G. 7.
            surse: DLRLC
          • Știi tu, mîndră, ce ți-am spus La sapă de cucuruz? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 245.
            surse: DLRLC
        • 1.8.2.2. Cu funcțiune de complement indirect.
          surse: DLRLC 4 exemple
          exemple
          • Setea de cultură. Frica de moarte.
            surse: DLRLC
          • Cine are aripi bune nu știe ce e teama de pămînt. BASSARABESCU, V. 50.
            surse: DLRLC
          • Această îndoială de sine... îi stinse, încetul cu încetul, energia lui, nebiruită altădată. VLAHUȚĂ, N. 19.
            surse: DLRLC
          • Pînă cînd să creadă lumea... C-orice dor de libertate a pierit? ALECSANDRI, P. A. 82.
            surse: DLRLC
          • 1.8.2.2.1. Atributul obiectiv arată și cauza.
            surse: DLRLC 2 exemple
            exemple
            • Onoarea pe care o am de a mă număra oarecum printre prietenii d-voastră. CAMIL PETRESCU, T. I 21.
              surse: DLRLC
            • Humuleștenii... au fericirea de a vedea lume de toată mîna. CREANGĂ, A. 74.
              surse: DLRLC
    • 1.9. Atributul exprimă relația: în ce privește.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Prieten de joacă. Tovarăș de drum.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Ăsta-i Ile Caraiman de la Runc, tovarăș de cărăușie cu mine. SADOVEANU, N. P. 15.
        surse: DLRLC
    • 1.10. Atributul arată locul:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.10.1. Locul existenței: care se găsește (în, la), din partea...
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Moș Gheorghe mă ispiti o vreme despre școală, despre cei de-acasă. SADOVEANU, O. A. I 94.
          surse: DLRLC
      • 1.10.2. Punctul de plecare în spațiu.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Plecarea de acasă.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Se rîdica domol, deocamdată, simfonia de pretutindeni a revărsatului zile. HOGAȘ, DR. II 109.
          surse: DLRLC
      • 1.10.3. Atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Aer de munte.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Păsări de apă albe se înalță pe vîrful catargelor. SAHIA, N. 40.
          surse: DLRLC
    • 1.11. Atributul arată timpul: care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Plănuiau amîndoi viața lor de mîne. CAMILAR, N. I 227.
        surse: DLRLC
      • Te rog să ierți scena de adineaori. SEBASTIAN, T. 95.
        surse: DLRLC
      • 1.11.1. Atributul este precedat de articolul adjectival «cel, cea, cei, cele».
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Vezi un rege ce-mpînzește globu-n planuri pe un veac, Cînd la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac. EMINESCU, O. I 130.
          surse: DLRLC
      • 1.11.2. Atributul arată și natura obiectului determinat.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Satul risipit pe rîpi... pîrăul Tarcăului... erau căzute într-o negură de noapte. SADOVEANU, B. 9.
          surse: DLRLC
        • Sură-i sara cea de toamnă. EMINESCU, O. I 83.
          surse: DLRLC
        • Ce să vă spun vouă, oameni de ieri, eu omul veacului. NEGRUZZI, S. I 245.
          surse: DLRLC
      • 1.11.3. locuțiune adjectivală De zi cu zi = zilnic
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.12. Atributul arată proveniența; se construiește cu un substantiv sau cu un verb la supin.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cizme de împrumut. Cal de dar.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.12.1. Atributul exprimă și natura obiectului determinat.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Aburul de borș acru stăruia multă vreme pe cerul gurii soldaților. CAMILAR, N. I 9.
          surse: DLRLC
        • Tu nu simțești mirosul de ogor. ISAC, O. 20.
          surse: DLRLC
    • 1.13. Atributul arată destinația obiectului determinat.
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Sală de dans. Lupta de eliberare națională. Cântece de masă. Concediu de odihnă. Sală de spectacol. Tren de persoane. Miting de protest. Măsuri de protecție. Lamă de ras. Mașină de cusut. Lampă de masă. Ceas de perete. Servietă de avocat.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • În pădurile lumii, Lîngă vetrele omului, Cîteva posturi de veghe. BANUȘ, B. 92.
        surse: DLRLC
      • De la postul de observație al ferestrei, Tina Diaconu a urmărit din primele săptămîni mișcările. C. PETRESCU, A. 312.
        surse: DLRLC
      • Căruța... sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16.
        surse: DLRLC
      • Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. ALECSANDRI, P. P. 1.
        surse: DLRLC
    • 1.14. Atributul gramatical este în realitate substantivul determinat.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ziua de 23 August. În noaptea de marți spre miercuri. Meseria de miner.
        surse: DLRLC
    • 1.15. Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent, acesta din urmă fiind determinat numai formal; din punct de vedere logic «un drag de copilaș» înseamnă «un copilaș drag».
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Primi o frumusețe de cupă. Hoțul de păgubaș. Gloaba de cal. O bunătate de fată. O grozăvie de vreme.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Mamele, privind-o-n horă, Se cotesc: «Olio, tu leică, Ce mai drac frumos de noră!». COȘBUC, P. I 97.
        surse: DLRLC
      • Dobîndi un drag de copilaș. ISPIRESCU, L. 41.
        surse: DLRLC
      • Cea dintăi școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgîtie de copilă. CREANGĂ, A. 2.
        surse: DLRLC
      • Sărăcuțul de mine! CREANGĂ. P. 22.
        surse: DLRLC
      • 1.15.1. locuțiune adjectivală Fel de fel de... = felurite.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • [Căprița] face sărituri de necrezut și mehăie, și face fel de fel de nebunii. CARAGIALE, P. 39.
          surse: DLRLC
  • 2. Introduce un nume predicativ.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Cine e de vină?
        surse: DEX '09 DLRLC
      • În după-amiaza acelei zile, de mare mirare erau cuviosului monah niște meșteșuguri pe care le săvîrșise logofătul Drăghici. SADOVEANU, F. J. 398.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. expresie A fi de... = a avea...
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Suntem de aceeași vârstă.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • A fi de competența cuiva.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Abramovici a foat de părere să rămînem în picioare. SAHIA, N. 79.
          surse: DLRLC
        • Amîndoi sîntem de-o mamă, De-o făptură și de-o samă. ALECSANDRI, P. A. 104.
          surse: DLRLC
        • 2.1.1.1. expresie Să-ți fie (să vă fie etc..) de bine! formulă de urare folosită în diferite împrejurări (după masă, după strănutat etc.).
          surse: DLRLC un exemplu
          exemple
          • Cumătrul a strănutat... Atunci iedul de sub chersin să nu tacă!... – Să-ți fie de bine, nînașule! CREANGĂ, P. 24.
            surse: DLRLC
      • 2.1.2. Numele predicativ arată materia: făcut din...
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Haina e de tergal.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Masa e, firește, de brad. CAMIL PETRESCU, U. N. 8.
          surse: DLRLC
      • 2.1.3. Numele predicativ exprimă apartenența, având sens partitiv.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Tatu-său era de-ai noștri, om de omenie. SADOVEANU, O. A. I 97.
          surse: DLRLC
    • 2.2. Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fi” și un supin, exprimă necesitatea: «ce e de făcut?» = ce trebuie (sau ce urmează) să facem?
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • E de preferat să vii.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Ar mai fi de strîns, la un loc, Toate inimile tinere. DEȘLIU, G. 10.
        surse: DLRLC
      • E de văzut cum vor rîndui locurile la masa cea mare. SADOVEANU, F. J. 388.
        surse: DLRLC
  • 3. Introduce un complement circumstanțial de loc.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 3.1. Complementul arată locul de plecare al acțiunii: din locul... (sau dintr-un loc).
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Se ridică de jos.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • A zis fetei să se suie în pod, să-și aleagă de-acolo o ladă. CREANGĂ, P. 289.
        surse: DLRLC
      • [Luna] pe deal mi se oprea Și cu drag, de sus, privea. ALECSANDRI, P. I 101.
        surse: DLRLC
      • 3.1.1. Complementul circumstanțial de loc e însoțit de alt complement circumstanțial de loc, care arată punctul final al acțiunii.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • De aici până acasă.
          surse: DLRLC
        • Începe el a o măsura cu ochii de sus pănă jos și de jos pănă sus. CREANGĂ, P. 163.
          surse: DLRLC
    • 3.2. Complementul arată locul unde se petrece acțiunea.
      exemple
      • O lua cu binișorul s-o ducă de partea ulmilor. MACEDONSKI, O. III 6.
        surse: DLRLC
      • Ograda lui de toate părțile era îngrădită. DRĂGHICI, R. 100.
        surse: DLRLC
      • Ne-a ales pe noi, Doi sau trei voinici, Cu doi-trei cai murgi, În grajd bine odihniți, De patru picioare potcoviți. TEODORESCU, P. P. 179.
        surse: DLRLC
  • 4. Introduce un complement circumstanțial de timp.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 4.1. Complementul arată momentul inițial al acțiunii: începând cu (ziua, data, momentul de...).
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • De acum înainte. De mâine.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De azi ești cineva în vale. DAVIDOGLU, M. 77.
        surse: DLRLC
      • Doar nu samîn eu grîu de ieri, de-alaltăieri, să nu fi mai avut a face cu secerători. CREANGĂ, P. 160.
        surse: DLRLC
      • De-un veac el șede astfel. EMINESCU, O. I. 93.
        surse: DLRLC
      • Rămîi, puică, sănătoasă, Că mă duc de mîni la coasă. ȘEZ. I 141.
        surse: DLRLC
      • surse: DLRLC
      • 4.1.2. Complementul este exprimat prin substantive sau adjective care sunt la origine nume predicative; «de mic» înseamnă «de când era mic».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Noi de copii ne știm. COȘBUC, P. I 77.
          surse: DLRLC
        • Încă de mic Te cunoșteam. EMINESCU, O. I 175.
          surse: DLRLC
        • De copil încă, el admira ochii cei frumoși ai portretului. EMINESCU. N. 40.
          surse: DLRLC
      • 4.1.3. Complementul circumstanțial de timp e însoțit de un alt complement circumstanțial de timp care arată punctul final al acțiunii.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • De dimineața până seara.
          surse: DLRLC
    • 4.2. Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea: la, cu ocazia....
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • De Anul Nou merg la mama.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Mîi de noapte aici. CARAGIALE, M. 6.
        surse: DLRLC
      • Așteptase de mult ca Huțu să vină de crăciun acasă. SLAVICI, O. I 89.
        surse: DLRLC
    • 4.3. Leagă elemente de același fel care se succedă în timp.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: cu după
      • 4.3.1. În construcții cu funcție de complement circumstanțial de timp cu sens iterativ, adesea cu nuanță modală:
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.2. În construcții cu funcție de complement circumstanțial de mod:
        surse: DEX '09 DLRLC
        • 4.3.2.1. Fir (10.) de fir (10.).
          surse: DEX '09 DLRLC
        • 4.3.2.2. Bob (3.) de bob (3.).
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.3. În construcții cu funcție de complement circumstanțial de loc: Casă de casă = în toate casele.
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pretutindeni un exemplu
        exemple
        • A umblat casă de casă.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.4. În construcții cu funcție de complement direct: Om de om = pe toți oamenii (la rând), o mulțime de oameni.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • A întrebat om de om.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.5. În construcții cu funcție de subiect.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • N-ați plîns văzînd cum trece-n zbor Spre miazănoapte nor de nor? COȘBUC, P. I 90.
          surse: DLRLC
    • 4.4. Complementul are sens iterativ.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • A văzut filmul de trei ori.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De mai multe ori, în strîngerea hîrtiilor, mîinile lor s-au atins. SAHIA, N. 81.
        surse: DLRLC
      • Calul se și scutură de trei ori. CREANGĂ, P. 195.
        surse: DLRLC
  • 5. Introduce un complement circumstanțial de cauză: din cauza...
    surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Rodește spornic holda de muncă și strădanii! DEȘLIU, G. 6.
      surse: DLRLC
    • Țiuie de bucurie Că-i vremea culesului. BANUȘ, B. 87.
      surse: DLRLC
    • Crăpau lemnele și pietrele de ger. MACEDONSKI, O. III 33.
      surse: DLRLC
    • Și ea, mergînd spre Viorel, Roșind, s-a zăpăcit de drag. COȘBUC, P. I 57.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 5.2. locuțiune adverbială Nu de alta = nu din alt motiv.
      surse: DLRLC
    • 5.3. Complementul este exprimat printr-un verb la supin.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Fata... știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui. CREANGĂ, P. 287.
        surse: DLRLC
    • 5.4. Complementul este exprimat prin adjective: din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Și plîngeam de supărată, Că tu nu te-ai priceput. COȘBUC, P. I 51.
        surse: DLRLC
      • De străin și de sărac, Nu știu seara und’ să trag. TEODORESCU, P. P. 326.
        surse: DLRLC
  • 6. Introduce un complement circumstanțial de scop.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pentru 6 exemple
    exemple
    • Roșii de salată.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • Ce au azi soldații de mîncare? CAMILAR, N. I 154.
      surse: DLRLC
    • Acu n-am vreme de jucării! CARAGIALE, P. 45.
      surse: DLRLC
    • Nu-