12 definiții pentru ca (conj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ca2 c [At: (a. 1577) CUV. D. BĂTR. I, 26/11 / E: ml qu(i)a] (Urmat, cu sau fără intercalări, de să) Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv.

CA2 conj. (Urmat, cu sau fără intercalări, de „să”) Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv. – Lat. qu[i]a.

CA2 conj. (Urmat, cu sau fără intercalări, de „să”) Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv. – Lat. qu[i]a.

CA2 conj. (Urmat totdeauna de «să», introduce o propoziție subordonată cu predicatul la modul conjunctiv; în propozițiile completive, atributive și predicative, fără o intercalare între «ca» și «să», se întîlnește numai în limba veche și în cea populară). 1. (Introduce o propoziție finală) Oamenii, strîmtorați, se duceau cine știe unde... ca să mai iasă ceva parale. SADOVEANU, O. II 125. Dacă ți-am făgăduit atunci, a fost numai ca să te împac. ISPIRESCU, L. 2. [Lupul] unge toți păreții cu sînge, ca să facă și mai midt în ciuda caprei. CREANGĂ, P. 25. 2. (Introduce o propoziție consecutivă) Auzi, dar cine-i el, păgînul, Ca să-mi sărute fete-n drum? COȘBUC, P. I 89. Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate o dată ce sîntețiNiște mișei! EMINESCU, O. I 151. 3. (Introduce o propoziție subiectivă) Era mai bine ca negura să nu se mai ieie pîn’nu vor ajunge ei după zarea aceea vînătă. CAMILAR, N. I 8. Ca să trecem prin pădure e peste poate. ISPIRESCU, L. 6. Nu e destul ca o nație să-și aibă un loc pe harta lumii...; trebuie însă ca ea să poată dovedi folosul ce a adus și poate aduce lumii. BĂLCESCU,: O. II 11. 4. (Introduce o propoziție atributivă) Dă-mi voie ca să mă duc și eu pe urma fraților mei. CREANGĂ, P. 192. Veți crede c-aveți dreptul și voi ca să trăiți. EMINESCU, O. I 59. Alexandru... avea porunci împărătești către hanul tătarilor... ca să-i deie oricît ajutor. NEGRUZZI, S. I 137. 5. (Introduce o propoziție completivă directă) Am jurat ca peste dînșii să trec falnic, fără păs. EMINESCU, O. I 147. Să iertați, boieri, ca nunta s-o pornim și noi alături. EMINESCU, O. I 87. 6. (Introduce o propoziție completivă indirectă) Mă tem ca nu cumva să vină acasă în lipsa mea. 7. (Introduce o propoziție predicativă) Angajamentul nostru este ca, pînă mîine, să terminăm lucrarea.

CA2 conj. (Urmat, cu sau fără intercalări, de „să”, introduce o propoziție subordonată cu predicatul la conjunctiv) 1. (Introduce o propoziție finală) Dacă ți-am făgăduit atunci, a fost numai ca să te împac (ISPIRESCU). 2. (Introduce o propoziție consecutivă) Auzi, dar cine-i el, păgânul Ca să-mi sărute fete-n drum? (COȘBUC). 3. (Introduce o propoziție subiectivă) Ca să trecem prin pădure e peste poate (ISPIRESCU). 4. (Introduce o propoziție atributivă) Veți crede c-aveți dreptul și voi ca să trăiți (EMINESCU). 5. (Introduce o propoziție completivă directă) Am jurat ca peste dânșii să trec falnic, fără păs (EMINESCU). 6. (Introduce o propoziție completivă indirectă) Mă tem ca nu cumva să mă cheme. 7. (Introduce o propoziție predicativă) Angajamentul nostru este ca până mâine să terminăm lucrarea.Lat. qu[i]a.

CA2 conj. I. (urmat de ) 1) (exprimă un raport final) Pentru ca; așa ca. Pleacă repede, ca să nu întârzie. 2) (exprimă un raport modal) A vorbit așa, ca să fie înțeles. 3) (exprimă un raport completiv) Dorește ca să se reîntoarcă. 4) (exprimă un raport consecutiv) Încât. Prea mare e groapa, ca să o poți sări. II (în locuțiune, exprimă un raport temporal de posterioritate) Înainte de. A ajuns acasă înainte ca să înceapă ploaia. /<lat. qu[i]a

ca conj. exprimă: 1. o comparațiune: alb ca zăpadă; 2. o aproximațiune: copil ca de patru ani; 3. o relațiune de asemănare între două idei: mai dulce ca mierea; 4. cel mai înalt grad de intensitate (după un comparativ adverbial): ca mai bine, cât (se poate) mai bine, ca mai ba, nicidecum; 5. scopul sau finalitatea (înaintea unui conjunctiv): mâncăm, ca să trăim. [Lat. QUAM].

2) ca conj. (lat. quĭa, fiind-că). În unire cu al conjunctivuluĭ, arată scopu (pentru a) saŭ rezultatu (în cît): Mănînc ca să trăĭesc. Adun azĭ ca să am mîne. Era prea mîndru ca să cerșească (era așa de mîndru în cît nu putea cerși). Cu verbele de necesitate orĭ deciziune, se pune ca numaĭ cînd aceste vorbe-s separate de subjunctiv: e necesar, trebuĭe, se cuvine, s’a hotărît ca patria să fie apărată. Dar: patria trebuĭe (să fie) apărată, hotărîm să’ncepem lupta. Tot așa: ca să porți războĭ, îțĭ trebuĭe banĭ (urît pentru ca să!). Cu vorbele de mișcare saŭ de afect e maĭ elegant fără ca: mă duc să văd (nu ca să văd), doresc, vreaŭ să mă duc (nu ca să mă duc). Vechĭ (în poruncĭ): ca să n’aĭbă = să n’aĭbă. Est. Fam. Ca maĭ ba, de loc, nicĭ de cum (cu conjunctivu): auzind asta, ca maĭ ba să plece (n’a maĭ plecat).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ca2 conjcț. (în ca (...) să)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CA adv., prep., conj. 1. adv. decât. (E mai în vârstă ~ el.) 2. adv., prep. cât. (E înalt ~ bradul.) 3. cât, cum, precum. (Noi ~ și ei...) 4. adv. drept. (Socotește-te ~ absent.) 5. conj. prep. de, drept, pentru, spre. (~ încercare.) 6. prep. drept, (înv. și reg.) spre. (Cere ~ răsplată...)

CA adv., prep., conj. 1. adv. decît. (E mai în vîrstă ~ el.) 2. adv., prep. cît, precum. (E înalt ~ bradul.) 3. conj. cît, cum, precum. (Noi ~ și ei...) 4. adv. drept. (Socotește-te ~ absent.) 5. prep. de, drept, pentru, spre. (~ încercare.) 6. prep. drept, (înv. și reg.) spre. (Cere ~ răsplată...)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ca conj.1. (Înv.) Pentru că, întrucît. – 2. Pentru ca, cu scopul ca. Lat. quia (Pușcariu 244; DAR; Sandfeld, REB, I, 100-7; Rosetti, II, 117). Sensul s-a pierdut din sec. XVII. Astăzi apare numai cu sensul 2, și totdeauna în compunere, ca să, deci pentru a introduce un conjuctiv. Folosirea lui ar trebui să se reducă la prop. care indică finalitate sau consecință: mă duc, ca să nu-l MAI văd, dar nu vreau să-l mai văd. Totuși, uzul cere prezența lui ca, atunci cînd conjunctivul nu urmează imediat după verbul principal: nu vreau să mă vadă toată lumea, dar: nu vreau ca toată lumea să mă vadă. Perfecta echivalență a acestor două expresii este cauza pentru care folosirea lui ca să s-a extins exagerat, astfel încît este ușor să se spună, impropriu, nu vreau ca să mă vadă toată lumea. Această formă incorectă este simțită tot mai puțin ca atare, așa că astăzi ca să a devenit mai mult sau mai puțin echivalent al lui să. Pentru der. romanici ai lui quia (v. it., it. de sud, v. sp., v. port. ca, it. che, prov., fr., cat., sp., port. que), cf. J. Jaquet, Recherches sur l’origine de la conj. que et des formes romanes équivalentes, Paris, 1894, și REW 6954, unde, totuși, lipsesc rom. ca, mr. ca să (tra să), megl. ca si.

Intrare: ca (conj.)
ca4 (conj.) conjuncție
conjuncție (I11)
  • ca

ca (conj.)

  • 1. (Urmat, cu sau fără intercalări, de „să”) Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. Introduce o propoziție finală.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Oamenii, strîmtorați, se duceau cine știe unde... ca să mai iasă ceva parale. SADOVEANU, O. II 125.
        surse: DLRLC
      • Dacă ți-am făgăduit atunci, a fost numai ca să te împac. ISPIRESCU, L. 2.
        surse: DLRLC
      • [Lupul] unge toți păreții cu sînge, ca să facă și mai mult în ciuda caprei. CREANGĂ, P. 25.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Introduce o propoziție consecutivă.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Auzi, dar cine-i el, păgînul, Ca să-mi sărute fete-n drum? COȘBUC, P. I 89.
        surse: DLRLC
      • Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate o dată ce sînteți – Niște mișei! EMINESCU, O. I 151.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Introduce o propoziție subiectivă.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Era mai bine ca negura să nu se mai ieie pîn’nu vor ajunge ei după zarea aceea vînătă. CAMILAR, N. I 8.
        surse: DLRLC
      • Ca să trecem prin pădure e peste poate. ISPIRESCU, L. 6.
        surse: DLRLC
      • Nu e destul ca o nație să-și aibă un loc pe harta lumii...; trebuie însă ca ea să poată dovedi folosul ce a adus și poate aduce lumii. BĂLCESCU, O. II 11.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Introduce o propoziție atributivă.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Dă-mi voie ca să mă duc și eu pe urma fraților mei. CREANGĂ, P. 192.
        surse: DLRLC
      • Veți crede c-aveți dreptul și voi ca să trăiți. EMINESCU, O. I 59.
        surse: DLRLC
      • Alexandru... avea porunci împărătești către hanul tătarilor... ca să-i deie oricît ajutor. NEGRUZZI, S. I 137.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Introduce o propoziție completivă directă.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Am jurat ca peste dînșii să trec falnic, fără păs. EMINESCU, O. I 147.
        surse: DLRLC
      • Să iertați, boieri, ca nunta s-o pornim și noi alături. EMINESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
    • 1.6. Introduce o propoziție completivă indirectă.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mă tem ca nu cumva să vină acasă în lipsa mea.
        surse: DLRLC
    • 1.7. Introduce o propoziție predicativă.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Angajamentul nostru este ca, pînă mîine, să terminăm lucrarea.
        surse: DLRLC

etimologie: