18 intrări

Articole pe această temă:

152 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

albii vr [At: ALECSANDRI, P. III, 86 / P: ~bi-i / Pzi: ~biesc / E: albie] (Îvr) A lua forma unei albii (1). corectată

ALBIÍ, pers. 3 albiește, vb. IV. Refl. (Rar) A lua forma unei albii. – Din albie.

ALBIÍ, pers. 3 albiește, vb. IV. Refl. (Rar) A lua forma unei albii. – Din albie.

ALBIÍ, pers. 3 albiește, vb. IV. Refl. (Rar) A lua forma unei albii. – Din albie.

ALBIÍ, pers. 3 albiește, vb. IV. Refl. (Rar) A lua forma unei albii. Sub nalte coperișuri, care-n margini s-albiesc, Galerii cu mari lanterne... Au comori de plante rare. ALECSANDRI, P. III 86.

alb, ~ă [At: PALIA (1582), ap. GCR I, 36/9 / E: lat albus] 1 a De culoarea zăpezii sau a laptelui. 2 a (D. culori) Ca zăpada sau ca laptele. 3 a (Îs) Bilă ~ă Bilă de culoare albă care se pune în urnă la vot (în parlament), însemnând vot pentru. 4 a (Înv; îas) Nota cea mai mare la examene. 5 a (Îs) Carne ~ă Carne de pasăre și de pește. 6 a (Îs) Pește ~ Pește cu carne albă (5). 7 a (Îas) Albișor. 8 a (Îs) Hârtie (sau coală) Hârtie nescrisă. 9 a (Îs) Rând ~ Spațiu între două rânduri nescrise. 10 a (Fig; îas) Rând nescris. 11 a (Îs) Pâine (sau pită) Pâine făcută din faină albă. 12 a (Îas; pop) Grâne. 13 a (Îs) Vin ~ Vin făcut din struguri albi. 14 a (Îs) Vite ~e Bovine. 15 a (Îs) Versuri ~ Versuri fără rimă. 16 a (Îs) ~ la față Palid. 17 a (Îe) Ba e ~ă, ba e neagră Se zice despre spusele cuiva care se contrazice. 18 a (Îe) Nici ~ă, nici neagră Nici așa, nici așa. 19 a (Îae) Fără vorbă multă. 20 a (Îae) Deodată. 21 a (Îe) De când lupii ~i Din timpuri străvechi. 22 a (Îe) Până-n pânzele ~e Până la moarte. 23 a (Îs) Săptămâna ~ă A opta săptămână înainte de Paști. 24 a (Îe) A scoate cuiva peri ~i A necăji mereu pe cineva. 25 a (Îae) A agasa. 26 a (Îe) A împleti coadă ~ă A rămâne fată bătrână. 27-28 smf, a (Persoană) care are pielea albă. 29 a (D. obiecte de metal) Strălucitor. 30 a (Pop; îe) A strânge bani ~i pentru zile negre A păstra o sumă de bani pentru situații dificile. 31 a (Îs) Armă ~ă Armă cu lamă de oțel. 32 a (Rar; îas) Armă scoasă din teacă. 33 a (D. lumina zilei) Însorit1. 34 a (Îs) Noapte ~ă Noapte petrecută fără somn. 35 a (Îs) Lume ~ă Lumea reală. 36 a Curat. 37 a (Reg; îs) Calea ~ă Calea pe care o face mireasa la casa mirelui, îndată după nuntă. 38 a (D. băuturi) Limpede. 39 a (Fig; d. vânt) De miazăzi. 40 a (Îe) A trăi lumea ~ă A duce viața în petreceri. 41 a (Pop; îe) A avea (sau a duce) zile ~e A duce un trai tihnit. 42 sn Culoarea albă (1). 43 sn (Irn; îe) A da de ~ A se spăla (bine) pe față, pe mâini etc. 44 sn (Îs) ~ul ochiului Sclerotică. 45 sn (îlav) Negru pe ~ În scris. 46 sn (Îe) A semna în ~ A iscăli o poliță în care nu sunt specificate nici suma, nici scadența. 47 sn (Fig; îae) A acorda cuiva încredere deplină. 48 sn (Îs) -ul zilei Zorii zilei. 49 sf (Pop; îe) A intrat ~a-n sat S-a făcut ziuă. 50 sf (Îae) A început să ningă. 51 sf (Fig) Făină de grâu. 52 sf (Pop; îs) ~ în căpistere (sau în strachină) Făină de grâu. 53 sf (Pop; îas) Mălai. 54 sf (Pop; îas) Merinde. 55 sf (Pop; îe) A vedea ~ în căpistere A-și atinge scopul. 56 sf (Pop; îae) A se îmbogăți. 57 sf (Lpl) Albituri. 58 sf (Îe) A fi îmbrăcat în ~ A purta haine de culoare albă (42). 59 sfp (Trs) Lemnișoare folosite în jocul de-a ~ele. 60 sm (Ent) Vierme dăunător cartofilor nedefinit mai îndeaproape. 61 sf (Bot) Varietate de viță de vie Cf albișoară. 62 sm (Iuz; supranume pentru) Conservator. 63 sn (Reg) Partizan al regimului țarist. 64 sn (Chm; îs) ~ de plumb Carbonat bazic de plumb folosit în industria vopselelor. 65 sn (Îs) ~ de balenă Spermanțet. 66 sn (Îs) Rasă ~ă Unul dintre grupurile de popoare în care este împărțită, convențional, omenirea și care se caracterizează prin culoarea albă-roz a pielii. 67 a (D. oameni sau părul lor) Cărunt. 68 a (Îs) Nopți ~e Nopți luminoase, obișnuite, în perioada solstițiului de vară, în regiunile situate între paralele de 50° și 65° nord și sud, în care nu se produce întunecare completă din cauză că soarele nu coboară suficient sub orizont. 69 a (Îs) Magie ~ă Capacitate a unor persoane de a săvârși fapte neobișnuite, în aparență, miraculoase, care însă pot fi explicate științific. 70-72 sn (Îs) Negru pe ~ Asigurare că cele spuse sunt (adevărate sau) sigure (ori scrise). 73 sn (Îs) ~ de zinc Oxid de zinc (folosit în vopsitorie). 74 sm Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă (1) crescute pentru producția de carne. 75 sfp Piesele albe de la unele jocuri distractive sau de noroc. 76 sma (La jocul de șah) Jucătorul care are piesele albe (75).

albi [At: CORESI, ap. HEM 733 / Pzi: ~besc / E: alb] 1 vir A deveni (mai) alb (1). 2 vir A încărunți. 3 vir (Pex) A îmbătrâni. 4 vi A ieși în evidență datorită culorii albe (1). 5 vi (Fig) A străluci (bătând în alb (1). 6 vi (Pop; îe) A-i ~ (cuiva) ochii după (sau la) A privi cu intensitate ceva. 7 vi (Pop; îae) A privi cu aviditate ceva. 8 vi (Pop; îae) A aștepta ceva în zadar. 9 vi (Înv) A se face ziuă. 10 vt A face să devină mai alb (1). 11 vt (Pop, îe) A ~ pânza A spăla și a usca la soare pânza albă nouă. 12-13 vtr (Înv) A (se) face demn de stimă. 14 vt A trata produsele textile cu agenți antioxidanți sau reducători pentru a le face mai albe (1), distrugând pigmenții naturali. 15 vt A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb (1) intens. 16 vt A decolora (parțial sau total). 17 vt (Fig; a scoate peri albi șîe) A face pe cineva să îmbătrânească înainte de vreme printr-o purtare rea sau obositoare. 18 vr (Iuz) A se farda.

albíe2 sf [At: DOSOFTEI, V. S. 8/1 / P: ~bi-e / Pl: ~ii / E: alb + -ie] (Îvr) Albeață.

álbie1 sf [At: DOSOFTEI, V. S. 4/2 / V: (reg) alvie / P: ~bi-e / Pl: ~ii / E: ml alvea] 1 Vas lunguieț făcut din lemn cioplit sau din doage Si: covată, copaie. 2 (Fig; îlav) Din ~ Din pruncie. 3 (Fam; îe) A face (pe cineva) ~ (sau troacă) de porci (sau, rar, de câini) A batjocori. 4 Porțiune a unei văi acoperită, permanent sau temporar, cu apă Si: matcă. 5 (Reg; fig) Adâncitură între două dealuri.

albiu, ~ie a [At: (a. 1683 ), ap. HEM 726 / V: (reg) ~bâu, ~bâe / Pl: ~ii / E: alb + -iu] (Rar) Albicios.

ALB, -Ă, albi, -e, adj., s. m., s. n., s. f. I. Adj. 1. Care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele. ◊ Carne albă = carne de pasăre sau de pește. Hârtie (sau coală) albă = hârtie care nu a fost scrisă. Rând alb = spațiu nescris între două rânduri scrise. Armă albă = armă cu lamă de oțel. Rasă albă = grup de popoare cu pielea deschisă la culoare. ◊ Expr. Alb la față = palid. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici albă, nici neagră = a) nici așa, nici așa; b) fără multă vorbă; deodată. ♦ (Despre oameni, adesea substantivat) Care aparține rasei albe. ♦ Cărunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necăji mereu (pe cineva), a agasa (pe cineva) până la exasperare. 2. Incolor, transparent. 3. Fig. Limpede, luminos. ◊ Nopți albe = nopți luminoase, obișnuite în perioada solstițiului de vară în regiunile situate între paralelele de 50° și 65° nord și sud, în care nu se produce întunecare completă din cauză că Soarele nu coboară suficient sub orizont. Noapte albă = noapte petrecută fără somn. (Rar) Zile albe = viață tihnită, fericită. (În basme) Lumea albă = lumea reală. Magie albă = capacitate a unor persoane de a săvârși fapte neobișnuite, în aparență miraculoase, care însă pot fi explicate științific; (livr.) teurgie. ♦ (Pop.; substantivat, f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat, curat, pur, candid. 5. (Despre versuri) Fără rimă. II. S. m. Denumire dată, după Revoluția Franceză, contrarevoluționarilor și conservatorilor. III. S. n. 1. Culoare obținută prin suprapunerea tuturor componentelor spectrului luminii zilei; culoarea descrisă mai sus. ◊ Expr. Negru pe alb = asigurare că cele spuse sunt adevărate, sigure, scrise. A semna în alb = a iscăli un act înainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva încredere deplină. 2. Obiect, substanță etc. de culoare albă (I 1). ◊ (Pop.) Albul ochiului = sclerotică. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb folosit în industria vopselelor; ceruză. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit în vopsitorie); țincvais. Alb de titan = bioxid de titan. IV. S. m. Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă (I 1), crescute pentru producția de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de stepă. V. 1. S. f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. ◊ Alba-neagra = (tip de) joc de noroc. – Lat. albus.

ALBÍ, albesc, vb. IV. 1. Refl., intranz. și tranz. A deveni sau a face să devină (mai) alb. ♦ A trata produsele textile cu agenți oxidanți sau reducători pentru a le face mai albe, distrugând pigmenții naturali. ♦ A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb intens. ♦ A decolora, parțial sau total, un anumit produs. ♦ Intranz. A încărunți; p. ext. a îmbătrâni. 2. Intranz. A ieși în evidență, a se contura (din cauza culorii albe). ♦ Fig. A străluci. – Din alb.

ÁLBIE, albii, s. f. 1. Vas lunguieț făcut din lemn cioplit sau din doage asamblate; covată, copaie. ◊ Expr. A face (pe cineva) albie de porci (sau de câini) = a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva). 2. Porțiune a unei văi acoperită permanent sau temporar cu apă; matcă. – Lat. alvea.

ALBÍU, -ÍE, albii, adj. (Rar) Albicios. – Alb + suf. -iu.

ALBÍU, -ÍE, albii, adj. (Rar) Albicios. – Alb + suf. -iu.

ALB, -Ă, albi, -e, adj., subst. I. Adj. 1. Care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele. ◊ Carne albă = carne de pasăre sau de pește. Hârtie (sau coală) albă = hârtie care nu a fost scrisă. Rând alb = spațiu nescris între două rânduri scrise. Armă albă = armă cu lamă de oțel. Rasă albă = unul dintre grupurile de popoare în care este împărțită, convențional, omenirea și care se caracterizează prin culoarea albă-roz a pielii. ◊ Expr. Alb la față = palid. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici albă, nici neagră = a) nici așa, nici așa; b) fără multă vorbă; deodată. ♦ (Despre oameni, adesea substantivat) Care aparține rasei albe. ♦ Cărunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necăji mereu (pe cineva), a agasa (pe cineva) până la exasperare. 2. Incolor, transparent. 3. Fig. Limpede, luminos. ◊ Nopți albe = nopți luminoase, obișnuite în perioada solstițiului de vară în regiunile situate între paralelele 50° și 65° nord și sud, în care nu se produce întunecare completă, din cauză că soarele nu coboară suficient sub orizont. Noapte albă = noapte petrecută fără somn. (Rar) Zile albe = viață tihnită, fericită. (În basme) Lumea albă = lumea reală. ♦ (Pop.; substantivat, f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat, curat, pur, candid. 5. (Despre versuri) Fără rimă. II. S. m. Denumire dată, după revoluția franceză, contrarevoluționarilor și conservatorilor. III. S. n. 1. Culoare obținută prin suprapunerea luminii zilei; culoarea descrisă mai sus. ◊ Expr. Negru pe alb = asigurare că cele spuse sunt adevărate, sigure, scrise. A semna în alb = a iscăli un act înainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva încredere deplină. 2. Obiect, substanță etc. de culoare albă (I 1). (Pop.) Albul ochiului = sclerotică. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb, folosit în industria vopselelor; ceruză. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit în vopsitorie). Alb de titan = bioxid de titan. IV. S. m. Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă (I 1) cu prolificitate și precocitate ridicate, crescute pentru producția de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de stepă. V. S. f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. – Lat. albus.

ALBÍ, albesc, vb. IV. 1. Refl., intranz. și tranz. A deveni sau a face să devină (mai) alb. ♦ A trata produsele textile cu agenți oxidanți sau reducători pentru a le face mai hidrofile (mai albe), distrugând pigmenții naturali. ♦ A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb intens. ♦ A decolora, parțial sau total, un anumit produs. ♦ Intranz. A încărunți; p. ext. a îmbătrâni. 2. Intranz. A ieși în evidență, a se contura (din cauza culorii albe). ♦ Fig. A străluci. – Din alb.

ÁLBIE, albii, s. f. 1. Vas lunguieț, făcut din lemn cioplit sau din doage asamblate; covată, copaie. ◊ Expr. A face (pe cineva) albie de porci (sau de câini) = a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva). 2. Porțiune a unei văi, acoperită permanent sau temporar cu apă; matcă. – Lat. alvea.

ALB2, -Ă, albi, -e, adj. I. 1. Care are culoarea zăpezii sau a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele. Pînză de culoare albă.Madama Sultana... e îmbrăcată cu șorț alb și are o scufie albă pe cap. PAS, L. I 93. [Cîinele] e sprincenat cu negru și are laba de dinainte, din stîngă, albă. SADOVEANU, N. F. 14. S-au făcut ca ceara albă fața roșă ca un măr Și atîta de subțire, să o tai c-un fir de păr. EMINESCU, O. I 82. ♦ Armă albă = (în opoziție cu armă de foc ) armă cu lamă de oțel (sabie, baionetă, cuțit etc.). Carne albă = carne de vițel sau de pasăre, în special piept de pasăre. Pește alb = pește cu carnea albă (de exemplu șalăul). Pîine albă = pîine făcută din făină de grîu fără tărîțe, de calitate superioară. Vin alb = vin de culoare gălbuie-aurie. Hîrtie (sau coală) albă = hîrtie (sau coală) nescrisă. Mi-am pregătit coala de teză, hotărît s-o las albă. SADOVEANU, N. F. 138. Rînd alb = spațiu între două rînduri scrise, interval nescris. În această calitate trebuia să citească în articolul meu nu numai rîndurile tipărite, ci și cele albe. GHEREA, ST. CR. III 64. Bilă albă v. bilă. Cărbune alb v. cărbune. Rasă albă = unul dintre grupurile de popoare în care e împărțită, convențional, omenirea și care se caracterizează prin culoarea albă-roz a pielii. ◊ Expr. Alb la față = palid. Era alb la față și tremura. SAHIA, N. 56. Ba e albă, ba e neagră, se spune despre vorbele cuiva care se încurcă în explicații și se contrazice. Nici albă, nici neagră = a) deodată, fără multă vorbă, nici una nici două; b) nici așa, nici așa; nici laie, nici bălaie. De cînd cu lupii albi = de multă vreme. D-apoi nu știți că mătușa-i moartă de cînd lupii albi...? CREANGĂ, P. 23. Pînă în pînzele albe v. pînză. Cusut cu ață albă v. ață. ♦ (Despre părul oamenilor și, p. ext., despre oameni) Cărunt. Un sihastru alb ca oaia de bătrîn. RETEGANUL, P. V 79. Amîndoi bătrînii aceștia erau albi ca iarna. CREANGĂ, P. 73. Fantastic pare-a crește bătrînul alb și blînd. EMINESCU, O. I 95. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necăji, a sîcîi mereu (pe cineva). 2. (Despre oameni, adesea substantivat) (Persoană) care aparține rasei albe. 3. Incolor, transparent. Spirt alb. Sticlă albă. II. Fig. 1. Limpede, luminos, însorit. La răsărit se arătau semnele albe ale zilei, ferestrele prindeau o culoare albăstrie. CAMILAR, TEM. 86. Simt ziua, prin noaptea adîncă, Spărgîndu-și drum alb spre pleoape. TOMA, C. V. 216. Cînd s-au trezit ei, era ziulica albă. CREANGĂ, P. 135. Ah! E-atît de albă noaptea, parc-ar fi căzut zăpadă. EMINESCU, O. I 154. ◊ Expr. Noapte albă = noapte petrecută fără somn. Nopți albe = nopți luminoase (obișnuite în perioada solstițiului de vară în regiunile situate între paralelele 50° și 65° nord și sud, cînd crepusculul durează toată noaptea, unindu-se cu răsăritul soarelui). Nopțile albe din Leningrad. (În basme, în opoziție cu lumea neagră, de sub pămînt) Lumea albă = lumea reală. Iată pajuri năzdrăvane, care vin din neagra lume, Aducînd pe lumea albă feți-frumoși cu falnic nume. ALECSANDRI, P. A. 116. A avea (sau a duce) zile albe = a trăi o viață fericită. Tot zile albe duc? DELAVRANCEA, S. 30. ♦ (Substantivat, f. art.) Zorii zilei; (neobișnuit) zăpadă. Alba zilei se împrăștie; o suflare de viață cleatănă (= clatină) ușor ramurile arborilor. DELAVRANCEA, S. 33. ◊ (Personificat) Cînd se întoarse... începuse a intra alba în sat. ISPIRESCU, L. 316. Cît ținu vara, băiatul moșului trăi cum trăi... dar cînd veni alba în sat și nu mai fu chip de muncă, sărăcia începu să-și arate colții. POPESCU, B. IV 70. 2. Nevinovat, fără pată. V. imaculat. Mai căzu asupra lui Ghiță Lungu astă-vară o năpastă și se dovedi alb. SADOVEANU, M. C. 158. 3. (Despre versuri) Fără rimă. 4. (În expr.) Gărzile albe = nume dat trupelor contrarevoluționare din războiul civil dezlănțuit de puterile imperialiste în Rusia împotriva statului socialist. V. gardă. Gardist alb = persoană care făcea parte din gărzile albe; p. ext. membru al unei organizații militare contrarevoluționare din timpul războiului civil împotriva Puterii sovietice. V. gardist.

ALBÍ, albesc, vb. IV. Intranz. 1. A deveni (mai) alb. Pînzele să nu albească, Ci mai rău să înnegrească. TEODORESCU, P. P. 559. ◊ Refl. (În expr.) A se albi la față = a deveni palid, a păli. ♦ (Despre părul oamenilor, p. ext. despre oameni) A încărunți; fig. (numai despre oameni) A îmbătrîni. O trece și asta, că nu una am văzut eu de cînd am albit. DELAVRANCEA, S. 200. Mi-albește capul în vîrtejul lumii. VLAHUȚĂ, O. A. 82. ♦ Tranz. (Cu privire la pînză etc.) A face să fie alb, prin spălare sau prin diverse procedee chimice. Jos, fete albesc și bat rufe; – Lin zbîrnîie din depărtare, Subt scocul înalt, roata morii Și prăfuie mărgăritare. IOS1F, T. 135. Îi dete o chită de cînepă și-i spuse ca pînă-n seară s-o toarcă... să facă dintr-însa pînză, s-o albească și, cînd s-a întoarce,.. să i-o deie gata lucrată. MARIAN, O. II 183. Pînză albită = pînză căreia i s-a dat culoarea albă prin mijloace chimice. 2. A ieși în evidență, a se contura (datorită culorii albe); a străluci (bătînd în alb). Pe tapșanurile cu iarbă uscată albea omătul nou. SADOVEANU, F. J. 442. Pe o coastă, în lumina albastră a cerului de vară, albește satul. PĂUN-PINCIO, P. 116. De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85. Pe coastele lor [ale munților] cîteva sate albesc ca niște grămezi de marmoră. ALECSANDRI, C. 188. ♦ Tranz. Fig. A lumina, a face să lucească. Ici-colo raze pălite de lună străbăteau printre nouri, albeau undele fugare și intrau iar în ascunzișul lor din văzduh. RUSSO, O. 114.

ÁLBIE, albii, s. f. 1. Obiect de întrebuințare casnică, făcut dintr-un trunchi gros despicat în două și scobit; servește la spălatul rufelor, la scăldatul și la adormitul pruncilor, la hrănirea vitelor etc. V. covată, copaie. Puse copilul într-o albie. ISPIRESCU, L. 60. Să iei băietul cu albie cu tot și să vii cu dînsul la mine. CREANGĂ, P. 173. ◊ Expr. A face pe cineva albie de porci (sau, rar, de cîini) = a batjocori, a insulta pe cineva în mod grosolan. Căpitanul... a tăbărît asupra plutonierului, l-a făcut albie de porci și i-a pus în vedere că-l zvîrle tocmai în fundul Dobrogei dacă va mai da motive de nemulțumire d-lui Paga [moșierul]. REBREANU, R. I 98. Dacă nu vrei să iei cîmpii... te fac albie de cîni. ALECSANDRI, T. I 238. 2. Adîncitură în scoarța pămîntului, prin care curge o apă; matcă. Lîngă apa Lisei clădiseră rumînii sat, demult, or fi fiind de-atunci o sută de ani. I-au zis Malu-Surpat, căci Lisa își săpase albie prăpăstioasă. SADOVEANU, M. C. 5. Din ce depărtări scoboară și cît a luptat Dunărea ca să străbată aici! A trebuit să spintece munții, să-și sape albia în piatră de-a curmezișul Carpaților. VLAHUȚĂ, O. A. II 116. Se ducea la vadul de la albia unui pîrîiaș. ISPIRESCU, L. 122. ◊ Fig. S-a grăbit să îndrume din nou discuția către albia veche. GALAN, Z. R. 86. ♦ Fig. Depresiune de teren. – Pronunțat: -bi-e.Pl. și: (popular) ălbii (ODOBESCU, la HEM).

ALBÍU, -ÍE, albii, adj. (Rar) Albicios. Albiul nor se duce. NEGRUZZI, S. II 132. ◊ (Adverbial) El zărește... O biserică măreață, Strălucind albiu prin ceață. ALECSANDRI, P. II 34.

arată toate definițiile

Intrare: albii
verb (V409)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • albii
  • albiire
  • albiit
  • albiitu‑
  • albiind
  • albiindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • albiește
(să)
  • albiască
  • albia
  • albii
  • albiise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • albiesc
(să)
  • albiască
  • albiau
  • albii
  • albiiseră
Intrare: alb (adj.)
alb1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alb
  • albul
  • albu‑
  • albă
  • alba
plural
  • albi
  • albii
  • albe
  • albele
genitiv-dativ singular
  • alb
  • albului
  • albe
  • albei
plural
  • albi
  • albilor
  • albe
  • albelor
vocativ singular
plural
Intrare: alb (s.m.)
alb2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alb
  • albul
  • albu‑
plural
  • albi
  • albii
genitiv-dativ singular
  • alb
  • albului
plural
  • albi
  • albilor
vocativ singular
plural
Intrare: Alba Iulia
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Alba Iulia
plural
genitiv-dativ singular
  • Albei Iulia
plural
vocativ singular
plural
Intrare: albă-neagră
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albă-neagră
  • alba-neagra
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: albi (verb)
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • albi
  • albire
  • albit
  • albitu‑
  • albind
  • albindu‑
singular plural
  • albește
  • albiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • albesc
(să)
  • albesc
  • albeam
  • albii
  • albisem
a II-a (tu)
  • albești
(să)
  • albești
  • albeai
  • albiși
  • albiseși
a III-a (el, ea)
  • albește
(să)
  • albească
  • albea
  • albi
  • albise
plural I (noi)
  • albim
(să)
  • albim
  • albeam
  • albirăm
  • albiserăm
  • albisem
a II-a (voi)
  • albiți
(să)
  • albiți
  • albeați
  • albirăți
  • albiserăți
  • albiseți
a III-a (ei, ele)
  • albesc
(să)
  • albească
  • albeau
  • albi
  • albiseră
Intrare: albie
  • silabație: al-bi-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albie
  • albia
plural
  • albii
  • albiile
genitiv-dativ singular
  • albii
  • albiei
plural
  • albii
  • albiilor
vocativ singular
plural
Intrare: albiu
albiu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albiu
  • albiul
  • albiu‑
  • albie
  • albia
plural
  • albii
  • albiii
  • albii
  • albiile
genitiv-dativ singular
  • albiu
  • albiului
  • albii
  • albiei
plural
  • albii
  • albiilor
  • albii
  • albiilor
vocativ singular
plural
Intrare: apă-albă
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apă-albă
  • apa-albă
plural
genitiv-dativ singular
  • ape-albe
  • apei-albe
plural
vocativ singular
plural
Intrare: fluture-alb
fluture-alb substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fluture-alb
  • fluturele-alb
plural
  • fluturi-albi
  • fluturii-albi
genitiv-dativ singular
  • fluture-alb
  • fluturelui-alb
plural
  • fluturi-albi
  • fluturilor-albi
vocativ singular
plural
Intrare: Marele Alb
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Marele Alb
plural
genitiv-dativ singular
  • Marelui Alb
plural
vocativ singular
plural
Intrare: plop-alb
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plop-alb
  • plopul-alb
plural
  • plopi-albi
  • plopii-albi
genitiv-dativ singular
  • plop-alb
  • plopului-alb
plural
  • plopi-albi
  • plopilor-albi
vocativ singular
plural
Intrare: rădăcină-de-piper-alb
rădăcină-de-piper-alb substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rădăcină-de-piper-alb
  • rădăcina-de-piper-alb
plural
  • rădăcini-de-piper-alb
  • rădăcinile-de-piper-alb
genitiv-dativ singular
  • rădăcini-de-piper-alb
  • rădăcinii-de-piper-alb
plural
  • rădăcini-de-piper-alb
  • rădăcinilor-de-piper-alb
vocativ singular
plural
Intrare: rotoțele-albe
rotoțele-albe substantiv feminin plural
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • rotoțele-albe
  • rotoțelele-albe
genitiv-dativ singular
plural
  • rotoțele-albe
  • rotoțelelor-albe
vocativ singular
plural
Intrare: spanac-alb
spanac-alb substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spanac-alb
  • spanacul-alb
plural
  • spanace-albe
  • spanacele-albe
genitiv-dativ singular
  • spanac-alb
  • spanacului-alb
plural
  • spanace-albe
  • spanacelor-albe
vocativ singular
plural
Intrare: spin-alb
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spin-alb
  • spinul-alb
plural
  • spini-albi
  • spinii-albi
genitiv-dativ singular
  • spin-alb
  • spinului-alb
plural
  • spini-albi
  • spinilor-albi
vocativ singular
plural
Intrare: stânjen-alb
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stânjen-alb
  • stânjenul-alb
plural
genitiv-dativ singular
  • stânjen-alb
  • stânjenului-alb
plural
vocativ singular
plural
Intrare: urs-alb
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urs-alb
  • ursul-alb
plural
  • urși-albi
  • urșii-albi
genitiv-dativ singular
  • urs-alb
  • ursului-alb
plural
  • urși-albi
  • urșilor-albi
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

albii

  • 1. rar A lua forma unei albii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Sub nalte coperișuri, care-n margini s-albiesc, Galerii cu mari lanterne... Au comori de plante rare. ALECSANDRI, P. III 86.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • albie
    surse: DEX '09 DEX '98

alb (adj.) albă

  • 1. Care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: negru (adj.) diminutive: albuț 4 exemple
    exemple
    • Pânză de culoare albă.
      surse: DLRLC
    • Madama Sultana... e îmbrăcată cu șorț alb și are o scufie albă pe cap. PAS, L. I 93.
      surse: DLRLC
    • [Câinele] e sprincenat cu negru și are laba de dinainte, din stînga, albă. SADOVEANU, N. F. 14.
      surse: DLRLC
    • S-au făcut ca ceara albă fața roșă ca un măr Și atîta de subțire, să o tai c-un fir de păr. EMINESCU, O. I 82.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Carne albă = carne de pasăre sau de pește.
      surse: DEX '09
      • diferențiere Carne albă = carne de vițel sau de pasăre, în special piept de pasăre.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Pește alb = pește cu carnea albă (de exemplu șalăul).
      surse: DLRLC
    • 1.3. Pâine albă = pâine făcută din făină de grâu fără tărâțe, de calitate superioară.
      surse: DLRLC
    • 1.4. Vin alb = vin de culoare gălbuie-aurie.
    • 1.5. Hârtie (sau coală) albă = hârtie care nu a fost scrisă.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mi-am pregătit coala de teză, hotărît s-o las albă. SADOVEANU, N. F. 138.
        surse: DLRLC
    • 1.6. Rând alb = spațiu nescris între două rânduri scrise.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • În această calitate trebuia să citească în articolul meu nu numai rîndurile tipărite, ci și cele albe. GHEREA, ST. CR. III 64.
        surse: DLRLC
    • 1.7. Bilă albă.
      surse: DLRLC
    • 1.8. Cărbune alb.
      surse: DLRLC
    • 1.9. Armă albă = armă cu lamă de oțel.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.10. Rasă albă = grup de popoare cu pielea deschisă la culoare.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.11. expresie Alb la față = palid
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Era alb la față și tremura. SAHIA, N. 56.
        surse: DLRLC
    • 1.12. expresie Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.13. expresie Nici albă, nici neagră = nici așa, nici așa.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.14. expresie Nici albă, nici neagră = fără multă vorbă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deodată
    • 1.15. expresie De când cu lupii albi = de multă vreme.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • D-apoi nu știți că mătușa-i moartă de cînd lupii albi...? CREANGĂ, P. 23.
        surse: DLRLC
    • 1.16. expresie Până în pânzele albe.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.18. adesea substantivat (Despre oameni) Care aparține rasei albe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.19. cărunt
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Un sihastru alb ca oaia de bătrîn. RETEGANUL, P. V 79.
        surse: DLRLC
      • Amîndoi bătrînii aceștia erau albi ca iarna. CREANGĂ, P. 73.
        surse: DLRLC
      • Fantastic pare-a crește bătrînul alb și blînd. EMINESCU, O. I 95.
        surse: DLRLC
      • 1.19.1. expresie A scoate (cuiva) peri albi = a necăji mereu (pe cineva), a agasa (pe cineva) până la exasperare.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: agasa necăji sâcâi
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Spirt alb. Sticlă albă.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • La răsărit se arătau semnele albe ale zilei, ferestrele prindeau o culoare albăstrie. CAMILAR, TEM. 86.
      surse: DLRLC
    • Simt ziua, prin noaptea adîncă, Spărgîndu-și drum alb spre pleoape. TOMA, C. V. 216.
      surse: DLRLC
    • Cînd s-au trezit ei, era ziulica albă. CREANGĂ, P. 135.
      surse: DLRLC
    • Ah! E-atît de albă noaptea, parc-ar fi căzut zăpadă. EMINESCU, O. I 154.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Nopți albe = nopți luminoase, obișnuite în perioada solstițiului de vară în regiunile situate între paralelele de 50° și 65° nord și sud, în care nu se produce întunecare completă din cauză că Soarele nu coboară suficient sub orizont.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nopțile albe din Leningrad.
        surse: DLRLC
    • 3.2. Noapte albă = noapte petrecută fără somn.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.3. rar Zile albe = viață tihnită, fericită.
      surse: DEX '09 DEX '98
      • 3.3.1. expresie A avea (sau a duce) zile albe = a trăi o viață fericită.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Tot zile albe duc? DELAVRANCEA, S. 30.
          surse: DLRLC
    • 3.4. în basme Lumea albă = lumea reală.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Iată pajuri năzdrăvane, care vin din neagra lume, Aducînd pe lumea albă feți-frumoși cu falnic nume. ALECSANDRI, P. A. 116.
        surse: DLRLC
    • 3.5. Magie albă = capacitate a unor persoane de a săvârși fapte neobișnuite, în aparență miraculoase, care însă pot fi explicate științific; (livresc) teurgie.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: teurgie
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Alba zilei se împrăștie; o suflare de viață cleatănă (= clatină) ușor ramurile arborilor. DELAVRANCEA, S. 33.
        surse: DLRLC
      • personificat Cînd se întoarse... începuse a intra alba în sat. ISPIRESCU, L. 316.
        surse: DLRLC
      • exemple
        • Cît ținu vara, băiatul moșului trăi cum trăi... dar cînd veni alba în sat și nu mai fu chip de muncă, sărăcia începu să-și arate colții. POPESCU, B. IV 70.
          surse: DLRLC
  • exemple
    • Mai căzu asupra lui Ghiță Lungu astă-vară o năpastă și se dovedi alb. SADOVEANU, M. C. 158.
      surse: DLRLC
  • 5. (Despre versuri) Fără rimă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

albie

  • 1. Obiect de întrebuințare casnică (vas lunguieț), făcut din lemn cioplit (trunchi despicat în două și scobit) sau din doage asamblate; servește la spălatul rufelor, la scăldatul și la adormitul pruncilor, la hrănirea vitelor etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DLRM NODEX sinonime: copaie covată diminutive: albiuță
    • 1.1. expresie A face (pe cineva) albie de porci (sau, rar, de câini) = a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva).
      surse: DEX '09 DLRLC DLRM 2 exemple
      exemple
      • Căpitanul... a tăbărît asupra plutonierului, l-a făcut albie de porci și i-a pus în vedere că-l zvîrle tocmai în fundul Dobrogei dacă va mai da motive de nemulțumire d-lui Paga [moșierul]. REBREANU, R. I 98.
        surse: DLRLC
      • Dacă nu vrei să iei cîmpii... te fac albie de cîni. ALECSANDRI, T. I 238.
        surse: DLRLC
  • 2. Porțiune a unei văi acoperită permanent sau temporar cu apă.
    surse: DEX '09 DLRLC DLRM NODEX sinonime: matcă 5 exemple
    exemple
    • Albia unui râu.
      surse: NODEX
    • Lîngă apa Lisei clădiseră rumînii sat, demult, or fi fiind de-atunci o sută de ani. I-au zis Malu-Surpat, căci Lisa își săpase albie prăpăstioasă. SADOVEANU, M. C. 5.
      surse: DLRLC
    • Din ce depărtări scoboară și cît a luptat Dunărea ca să străbată aici! A trebuit să spintece munții, să-și sape albia în piatră de-a curmezișul Carpaților. VLAHUȚĂ, O. A. II 116.
      surse: DLRLC
    • Se ducea la vadul de la albia unui pîrîiaș. ISPIRESCU, L. 122.
      surse: DLRLC
    • figurat S-a grăbit să îndrume din nou discuția către albia veche. GALAN, Z. R. 86.
      surse: DLRLC
    • 2.1. figurat Depresiune de teren.
      surse: DLRLC
  • comentariu popular Plural și: ălbii.
    surse: DLRLC

etimologie:

albiu

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Albiul nor se duce. NEGRUZZI, S. II 132.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial El zărește... O biserică măreață, Strălucind albiu prin ceață. ALECSANDRI, P. II 34.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Alb + sufix -iu.
    surse: DEX '98 DEX '09

albi (verb)

  • 1. reflexiv intranzitiv tranzitiv A deveni sau a face să devină (mai) alb.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX antonime: înnegri un exemplu
    exemple
    • Pînzele să nu albească, Ci mai rău să înnegrească. TEODORESCU, P. P. 559.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv expresie A se albi la față = a deveni palid.
      surse: DLRLC sinonime: păli (îngălbeni)
    • 1.2. A trata produsele textile cu agenți oxidanți sau reducători pentru a le face mai albe, distrugând pigmenții naturali.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Jos, fete albesc și bat rufe; – Lin zbîrnîie din depărtare, Subt scocul înalt, roata morii Și prăfuie mărgăritare. IOS1F, T. 135.
        surse: DLRLC
      • Îi dete o chită de cînepă și-i spuse ca pînă-n seară s-o toarcă... să facă dintr-însa pînză, s-o albească și, cînd s-a întoarce,.. să i-o deie gata lucrată. MARIAN, O. II 183.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Pânză albită = pânză căreia i s-a dat culoarea albă prin mijloace chimice.
        surse: DLRLC
    • 1.3. A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb intens.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. A decolora, parțial sau total, un anumit produs.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.5. intranzitiv A pierde culoarea inițială sub acțiunea unor factori externi (soare, ploi).
      surse: NODEX
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • O trece și asta, că nu una am văzut eu de cînd am albit. DELAVRANCEA, S. 200.
        surse: DLRLC
      • Mi-albește capul în vîrtejul lumii. VLAHUȚĂ, O. A. 82.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A ieși în evidență, a se contura (din cauza culorii albe).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Pe o coastă, în lumina albastră a cerului de vară, albește satul. PĂUN-PINCIO, P. 116.
      surse: DLRLC
    • Pe coastele lor [ale munților] cîteva sate albesc ca niște grămezi de marmoră. ALECSANDRI, C. 188.
      surse: DLRLC
    • Prin frunze ascunsă albește o vale. MACEDONSKI.
      surse: DLRM
    • diferențiere A se vedea alb (pe un fond închis); a bate în alb.
      surse: NODEX
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pe tăpșanurile cu iarbă uscată albea omătul nou. SADOVEANU, F. J. 442.
        surse: DLRLC
      • De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85.
        surse: DLRLC
    • 2.2. tranzitiv figurat A face să lucească.
      surse: DLRLC sinonime: lumina un exemplu
      exemple
      • Ici-colo raze pălite de lună străbăteau printre nouri, albeau undele fugare și intrau iar în ascunzișul lor din văzduh. RUSSO, O. 114.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • alb
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
  • limba latină *albire
    surse: DLRM

alb (s.m.)

  • 1. Denumire dată, după Revoluția Franceză, contrarevoluționarilor și conservatorilor.
    surse: DEX '09
    • 1.1. expresie Gărzile albe = nume dat trupelor contrarevoluționare din războiul civil dezlănțuit de puterile imperialiste în Rusia împotriva statului socialist.
      surse: DLRLC
      • 1.1.1. Gardist alb = persoană care făcea parte din gărzile albe.
        surse: DLRLC
        • 1.1.1.1. prin extensiune Membru al unei organizații militare contrarevoluționare din timpul războiului civil împotriva Puterii sovietice.
          surse: DLRLC
  • 2. Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă, crescute pentru producția de carne.
    surse: DEX '09 un exemplu
    exemple
    • Alb de Banat. Alb ucrainean de stepă.
      surse: DEX '09

etimologie:

stânjen-alb

etimologie: