19 intrări

Articole pe această temă:

224 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

albií vr [At: ALECSANDRI, P. III, 86 / P: ~bi-i / Pzi: -biesc / E: albie] (Îvr) A lua forma unei albii (1).

ALBIÍ, pers. 3 albiește, vb. IV. Refl. (Rar) A lua forma unei albii. – Din albie.

ALBIÍ, pers. 3 albiește, vb. IV. Refl. (Rar) A lua forma unei albii. – Din albie.

ALBIÍ, pers. 3 albiește, vb. IV. Refl. (Rar) A lua forma unei albii. Sub nalte coperișuri, care-n margini s-albiesc, Galerii cu mari lanterne... Au comori de plante rare. ALECSANDRI, P. III 86.

ALBIÍ, pers. 3 albiește, vb. IV. Refl. (Rar) A lua forma unei albii. – Din albie.

albií (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se albiéște (-bi-e-), imperf. 3 sg. se albiá (-bi-a); conj. prez. 3 să se albiáscă; ger. albiíndu-se (-bi-in-)

albií vb., ind. prez. 3 sg. albiéște (sil. -bi-e-), imperf. 3 sg. albiá (sil. -bi-a); conj. prez. 3 sg. și pl. albiáscă; ger. albiínd (sil. -bi-ind)

alb, -ă [At: PALIA (1582), ap. GCR I, 36/9 / E: lat albuș] 1 a De culoarea zăpezii sau a laptelui. 2 a (D. culori) Ca zăpada sau ca laptele. 3 a (Îs) Bilă ~ ă Bilă de culoare albă care se pune în urnă la vot (în parlament), însemnând vot pentru. 4 a (Înv; îas) Nota cea mai mare la examene. 5 a (Îs) Carne ~ ă Carne de pasăre și de pește. 6 a (Îs) Pește ~ Pește cu carne albă (5). 7 a (Îas) Albișor. 8 a (Îs) Hârtie (sau coală) ~ ă Hârtie nescrisă. 9 a (Îs) Rând ~ Spațiu între două rânduri nescrise. 10 a (Fig; îas) Rând nescris. 11 a (Îs) Pâine (sau pită) ~ ă Pâine făcută din faină albă. 12 a (Îas; pop) Grâne. 13 a (Îs) Vin ~ Vin făcut din struguri albi. 14 a (Îs) Vite ~e Bovine. 15 a (Îs) Versuri ~ Versuri fară rimă. 16 a (Îs) ~ la față Palid. 17 a (Îe) Ba e ~ă, ba e neagră Se zice despre spusele cuiva care se contrazice. 18 a (Îe) Nici ~ă, nici neagră Nici așa, nici așa. 19 a (Îae) Fără vorbă multă. 20 a (Îae) Deodată. 21 a (Îe) De când lupii ~ i Din timpuri străvechi. 22 a (Îe) Până-n pânzele ~ e Până la moarte. 23 a (Îs) Săptămâna ~ ă A opta săptămână înainte de Paști. 24 a (Îe) A scoate cuiva peri ~ i A necăji mereu pe cineva. 25 a (Îae) A agasa. 26 a (Îe) A împleti coadă ~ă A rămâne fată bătrână. 27-28 smf a (Persoană) care are pielea albă. 29 a (D. obiecte de metal) Strălucitor. 30 a (Pop; îe) A strânge bani ~ I pentru zile negre A păstra o sumă de bani pentru situații dificile. 31 a (Îs) Armă ~ ă Armă cu lamă de oțel. 32 a (Rar; îas) Armă scoasă din teacă. 33 a (D. lumina zilei) Însorit1. 34 a (Îs) Noapte ~ ă Noapte petrecută fară somn. 35 a (Îs) Lume ~ ă Lumea reală. 36 a Curat. 37 a (Reg; îs) Calea ~ ă Calea pe care o face mireasa la casa mirelui, îndată după nuntă. 38 a (D. băuturi) Limpede. 39 a (Fig; d. vânt) De miazăzi. 40 a (Îe) A trăi lumea ~ă A duce viața în petreceri. 41 a (Pop; îe) A avea (sau a duce) zile ~ e A duce un trai tihnit. 42 sn Culoarea albă (1). 43 sn (Im; îe) A da de ~ A se spăla (bine) pe față, pe mâini etc. 44 sn (Îs) ~ ul ochiului Sclerotică. 45 sn (îlav) Negru pe ~ În scris. 46 sn (Îe) A semna în ~ A iscăli o poliță în care nu sunt specificate nici suma, nici scadența. 47 sn (Fig; îae) A acorda cuiva încredere deplină. 48 sn (Îs) -ul zilei Zorii zilei. 49 sf (Pop; îe) A intrat ~ a-n sat S-a făcut ziuă. 50 sf (Îae) A început să ningă. 51 sf (Fig) Făină de grâu. 52 sf (Pop; îs) ~ în căpistere (sau în strachină) Făină de grâu. 53 sf (Pop; îas) Mălai. 54 sf (Pop; îas) Merinde. 55 sf (Pop; îe) A vedea ~ în căpistere A-și atinge scopul. 56 sf (Pop; îae) A se îmbogăți. 57 sf (Lpl) Albituri. 58 sf (Îe) A fi îmbrăcat în ~ A purta haine de culoare albă (42). 59 sfp (Trs) Lemnișoare folosite în jocul de-a -ele. 60 sm (Ent) Vierme dăunător cartofilor nedefinit mai îndeaproape. 61 sf (Bot) Varietate de viță de vie Cf albișoară. 62 sm (Iuz; supranume pentru) Conservator. 63 sn (Reg) Partizan al regimului țarist. 64 sn (Chm; îs) ~ de plumb Carbonat bazic de plumb folosit în industria vopselelor. 65 sn (Îs) ~ de balenă Spermanțet. 66 sn (Îs) Rasă ~ ă Unul dintre grupurile de popoare în care este împărțită, convențional, omenirea și care se caracterizează prin culoarea albă-roz a pielii. 67 a (D. oameni sau părul lor) Cărunt. 68 a (Îs) Nopți ~e Nopți luminoase, obișnuite, în perioada solstițiului de vară, în regiunile situate între paralele de 50° și 65° nord și sud, în care nu se produce întunecare completă din cauză că soarele nu coboară suficient sub orizont. 69 a (Îs) Magie ~ ă Capacitate a unor persoane de a săvârși fapte neobișnuite, în aparență, miraculoase, care însă pot fi explicate științific. 70-72 sn (Îs) Negru pe ~ Asigurare că cele spuse sunt (adevărate sau) sigure (ori scrise). 73 sn (Îs) ~ de zinc Oxid de zinc (folosit în vopsitorie). 74 sm Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă (1) crescute pentru producția de carne. 75 sfp Piesele albe de la unele jocuri distractive sau de noroc. 76 sma (La jocul de șah) Jucătorul care are piesele albe (75).

albí [At: CORESI, ap. HEM 733 / Pzi: -besc / E: alb] 1 vir A deveni (mai) alb (1). 2 vz A încărunți. 3 vir (Pex) A îmbătrâni. 4 vi A ieși în evidență datorită culorii albe (1). 5 vi (Fig) A străluci (bătând în alb (1). 6 vi (Pop; îe) A-i ~ (cuiva) ochii după (sau la) A privi cu intensitate ceva. 7 vi (Pop; îae) A privi cu aviditate ceva. 8 vi (Pop; îae) A aștepta ceva în zadar. 9 vi (Înv) A se face ziuă. 10 vt A face să devină mai alb (1). 11 vt (Pop, îe) A ~ pânza A spăla și a usca la soare pânza albă nouă. 12-13 vtr (Înv) A (se) face demn de stimă. 14 vt A trata produsele textile cu agenți antioxidanți sau reducători pentru a le face mai albe (1), distrugând pigmenții naturali. 15 vt A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb (1) intens. 16 vt A decolora (parțial sau total). 17 vt (Fig; a scoate peri albi șîe) A face pe cineva să îmbătrânească înainte de vreme printr-o purtare rea sau obositoare. 18 vr (Iuz) A se farda.

álbie1 sf [At: DOSOFTEI, V. S. 4/2 / V: (reg) alvie / P: -bi-e / Pl: ~ii / E: ml alvea] 1 Vas lunguieț făcut din lemn cioplit sau din doage Si: covată, copaie. 2 (Fig; îlav) Din ~ Din pruncie. 3 (Fam; îe) A face (pe cineva) ~ (sau troacă) de porci (sau, rar, de câini) A batjocori. 4 Porțiune a unei văi acoperită, permanent sau temporar, cu apă Si: matcă. 5 (Reg; fig) Adâncitură între două dealuri.

albíe2 sf [At: DOSOFTEI, V. S. 8/1 / P: -bi-e / Pl: ~ii / E: alb + -ie] (Îvr) Albeață.

albíu, -íe a [At: (a. 1683 ), ap. HEM 726 / V: (reg) -bâu, -bâe / PI: -ii / E: alb + -iu] (Rar) Albicios.

ALB, -Ă, albi, -e, adj., s. m., s. n., s. f. I. Adj. 1. Care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele. ◊ Carne albă = carne de pasăre sau de pește. Hârtie (sau coală) albă = hârtie care nu a fost scrisă. Rând alb = spațiu nescris între două rânduri scrise. Armă albă = armă cu lamă de oțel. Rasă albă = grup de popoare cu pielea deschisă la culoare. ◊ Expr. Alb la față = palid. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici albă, nici neagră = a) nici așa, nici așa; b) fără multă vorbă; deodată. ♦ (Despre oameni, adesea substantivat) Care aparține rasei albe. ♦ Cărunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necăji mereu (pe cineva), a agasa (pe cineva) până la exasperare. 2. Incolor, transparent. 3. Fig. Limpede, luminos. ◊ Nopți albe = nopți luminoase, obișnuite în perioada solstițiului de vară în regiunile situate între paralelele de 50° și 65° nord și sud, în care nu se produce întunecare completă din cauză că Soarele nu coboară suficient sub orizont. Noapte albă = noapte petrecută fără somn. (Rar) Zile albe = viață tihnită, fericită. (În basme) Lumea albă = lumea reală. Magie albă = capacitate a unor persoane de a săvârși fapte neobișnuite, în aparență miraculoase, care însă pot fi explicate științific; (livr.) teurgie. ♦ (Pop.; substantivat, f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat, curat, pur, candid. 5. (Despre versuri) Fără rimă. II. S. m. Denumire dată, după Revoluția Franceză, contrarevoluționarilor și conservatorilor. III. S. n. 1. Culoare obținută prin suprapunerea tuturor componentelor spectrului luminii zilei; culoarea descrisă mai sus. ◊ Expr. Negru pe alb = asigurare că cele spuse sunt adevărate, sigure, scrise. A semna în alb = a iscăli un act înainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva încredere deplină. 2. Obiect, substanță etc. de culoare albă (I 1). ◊ (Pop.) Albul ochiului = sclerotică. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb folosit în industria vopselelor; ceruză. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit în vopsitorie); țincvais. Alb de titan = bioxid de titan. IV. S. m. Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă (I 1), crescute pentru producția de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de stepă. V. 1. S. f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. ◊ Alba-neagra = (tip de) joc de noroc. – Lat. albus.

ALBÍ, albesc, vb. IV. 1. Refl., intranz. și tranz. A deveni sau a face să devină (mai) alb. ♦ A trata produsele textile cu agenți oxidanți sau reducători pentru a le face mai albe, distrugând pigmenții naturali. ♦ A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb intens. ♦ A decolora, parțial sau total, un anumit produs. ♦ Intranz. A încărunți; p. ext. a îmbătrâni. 2. Intranz. A ieși în evidență, a se contura (din cauza culorii albe). ♦ Fig. A străluci. – Din alb.

ÁLBIE, albii, s. f. 1. Vas lunguieț făcut din lemn cioplit sau din doage asamblate; covată, copaie. ◊ Expr. A face (pe cineva) albie de porci (sau de câini) = a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva). 2. Porțiune a unei văi acoperită permanent sau temporar cu apă; matcă. – Lat. alvea.

ALBÍU, -ÍE, albii, adj. (Rar) Albicios. – Alb + suf. -iu.

WHITE-SPÍRIT s. n. Produs obținut la distilarea petrolului brut, întrebuințat ca solvent în vopsitorie și în industria lacurilor. [Pr.: ŭaĭt-spirit] – Cuv. engl.

ALB, -Ă, albi, -e, adj., subst. I. Adj. 1. Care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele. ◊ Carne albă = carne de pasăre sau de pește. Hârtie (sau coală) albă = hârtie care nu a fost scrisă. Rând alb = spațiu nescris între două rânduri scrise. Armă albă = armă cu lamă de oțel. Rasă albă = unul dintre grupurile de popoare în care este împărțită, convențional, omenirea și care se caracterizează prin culoarea albă-roz a pielii. ◊ Expr. Alb la față = palid. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici albă, nici neagră = a) nici așa, nici așa; b) fără multă vorbă; deodată. ♦ (Despre oameni, adesea substantivat) Care aparține rasei albe. ♦ Cărunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necăji mereu (pe cineva), a agasa (pe cineva) până la exasperare. 2. Incolor, transparent. 3. Fig. Limpede, luminos. ◊ Nopți albe = nopți luminoase, obișnuite în perioada solstițiului de vară în regiunile situate între paralelele 50° și 65° nord și sud, în care nu se produce întunecare completă, din cauză că soarele nu coboară suficient sub orizont. Noapte albă = noapte petrecută fără somn. (Rar) Zile albe = viață tihnită, fericită. (În basme) Lumea albă = lumea reală. ♦ (Pop.; substantivat, f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat, curat, pur, candid. 5. (Despre versuri) Fără rimă. II. S. m. Denumire dată, după revoluția franceză, contrarevoluționarilor și conservatorilor. III. S. n. 1. Culoare obținută prin suprapunerea luminii zilei; culoarea descrisă mai sus. ◊ Expr. Negru pe alb = asigurare că cele spuse sunt adevărate, sigure, scrise. A semna în alb = a iscăli un act înainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva încredere deplină. 2. Obiect, substanță etc. de culoare albă (I 1). (Pop.) Albul ochiului = sclerotică. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb, folosit în industria vopselelor; ceruză. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit în vopsitorie). Alb de titan = bioxid de titan. IV. S. m. Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă (I 1) cu prolificitate și precocitate ridicate, crescute pentru producția de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de stepă. V. S. f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. – Lat. albus.

ALBÍ, albesc, vb. IV. 1. Refl., intranz. și tranz. A deveni sau a face să devină (mai) alb. ♦ A trata produsele textile cu agenți oxidanți sau reducători pentru a le face mai hidrofile (mai albe), distrugând pigmenții naturali. ♦ A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb intens. ♦ A decolora, parțial sau total, un anumit produs. ♦ Intranz. A încărunți; p. ext. a îmbătrâni. 2. Intranz. A ieși în evidență, a se contura (din cauza culorii albe). ♦ Fig. A străluci. – Din alb.

ÁLBIE, albii, s. f. 1. Vas lunguieț, făcut din lemn cioplit sau din doage asamblate; covată, copaie. ◊ Expr. A face (pe cineva) albie de porci (sau de câini) = a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva). 2. Porțiune a unei văi, acoperită permanent sau temporar cu apă; matcă. – Lat. alvea.

Intrare: alb (adj.)
alb (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alb albul albă alba
plural albi albii albe albele
genitiv-dativ singular alb albului albe albei
plural albi albilor albe albelor
vocativ singular
plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alb albul
plural
genitiv-dativ singular alb albului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: white-spirit
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular white-spirit white-spiritul
plural
genitiv-dativ singular white-spirit white-spiritului
plural
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular spirt spirtul
plural spirturi spirturile
genitiv-dativ singular spirt spirtului
plural spirturi spirturilor
vocativ singular
plural
alb (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alb albul albă alba
plural albi albii albe albele
genitiv-dativ singular alb albului albe albei
plural albi albilor albe albelor
vocativ singular
plural
Intrare: albi (verb)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) albi albire albit albind singular plural
albește albiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) albesc (să) albesc albeam albii albisem
a II-a (tu) albești (să) albești albeai albiși albiseși
a III-a (el, ea) albește (să) albească albea albi albise
plural I (noi) albim (să) albim albeam albirăm albiserăm, albisem*
a II-a (voi) albiți (să) albiți albeați albirăți albiserăți, albiseți*
a III-a (ei, ele) albesc (să) albească albeau albi albiseră
Intrare: albie
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular albie albia
plural albii albiile
genitiv-dativ singular albii albiei
plural albii albiilor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DLR, DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular albie albia
plural ălbii ălbiile
genitiv-dativ singular ălbii albiei
plural ălbii ălbiilor
vocativ singular
plural
Intrare: albii
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) albii albiire albiit albiind singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea) albiește (să) albiască albia albii albiise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele) albiesc (să) albiască albiau albii albiiseră
Intrare: albiu
albiu adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular albiu albiul albie albia
plural albii albiii albii albiile
genitiv-dativ singular albiu albiului albii albiei
plural albii albiilor albii albiilor
vocativ singular
plural
Intrare: alb (s.m.)
alb (s.m.) substantiv masculin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alb albul
plural albi albii
genitiv-dativ singular alb albului
plural albi albilor
vocativ singular
plural
Intrare: Alba Iulia
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Alba Iulia
plural
genitiv-dativ singular Albei Iulia
plural
vocativ singular
plural
Intrare: albă-neagră
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular albă-neagră alba-neagra
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: apă-albă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apă-albă apa-albă
plural
genitiv-dativ singular ape-albe apei-albe
plural
vocativ singular
plural
Intrare: fluture-alb
fluture-alb substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fluture-alb fluturele-alb
plural fluturi-albi fluturii-albi
genitiv-dativ singular fluture-alb fluturelui-alb
plural fluturi-albi fluturilor-albi
vocativ singular
plural
Intrare: Marele Alb
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Marele Alb
plural
genitiv-dativ singular Marelui Alb
plural
vocativ singular
plural
Intrare: plop-alb
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular plop-alb plopul-alb
plural plopi-albi plopii-albi
genitiv-dativ singular plop-alb plopului-alb
plural plopi-albi plopilor-albi
vocativ singular
plural
Intrare: rotoțele-albe
rotoțele-albe substantiv feminin plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural rotoțele-albe rotoțelele-albe
genitiv-dativ singular
plural rotoțele-albe rotoțelelor-albe
vocativ singular
plural
Intrare: urs-alb
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular urs-alb ursul-alb
plural urși-albi urșii-albi
genitiv-dativ singular urs-alb ursului-alb
plural urși-albi urșilor-albi
vocativ singular
plural
Intrare: rădăcină-de-piper-alb
rădăcină-de-piper-alb substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rădăcină-de-piper-alb rădăcina-de-piper-alb
plural rădăcini-de-piper-alb rădăcinile-de-piper-alb
genitiv-dativ singular rădăcini-de-piper-alb rădăcinii-de-piper-alb
plural rădăcini-de-piper-alb rădăcinilor-de-piper-alb
vocativ singular
plural
Intrare: stânjen-alb
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular stânjen-alb stânjenul-alb
plural
genitiv-dativ singular stânjen-alb stânjenului-alb
plural
vocativ singular
plural
Intrare: spanac-alb
spanac-alb substantiv neutru
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular spanac-alb spanacul-alb
plural spanace-albe spanacele-albe
genitiv-dativ singular spanac-alb spanacului-alb
plural spanace-albe spanacelor-albe
vocativ singular
plural
Intrare: spin-alb
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular spin-alb spinul-alb
plural spini-albi spinii-albi
genitiv-dativ singular spin-alb spinului-alb
plural spini-albi spinilor-albi
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

albie

  • 1. Obiect de întrebuințare casnică (vas lunguieț), făcut din lemn cioplit (trunchi despicat în două și scobit) sau din doage asamblate; servește la spălatul rufelor, la scăldatul și la adormitul pruncilor, la hrănirea vitelor etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DLRM NODEX sinonime: copaie covată
    • 1.1. expresie A face (pe cineva) albie de porci (sau, rar, de câini) = a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva).
      surse: DEX '09 DLRLC DLRM 2 exemple
      exemple
      • Căpitanul... a tăbărît asupra plutonierului, l-a făcut albie de porci și i-a pus în vedere că-l zvîrle tocmai în fundul Dobrogei dacă va mai da motive de nemulțumire d-lui Paga [moșierul]. REBREANU, R. I 98.
        surse: DLRLC
      • Dacă nu vrei să iei cîmpii... te fac albie de cîni. ALECSANDRI, T. I 238.
        surse: DLRLC
  • 2. Porțiune a unei văi acoperită permanent sau temporar cu apă.
    surse: DEX '09 DLRLC DLRM NODEX sinonime: matcă 5 exemple
    exemple
    • Albia unui râu.
      surse: DEX '09 DLRLC DLRM NODEX
    • Lîngă apa Lisei clădiseră rumînii sat, demult, or fi fiind de-atunci o sută de ani. I-au zis Malu-Surpat, căci Lisa își săpase albie prăpăstioasă. SADOVEANU, M. C. 5.
      surse: DLRLC
    • Din ce depărtări scoboară și cît a luptat Dunărea ca să străbată aici! A trebuit să spintece munții, să-și sape albia în piatră de-a curmezișul Carpaților. VLAHUȚĂ, O. A. II 116.
      surse: DLRLC
    • Se ducea la vadul de la albia unui pîrîiaș. ISPIRESCU, L. 122.
      surse: DLRLC
    • figurat S-a grăbit să îndrume din nou discuția către albia veche. GALAN, Z. R. 86.
      surse: DLRLC
    • 2.1. figurat Depresiune de teren.
      surse: DLRLC

etimologie:

albi (verb)

  • 1. reflexiv intranzitiv tranzitiv A deveni sau a face să devină (mai) alb.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX antonime: înnegri un exemplu
    exemple
    • Pînzele să nu albească, Ci mai râu să înnegrească. TEODORESCU, P. P. 559.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv expresie A se albi la față = a deveni palid.
      surse: DLRLC sinonime: păli (îngălbeni)
    • 1.2. A trata produsele textile cu agenți oxidanți sau reducători pentru a le face mai albe, distrugând pigmenții naturali.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Jos, fete albesc și bat rufe; – Lin zbîrnîie din depărtare, Subt scocul înalt, roata morii Și prăfuie mărgăritare. IOS1F, T. 135.
        surse: DLRLC
      • Îi dete o chită de cînepă și-i spuse ca pînă-n seară s-o toarcă... să facă dintr-însa pînză, s-o albească și, cînd s-a întoarce,.. să i-o deie gata lucrată. MARIAN, O. II 183.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Pânză albită = pânză căreia i s-a dat culoarea albă prin mijloace chimice.
        surse: DLRLC
    • 1.3. A colora ușor în albastru un produs textil pentru a obține un efect de alb intens.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. A decolora, parțial sau total, un anumit produs.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.5. intranzitiv A pierde culoarea inițială sub acțiunea unor factori externi (soare, ploi).
      surse: NODEX
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • O trece și asta, că nu una am văzut eu de cînd am albit. DELAVRANCEA, S. 200.
        surse: DLRLC
      • Mi-albește capul în vîrtejul lumii. VLAHUȚĂ, O. A. 82.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A ieși în evidență, a se contura (din cauza culorii albe).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Pe o coastă, în lumina albastră a cerului de vară, albește satul. PĂUN-PINCIO, P. 116.
      surse: DLRLC
    • Pe coastele lor [ale munților] cîteva sate albesc ca niște grămezi de marmoră. ALECSANDRI, C. 188.
      surse: DLRLC
    • Prin frunze ascunsă albește o vale. MACEDONSKI.
      surse: DLRM
    • diferențiere A se vedea alb (pe un fond închis); a bate în alb.
      surse: NODEX
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pe tăpșanurile cu iarbă uscată albea omătul nou. SADOVEANU, F. J. 442.
        surse: DLRLC
      • De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint. EMINESCU, O. I 85.
        surse: DLRLC
    • 2.2. tranzitiv figurat A face să lucească.
      surse: DLRLC sinonime: lumina un exemplu
      exemple
      • Ici-colo raze pălite de lună străbăteau printre nouri, albeau undele fugare și intrau iar în ascunzișul lor din văzduh. RUSSO, O. 114.
        surse: DLRLC

etimologie:

stânjen-alb

etimologie:

white-spirit alb spirt

  • 1. Produs obținut la distilarea petrolului brut, întrebuințat ca solvent în vopsitorie și în industria lacurilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • diferențiere Produs obținut la distilarea țițeiului, între benzină și petrolul lampant, folosit ca solvent în vopsitorie și în industria lacurilor, precum și drept carburant special.
    surse: MDN '00

etimologie: